555 matches
-
regionalizare, ce se reflectă și în arta mobiliară, vorbindu-se de apariția unor veritabile „stiluri”. Reprezentările feminine sunt prezente în siturile de la Mezin și Mezirich, în cel de la Eliseevici sau în cele de la Cosăuți și Molodova V. Pentru așezările de la Mezin și Mezirich, mărturiile artistice sunt numeroase, dar nonfigurative, abstracte sau geometrice. Se constată deci, o ruptură cu tradițiile gravettiene. Statuetele feminine sunt prezente într-o formă schematică, acoperite cu motive geometrice gravate (fig. 11). Cele mai caracteristice sunt statuetele de la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și Mezirich, mărturiile artistice sunt numeroase, dar nonfigurative, abstracte sau geometrice. Se constată deci, o ruptură cu tradițiile gravettiene. Statuetele feminine sunt prezente într-o formă schematică, acoperite cu motive geometrice gravate (fig. 11). Cele mai caracteristice sunt statuetele de la Mezin: partea superioară dreaptă și îngustă, iar cea inferioară mai voluminoasă la nivelul șoldurilor și feselor. În 1912, T. Volkov distingea în acest sit două tipuri de statuete, unele interpretate drept falusuri, celelalte păsări, ipoteză preluată și de Z. Abramova (1991
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și mult mai plată. Forma schematizată este îmbogățită de un decor geometric complex, în cadrul căruia, chiar dacă fiecare statuetă posedă un decor propriu, se disting câteva trăsături comune. Motivele ce apar pe statuetele de la Mezirich sunt foarte asemănătoare cu cele de la Mezin, însă, la primele, există întotdeauna un motiv rectangular în partea superioară și un dreptunghi mai spre bază. Ca element nou, apare zig-zag-ul multiplu, dar îl regăsim doar pe un obiect considerat, mai degrabă „spatulă” decât statuetă. Acest motiv a fost
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Lalinde), apoi pe plachete (Rocamadour) și se difuzează sub această formă către Europa Centrală (Bavaria, Renania și Boemia). Mobile, statuetele feminine traversează întreaga zonă magdaleniană și se identifică, prin evoluția stilistică, cu cele apărute din tradiția gravettiană, în Câmpia orientală (Mezin). În cadrul Magdalenianului superior, întreg ansamblul de statuete feminine provine din Europa Centrală, nici un exemplar nefiind identificat în Vest. La Ölknitz (Turingia) s a descoperit un galet natural, supus unei preparări artificiale foarte simple, doar fesele amintind de o imagine feminină
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
posedat propriul ideal feminin, pentru unii femeia zveltă - LaugerieHaute sau Petrkovice, pentru alții cea cu proporții semnificative. Această ipoteză a idealului estetic personal este în acord cu marea variabilitate figurativă, observată la Brassempouy sau Dolni Vestonice, dar și la Kostenki, Mezin sau Malta. Pentru H. Klaastsch (după H. Delporte, 1979) statuetele exprimă mai mult decât un ideal estetic, unul erotic, dezvoltarea erotismului fiind legată de expresia carnală. 3. Reprezentările sunt legate de imaginea fecundității. O serie de autori, printre care H.
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
decorul cu romburi sau triunghiuri (transmiterea putând fi identificată pe cunoscuta falangă de cal, cu decor rombic, de la Cuina Turcului-Dubova, aparținând Epigravettianului din zona Porților de Fier), dar luăm în considerație și decorul spiralic geometrizat, cu identități în Gravettianul european (Mezin, Ucraina) și pe ceramica cucuteniană din aproape întregul areal de răspândire. În ceea ce privește lipsa explicită a feței statuetelor, sau acoperirea acestora cu mască, ori cu reprezentări mascate, animaliere, aici credem că ar trebui să vedem cel puțin două elemente cultice: mai
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
moarte și mult mai mult/ pentru viață”. Ordinea și armonia (1981) trimite prin titlu către sistemul normelor clasice, însă repertoriul temelor se limitează, mai evident de această dată, la prelucrări axate pe simbolul baladesc al călărețului pribeag (Cântec transilvan, Balada mezinului, Bătrânul Petru, Omul cu nume Ioan) și la imnuri de glorificare a latinității, strămoșilor traci și a țării (Scrisoare latină, România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă (1984), stabilindu
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
Predescu, Encicl., 644; Ciopraga, Lit. rom., 255; Alex. Oprescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 29-30; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 116-117; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău - Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, I, Buzău, 1999, 360-361; Florin Faifer, Mezinul..., CL, 2002, 11; Cei trei magnifici: Cincinat, Ion și Mircea Pavelescu, îngr. George Corbu, George Zarafu și Mihai Sălcuțan, Râmnicu Sărat, 2002. F.F.
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
Seicărescu, Victoria Oprean, Lucia Dr. Stoixa, Domnul Nazarie din Galați, Doamna Mercedes Topescu de la Ismail, Eugenia Musată, Cornelia Chiticeanu, Natalia Lang, Ecaterina Dr. Bărbat, Sofia Mihulin, Ana Teodorescu, Eugenia Tordășanu, Pinula Doctor Kițulescu, Lucia Oană, Lucreția Mureșanu, Caliopi Delescu, Paulina Mezin, Maria Georgescu, Maria Georgescu din Târgul Mureș, Leontina Diaconescu, Doamna Berea din Huși, Aneta Săvulescu, Furdui din Câmpeni, care toate s-au devotat în mod deosebit pentru propășirea Societății Ortodoxe. Institutele noastre din București, Craiova, Giurgiu, Buzău, Galați, Vaslui, Iași
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
devine în intenția autorului român o alegorie a cuceririi Daciei de către Traian. Desfășurarea epică a Istoriei... este asemănătoare cu aceea a basmului Prâslea cel voinic și merele de aur, din colecția de mai târziu a lui Petre Ispirescu. Relatarea peripețiilor mezinului împăratului Acleton, plecat pentru a o regăsi pe aleasa inimii lui, satisfăcea nevoia de romanesc a unui public încă puțin evoluat, crescut în atmosfera poveștilor autohtone și a cărților populare. O anume fluiditate a versurilor, simplitatea limbii și accesibilitatea lecturii
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
BĂLĂNESCU, Ioan P. (9.VII.1878, Giurgiu - 12.XII.1950, București), poet și prozator. Mezinul unei familii de mici proprietari, B. a absolvit în 1899 Școala Militară, urcând apoi în ierarhie până la gradul de viceamiral. Debutează în 1897, cu versuri, la „Adevărul literar”. Poezii și, rar, câte o schiță îi apar în „Povestea vorbei”, „Harfa
BALANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285574_a_286903]
-
te-am găsit, Soare! Soarele: Selena, cea mai adorată dintre nepoate. Tinerețea a sosit prima. Ia loc. (Selena ia loc. Muzică specială. Intră Mercur) Mercur: Slăvită să fie Împărăția Soarelui și Stăpânul ei! Soarele: Ia te uită, a sosit și mezinul familiei. Dar nu prea arăți bine, cavalere... Mercur: M-au prins pe drum mai multe furtuni de meteoriți. Rămășițe de-ale Pământului care plutesc aiurea prin împărăția ta. Soarele: (vădit nemulțumit) Mda. O să fac ordine. (muzicăintră Marte. Este îmbrăcat în
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
mi-am Început șederea În Parcul Golden Gate. Până la urmă s-a dovedit că noul meu prieten, Matt, nu mințise În privința părinților lui. Era de familie bună. Tatăl lui era avocat de divorțuri În Philadelphia. Matt era al patrulea copil, mezinul. Îndesat, cu fălci proeminente și cu o voce gâjâită, asprită de tutun, plecase de acasă În vara dinainte după formația Grateful Dead și s-a tot dus. Vindea tricouri imprimate la concertele acestora și droguri când putea. În adâncurile parcului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fie și indirect, ca acum. Sunt mai degrabă distanți unul față de celălalt. Nu că nu l-ar iubi ca mamă, dar se rușinează de înfățișarea lui schiloadă. Și apoi Livia nu s a jenat niciodată să o învinuiască de boala mezinului. Cică n-ar mai fi suportat durerile facerii și a pus să i se grăbească nașterea. Despre ce evenimente vorbește? se interesează Pupius Piso. Curiozitatea îl face să freamăte și pe fratele său. — A luat inițial ca punct de plecare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o împiedice să năvălească înăuntru. Întoarce privirea spre ei și dă de nepotul său Germanicus, acum devenit fiu adoptiv prin voința împăratului, alături de mama sa, Antonia. Neron stă între ei. Alături, Agrippi na își ține palma pe capul lui Drusus, mezinul. Dar cine e fetița din dreapta căreia îi zâmbește? Copila o strânge de degete. Fe meia se apleacă și-i șoptește ceva. Probabil o sfătuiește să scoată din gură capul larului de jucărie. Buzele i se contorsionează în tr-o mică strâmbătură
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Albee, în Brooklyn, cu cinci copii la pat cu pojar în cele trei camere și jumătate, sordide, din vechiul hotel Alamac din Manhattan, și cu spaima că e din nou însărcinată (care s-a dovedit a fi o alarmă falsă; mezinii familiei, Zooey și Franny, nu s-au născut decât, respectiv, în 1930 și 1935), Bessie a apelat subit la un admirator de-al ei „influent“ și corect și tatăl meu a căpătat o slujbă la ce a numit el ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
moșie - ca să mai îngrozească oamenii... că și pe vremea aceea oamenii erau mai leneși... Țiganul privi în depărtări pe ușa deschisă - parcă din neguri chema amintirile. Lepădatu, c-o custură ascuțită, tăia curele pentru opinci. —Eu, zise iar Isailă, pe mezinul boierului, pe cuconu ista Jor, l-am purtat în brațe și i-am spus povești, și l-am învățat la călărie... Pe atuncea eram mai tânăr. Acu a crescut el mare - și eu am scăzut, da’ și-a adus aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
această lume nu e cea mai rea. Coconii măreți sunt mai în primejdie decât acest prunc cu care soarta n-a fost darnică. E destul de ascuțit la minte, ca să-ți spuie tot ce va vedea. Luând deci cu sine pe mezinul său prea iubit Gingir, slăvitul sultan a trecut cu mare alai în Asia. După rânduiala Porții, nu era îngăduit noroadelor să-l întâmpine. Stăteau departe de cale, îngenunchiate. La popasuri, ajungeau înainte cei nouăzeci și nouă de bucătari, ascuțindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îndărăt spre ieșire, ca să-și cheme credincioșii. Atunci muții s-au izbit din nou asupra osânditului, l-au doborât și l-au țintuit la pământ, zugrumându-l. În acel minut a intrat de-afară, alergând cu bucurie spre Dumnezeul său, Gingir mezinul. Când l-a văzut căzut și zdrobit, a țipat răsucindu-se în loc ca și cum ar fi fost cuprins de nebunie năprasnică și s-a prăbușit asupra mortului. Apoi îndată s-a ridicat, privind cu ură spre tatăl său și rupând de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Le înveli cu grijă apoi se așeză și el în pat pentru odihna binemeritată. Datini străbune Afară ningea cu fulgi mari, pufoși. În casă era cald și plăcut, mirosea a brad și a portocale. Viviana, Angelina și Cezara roiau în jurul mezinului, amuzându-se de ghidușiile sale. Mama și tata erau ocupați cu ultimele pregătiri pentru sărbătoarea cea mare, noaptea în care anul se înnoiește. Aho! Aho! Copii și frați! se auzi sub ferestre. Cele trei fetițe alergară să privească urătorii, doi
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
ger. Mama prepară repede câte un ceai fierbinte, iar fetele, îmbujorate și vesele, urcară pe cuptor, unde era cald. Cu o cană de ceai fierbinte într-o mână și un colac rumen și cald în cealaltă, se ospătară cu poftă. Mezinul, simțind parcă atmosfera de veselie din sânul familiei, începu să gângurească pe limba lui, parcă certându-i că pe el nu îl băga nimeni în seamă. Ce faci, bulgăraș de aur, ți s-a dezlegat limba ca la clopot? întrebă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Eu? Mai mic? - Taci odată! Dacă nu mi-am pierdut darul de a analiza chipurile umane, În bucătărie are loc o cerere În căsătorie... Ștefănel reflectă puțin, apoi se Întoarse și el În curte. - Și tu ce părere ai? Întrebă mezinul, sprijinindu-se de gard, așa cum făcea, pe vremuri, moș Onofrei. - Păi, cine Îmi cere mie părerea? - Uite că ți-o cer eu. - Sincer? - Sincer. - Fără fandoseli? - Fără ce? - Mă rog... mai ai de Învățat cuvinte... păi, tata tot amână s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și dulce-n depărtări grăiește? Un om cărunt și soața-i în casa ce-i adăpostește. La est de pârâu, fiul cel mare buruieni plivește; Cel mijlociu, la păsările pe care le hrănește o cușcă meșterește. Îmi place-al lor mezin fiu, care nimic având a face, Întins lângă pârâu, la semințe de lotus stă și desface. Cine o fi trăit aici înaintea mea? mă întreb. Trebuie să fi fost una dintre concubinele imperiale ale răposatului împărat Tao Kuang. Sigur îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
metri, casa rudarului ce se afla drept În mijloc era Încă Întreagă. După Încă puțin coborâș, acoperișul de trestie a luat-o la sănătoasa și s-a prăvălit peste țarcul caprelor. Noroc că respectivele caprine erau la păscut, păzite de mezinul familiei. Acela le păzea nu ca să nu le piardă, ci ca să nu le vadă pândarul IAS-ului că pășteau lucerna care era a statului, adică a noastră, a tuturor, a poporului. Că dacă le spui rudarilor că sunt țigani se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Matus Calinovschi, pe peronul umed al stației de tramvai. Întârziații cheflii ai barului Levcenco salutau, ceremonios, prințesa dispărută de la petrecerile lor cu foxtrot și șampanie. Semn sigur că veniseră, într-adevăr, zorile, dimineața altei zile. În sufragerie, tăcuți, mama și mezinul priveau somnolenți tacâmurile nestrânse, masa părăsită. Oră tulbure, zorile vineții învăluind barul Levcenco, de la parterul blocului... A murit și veselul balamuc Levcenco... a murit de multe decenii. Fereastra umezită de rouă. În stradă, porniseră tramvaiele. Scrâșnetul surd al mișcării. ATENTIE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]