KorAP: Find »[drukola/base=miceliu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...36 >

884 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

perioadă de vegetație se pot forma 7-9 generații de spori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca: înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca: înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol, rotațiile corecte de 3-4 ani fără cereale

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pai apar pete mari, eliptic-ovale, lungi de 1-3 cm și late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile brune-măslinii, ce dau simptomul cunoscut sub numele de “pătare în ochi” a tulpinilor. În zona centrală a petelor apar puncte negre alcătuite din micelii aglometate cu aspect de pernițe (fig. 12). Zonele de deasupra și de sub pată se brunifică și ca urmare tulpina se îndoaie și se rupe de la locul de atac. În lanurile de grâu puternic atacate apar vetre de atac în care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o făină mai întunecată la culoare și de calitate inferioară(miroase urât a mucegai). Transmitere-răspândire.Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii duși de vânt și apa de ploaie, iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu ce se hrănește din resturile vegetale, spori sau fructificații cu spori de rezistență. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului ciupercilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri de prevenire pentru

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prin intermediul sporilor purtați de vânt și de apa de ploaie, iar infecția este favorizată de umiditatea ridicată a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15șC. Transmiterea ciupercii de la un an agricol la altul se face prin semințele infectate în care miceliul de rezistență se localizează în tegument. În anul următor infecțiile ar putea fi produse și de sporii eliminați din fructificațiile de rezistență Folosirea la semănat a soiurilor sensibile, fertilizarea cu doze mari de îngrășăminte pe bază de azot, normele mari

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Zonele de lângă pete se albesc, suprafața uscată se acoperă cu un puf catifelat și în scurt timp frunzele se rup transversal. Pe glumele și paleele spiculețelor apar pete liniare, brune-închis, iar semințele ce se formează au pete brune-negricioase și conțin miceliul de infecție rezistent și puternic deshidratat. Transmitere-răspândire. Ciuperca aceasta se răspândește la fel ca cea ce produce sfâșierea frunzelor, Pyrenophora graminea. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere luate pentru sfâșierea frunzelor sunt bune și împotriva acestei ciuperci.În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o membrană a ciupercii, fină, argintie. Membrana se rupe, pulberea este dispersată de vânt și din fostul spic rămâne doar axul (fig. 16). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul înspicării prin sporii luați de vânt, apoi în timpul verii rezistă ca miceliu infecțios în semințe. Dacă orzul se seamănă fără a fi tratat, din semințele infectate în cursul germinației apar plante care aparent se dezvoltă normal, dar în interiorul paiului se găsește miceliul ce se dezvoltă odată cu planta și la diferențierea spicului le

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prin sporii luați de vânt, apoi în timpul verii rezistă ca miceliu infecțios în semințe. Dacă orzul se seamănă fără a fi tratat, din semințele infectate în cursul germinației apar plante care aparent se dezvoltă normal, dar în interiorul paiului se găsește miceliul ce se dezvoltă odată cu planta și la diferențierea spicului le va invada, va forma o masă miceliană, din care, prin fragmentare și îngroșarea pereților vor apărea sporii. Prevenire și combatere. Ciuperca poate fi combătută numai prin tratarea semințelor cu fungicide

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
le va invada, va forma o masă miceliană, din care, prin fragmentare și îngroșarea pereților vor apărea sporii. Prevenire și combatere. Ciuperca poate fi combătută numai prin tratarea semințelor cu fungicide sistemice, ce vor încetini ritmul de diviziune a celulelor miceliului infecțios, așa încât la formarea spicului, miceliul să se găsească în zonele bazale ale tulpinii și să nu poată infecta florile. Se recomandă tratarea semințelor cu: Orius ST 25 WS-1,5 kg/t săm.; Orius 6 FS-0,5 l/t săm

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
masă miceliană, din care, prin fragmentare și îngroșarea pereților vor apărea sporii. Prevenire și combatere. Ciuperca poate fi combătută numai prin tratarea semințelor cu fungicide sistemice, ce vor încetini ritmul de diviziune a celulelor miceliului infecțios, așa încât la formarea spicului, miceliul să se găsească în zonele bazale ale tulpinii și să nu poată infecta florile. Se recomandă tratarea semințelor cu: Orius ST 25 WS-1,5 kg/t săm.; Orius 6 FS-0,5 l/t săm.; Raxil 060 FS-0,5 l/t

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dacă acestea sunt semănate fără a fi tratate, infecția se va produce în timpul germinării iar manifestarea bolii va apărea în vară. Ciuperca se poate transmite și prin intermediul sporilor din sol mai ales în regiunile secetoase. Sporii germinează lângă sămânță, apare miceliul de infecție ce pătrunde prin colțul tânăr în plantulă. Miceliul crește odată cu planta și va distruge spiculețele. Infectarea plantulelor se face cu ușurință dacă solul are umiditatea de 50 % și dacă temperatura este cuprinsă între 10-30șC. Prevenire și combatere. Întrucât

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
va produce în timpul germinării iar manifestarea bolii va apărea în vară. Ciuperca se poate transmite și prin intermediul sporilor din sol mai ales în regiunile secetoase. Sporii germinează lângă sămânță, apare miceliul de infecție ce pătrunde prin colțul tânăr în plantulă. Miceliul crește odată cu planta și va distruge spiculețele. Infectarea plantulelor se face cu ușurință dacă solul are umiditatea de 50 % și dacă temperatura este cuprinsă între 10-30șC. Prevenire și combatere. Întrucât sporii ciupercii se găsesc aderenți la semințe, tratamentele efectuate cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
suprafața țesuturilor distruse se observă cercuri concentrice. Ciuperca poate ataca și semințele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului (fig. 19). Transmitere-răspândire. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20șC. Sporii germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile apar simptomele evidente și o nouă generație de spori. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de micelii uscate, din care în primăvară vor apărea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile apar simptomele evidente și o nouă generație de spori. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de micelii uscate, din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții de monocultură atacul este foarte grav. Prevenire și combatere. În zonele mai umede ale țării, în loturile semincere de orz atacate cu o intensitate mai mare de 10-15 % (P.E.D.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
infectate ale spicului se scurg picături de lichid vâscos și dulceag. În aceste picături se găsesc sporii ciupercii. În locul semințelor, ciuperca formează scleroți de 2 4 cm lungime și 3-6 mm grosime, care au o structură densă, fiind alcătuiți din micelii împletite strâns. La exteriorul lor există un strat, de culoare neagrăviolacee, iar interiorul este de culoare albă. Scleroții conțin substanțe foarte toxice pentru om și animale (fig. 20). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în timpul iernii sub formă de scleroți din care iau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
încetinește creșterea rădăcinilor. La plantele mai dezvoltate, atacul este localizat la baza tulpinii și pe rădăcini unde se observă un mucegai roz, sub care țesuturile putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe știuleți unde în urma atacului boabele sunt acoperite de un miceliu fin alb sau ușor roz, iar tegumentul crapă, "boabele înfloresc”, conținutul lor devenind evident ca și în cazul floricelelor de porumb (fig. 27). Boabele crăpate sunt mai ușoare și au o capacitate germinativă scăzută. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
factorii climatici. La noi în țară, cele mai mari pagube se semnalează în zonele sudice și vestice, în anii cu toamne ploioase. Simptome. Semințele de porumb introduse în sol fără a fi tratate, formează plantule ce pot fi invadate de miceliul din sol, sau de miceliul provenit din germinația sporilor ce se găsesc pe boabe. Tinerele plantule mor înainte de răsărire și în culturi se observă scăderea desimii normale. În perioada mătăsiriifecundării, boala se observă pe rădăcini și pe partea bazală a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
țară, cele mai mari pagube se semnalează în zonele sudice și vestice, în anii cu toamne ploioase. Simptome. Semințele de porumb introduse în sol fără a fi tratate, formează plantule ce pot fi invadate de miceliul din sol, sau de miceliul provenit din germinația sporilor ce se găsesc pe boabe. Tinerele plantule mor înainte de răsărire și în culturi se observă scăderea desimii normale. În perioada mătăsiriifecundării, boala se observă pe rădăcini și pe partea bazală a tulpinii. Rădăcinile infectate se înroșesc

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apoi devine brună iar în interior măduva este de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă sau roz deschis, care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă sau roz deschis, care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
un chenar brun. Petele la început sunt mici, de 1-2 cm, ovale apoi devin eliptice, mari de 15-20 cm lungime și 2-4 cm lățime. Pe timp umed, pe fața inferioară a frunzei, în dreptul petelor apare un puf fin cenușiu de miceliu cu spori (fig. 32). Datorită sporilor ce dau infecții repetate, apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare. Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor, ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunze uscate, sfâșiate. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin spori. La temperaturi optime de 25-30șC și în condiții de umiditate mare sporii germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului, apare o nouă generație de spori. Rezistența ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii rămași pe resturile vegetale din câmp sau în depozitele de furaje. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire ca: rotația culturilor, înglobarea resturilor infectate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete Boala apare numai dacă plantele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în anul următor. Extinderea bolii este favorizată de perioadele ploioase ale anului și de temperaturile cuprinse între 13 și 27șC. Boala este mai frecventă la soiurile de fasole oloagă (Gratiot, Progres

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]