320 matches
-
cu totul convinși În ceea ce privește identificarea lui Ares, a Artemisei și a lui Hermes, două tăblițe din Pilos (PY Xa 102, Xb 1419) au restituit fără incertitudini numele lui Dionysosxe "Dionysos" (diwonuso), anticipând intrarea acestei divinități În panteonul grecesc În perioada miceniană. La rândul ei, lectura erinu pe trei tăblițe de la Cnossos a sugerat cu ușurință o identificare cu Demetraxe "Demetra" Erinysxe "Demetra Erinys" din Telpusa În Arcadia (Pausanias, VIII, 25, 4-8). Termenul ipemedeja trebuie poate citit ca formă arhaică a Ifigeniei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mari Zeițe cretane, asimilabilă cu Gheeaxe "Gheea", „unică formă a multor nume”, din Prometeuxe "Prometeu" Înlănțuit (v. 210) a lui Eschil, este sugestivă, dar, pentru moment, nu Își găsește confirmarea În documente. Sectorialitatea, care pare să califice funcțiile divinității panteonului micenian, ar conduce mai degrabă la considerarea lui potnia ca un epitet al diferitelor divinități feminine al căror nume nu se cunoaște Încă. Nu mai puțin problematic este teonimul restituit de una dintre tăblițele cele mai interesante pentru reconstituirea cultului micenian
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
micenian, ar conduce mai degrabă la considerarea lui potnia ca un epitet al diferitelor divinități feminine al căror nume nu se cunoaște Încă. Nu mai puțin problematic este teonimul restituit de una dintre tăblițele cele mai interesante pentru reconstituirea cultului micenian (PY Tn 316), citit când pereja, când peresa, când preswa sau perekwa, dar care a dat cuvinte nesigure În greacă. Înzestrată cu un sanctuar propriu, această figură divină este probabil o anticipare a Persefonei sau a Demetrei, care era celebrată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Poseidonxe "Poseidon", a unei diujaxe "diuja" și a unei posidaejaxe "posidaeja", evidente dubluri feminine ale personajelor masculine corespondente, cu care Însă nu au nici o legătură; și acest lucru În timp ce Heraxe "Hera" este deja prezentă. Mai mult, distanța ce separă lumea miceniană de civilizația greacă ulterioară este de ajuns, singură, să justifice unele absențe și diferențe, și să facă suspecte identificările prea facile. Este, oricum, probabil ca lumea miceniană să fi Început să elaboreze un panteon construit conform unei scheme de generare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lucru În timp ce Heraxe "Hera" este deja prezentă. Mai mult, distanța ce separă lumea miceniană de civilizația greacă ulterioară este de ajuns, singură, să justifice unele absențe și diferențe, și să facă suspecte identificările prea facile. Este, oricum, probabil ca lumea miceniană să fi Început să elaboreze un panteon construit conform unei scheme de generare, așa cum va fi mai târziu În Grecia, dacă este corectă lectura unei tăblițe din Pilos (PY Tn 316), unde, după Zeus și Hera, destinatarul ofrandelor ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi mai târziu În Grecia, dacă este corectă lectura unei tăblițe din Pilos (PY Tn 316), unde, după Zeus și Hera, destinatarul ofrandelor ar fi „Drimiosxe "Drimios", fiul lui Zeus”. Dar ne scapă Încă posibilitatea reconstruirii unei mitologii pe care micenienii o aveau cu siguranță. Ea ar putea lămuri ariile funcționale ale panteonului redat de tăblițe. a) Personalul și forme ale cultului Ceea ce s-a Întâmplat cu lectura teonimelor, martori ai unui panteon deja grecesc, s-a repetat cu personalul dedicat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dar pe două tăblițe de la Cnossos există explicita menționare a unei „preotese a vânturilor” (anemoijereja; KN Fp 1. 10, 13. 3). În schimb, este nesigur rolul religios al lui wanaka (gr. anax), „suveran, stăpân”, termen cu care era desemnat regele micenian și care trebuia, Într-un anume fel, să fie Însărcinat cu aceste culte. Alți termeni s-au dovedit deosebit de sugestivi. Ijerowoko, de pe o tăbliță din Pilos (PY Ep 617.7) este, fără Îndoială, hierourgòs din greacă; termenul l-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-un anume fel, să fie Însărcinat cu aceste culte. Alți termeni s-au dovedit deosebit de sugestivi. Ijerowoko, de pe o tăbliță din Pilos (PY Ep 617.7) este, fără Îndoială, hierourgòs din greacă; termenul l-ar putea desemna, deja În miceniană, pe „preotul care sacrifică”. Analog, karuke Îi corespunde mai mult ca sigur grecescului kèryx, „vestitor”. Însă este greu să legăm termenul cu familia sacerdotală Kerykes, care, la Eleusis, colaborau cu familia Eumolpidae la celebrarea anuală a misteriilor. În orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o organizare religioasă uniformă, Întemeiată pe un sistem foarte birocratic, fără să ne fie Îngăduit să așteptăm de la ele mai mult decât vor ele să spună, În virtutea exclusivei lor finalități administrative. b) Sacrificiul Nu mai puțin crucială pentru studiul religiozității miceniene este schițarea practicilor sacrificale. Este probabil să fi fost adoptate modelele cretane, dar, pentru moment, rămâne problematică orice Încercare de reconstrucție. Pe tăblițe se Întâlnesc liste de produse naturale ca ofrande, În cea mai mare parte vegetale, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
3b), păstrându-se până și În Grecia clasică, uneori aluziv, uneori fățiș, În tradiția lui pharmakos, care avea scopul purificării cetăților (cf., În acest volum, „Religia greacă”, subcapitolul 2.3a-b). Dacă descoperirile arheologice ar confirma această practică și pentru religia miceniană, atunci o tăbliță din Pilos (PY Tn 316) s-ar dovedi o seacă și birocratică Înregistrare a unor victime omenești: o femeie pentru Potniaxe "Potnia", pentru manasa, care nu este mai bine definită, pentru Posideiaxe "Posideia", iar apoi pentru pereja
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acestor distrugeri, care au doborât o Întreagă civilizație, ascunzând-o urmașilor pentru aproape trei milenii, rămân Încă necunoscute, este sigur că palatele din Creta, ca și cele de pe uscat, nu au mai fost reconstruite. Este probabil ca fugarii din cetățile miceniene să fi dat viață unor mici centre din care nu a mai rămas nici o urmă În afară de ansamblurile funerare. Acestea sunt secolele Întunecate din care a răsărit apoi civilizația greacă În veacul al VIII-lea Î.Hr. Civilizația miceniană a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din cetățile miceniene să fi dat viață unor mici centre din care nu a mai rămas nici o urmă În afară de ansamblurile funerare. Acestea sunt secolele Întunecate din care a răsărit apoi civilizația greacă În veacul al VIII-lea Î.Hr. Civilizația miceniană a continuat să supraviețuiască pentru un timp doar În Cipru. Probabil că În această insulă s-a produs Întâlnirea dintre formele sacrificiale minoice și miceniene, reprezentate de altarul rectangular având coarnele de consacrare, și formele sacrificiale din Orientul Apropiat, realizate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din care a răsărit apoi civilizația greacă În veacul al VIII-lea Î.Hr. Civilizația miceniană a continuat să supraviețuiască pentru un timp doar În Cipru. Probabil că În această insulă s-a produs Întâlnirea dintre formele sacrificiale minoice și miceniene, reprezentate de altarul rectangular având coarnele de consacrare, și formele sacrificiale din Orientul Apropiat, realizate pe un altar circular unde victima era arsă. De aici a izvorât o sinteză care a fost Încredințată tradiției grecești succesive. În acest timp, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dovedesc o frecventare ce a durat din epoca minoică până În cea greacă și dincolo de ea. Dar cazul Ilitiei la Amnisos și cel al lui Zeusxe "Zeus" pe muntele Dicte nu pot fi extinse și la alte locuri; chiar și statuetele miceniene găsite sub templele grecești, ca la Delfi și Delos, sunt mai degrabă „depuneri de Întemeiere” decât semnul unei continuități cultuale. Însuși templul grecesc Înlocuiește palatul micenian, și nu un templu anterior. În același timp, nu pot fi excluse nici fenomenele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe muntele Dicte nu pot fi extinse și la alte locuri; chiar și statuetele miceniene găsite sub templele grecești, ca la Delfi și Delos, sunt mai degrabă „depuneri de Întemeiere” decât semnul unei continuități cultuale. Însuși templul grecesc Înlocuiește palatul micenian, și nu un templu anterior. În același timp, nu pot fi excluse nici fenomenele de reinterpretare. În sfârșit, dacă limba vorbită de micenieni era indubitabil o greacă arhaică și constituie, Într-o oarecare măsură, un semn de continuitate cu lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Delos, sunt mai degrabă „depuneri de Întemeiere” decât semnul unei continuități cultuale. Însuși templul grecesc Înlocuiește palatul micenian, și nu un templu anterior. În același timp, nu pot fi excluse nici fenomenele de reinterpretare. În sfârșit, dacă limba vorbită de micenieni era indubitabil o greacă arhaică și constituie, Într-o oarecare măsură, un semn de continuitate cu lumea greacă ce a urmat, semnul cel mai evident al unui hiatus Între civilizația miceniană și cea greacă este dispariția scrierii. În această perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fenomenele de reinterpretare. În sfârșit, dacă limba vorbită de micenieni era indubitabil o greacă arhaică și constituie, Într-o oarecare măsură, un semn de continuitate cu lumea greacă ce a urmat, semnul cel mai evident al unui hiatus Între civilizația miceniană și cea greacă este dispariția scrierii. În această perioadă Întunecată și confuză germinează acele lucruri ce vor constitui trăsăturile specifice ale „noii” religii și ale „noii” civilizații grecești. BibliografieTC "Bibliografie" Lucrări cu caracter general Burkert, W. (1977), Griechische Religion der
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Phaistos. Edition photographique, Paris. Packard, D.W. (1974), Minoan Linear A, Berkeley, Los Angeles, New York. Platon, N. (1966), Crète (trad. franc. după originalul grec), Geneva. Platon, N. (1971), Zakros. The Discovery of a Lost Palace of Ancient Crete, New York. Civilizația miceniană Adrados, F.R. (1972), „Les institutions religieuses mycéniennes”, În Minos, nr. 11-12, pp. 170-202. Bennett, E.L., Jr. și Olivier, J.-P. (1972-1976), ThePylos Tablets Transcribed, vol. I-II, Roma. Brelich, A. (1968), „Religione micenea: osservazioni metodologiche”, În Atti e Memorie del
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aspectele formale ale cultului adus zeilor” (threskèia), realitatea religioasă greacă a fost produsul cultural al unui popor care, Într-un mod cu totul original, a amestecat și a reinterpretat elemente pregrecești și străine. Acest proces inepuizabil, Început odată cu prăbuțirea regatelor miceniene, a dat naștere unui politeism funcțional, organic și personal, centrat pe o schemă de generare care Își află paralela În rolul familiei În societatea greacă. 1. VÂRSTA ARHAICĂTC "1. VÂRSTA ARHAICĂ" 1. Persistențe miceniene și inovațiitc "1. Persistențe miceniene și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
proces inepuizabil, Început odată cu prăbuțirea regatelor miceniene, a dat naștere unui politeism funcțional, organic și personal, centrat pe o schemă de generare care Își află paralela În rolul familiei În societatea greacă. 1. VÂRSTA ARHAICĂTC "1. VÂRSTA ARHAICĂ" 1. Persistențe miceniene și inovațiitc "1. Persistențe miceniene și inovații" Fără Îndoială că Grecia istorică Își Îngroapă adânc rădăcinile În epoca miceniană precedentă, dar după secolele Întunecate noua civilizație apare ca un mozaic multicolor de culturi locale, rod, mai mult decât evoluție, al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
regatelor miceniene, a dat naștere unui politeism funcțional, organic și personal, centrat pe o schemă de generare care Își află paralela În rolul familiei În societatea greacă. 1. VÂRSTA ARHAICĂTC "1. VÂRSTA ARHAICĂ" 1. Persistențe miceniene și inovațiitc "1. Persistențe miceniene și inovații" Fără Îndoială că Grecia istorică Își Îngroapă adânc rădăcinile În epoca miceniană precedentă, dar după secolele Întunecate noua civilizație apare ca un mozaic multicolor de culturi locale, rod, mai mult decât evoluție, al unei complexe serii de transformări
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
schemă de generare care Își află paralela În rolul familiei În societatea greacă. 1. VÂRSTA ARHAICĂTC "1. VÂRSTA ARHAICĂ" 1. Persistențe miceniene și inovațiitc "1. Persistențe miceniene și inovații" Fără Îndoială că Grecia istorică Își Îngroapă adânc rădăcinile În epoca miceniană precedentă, dar după secolele Întunecate noua civilizație apare ca un mozaic multicolor de culturi locale, rod, mai mult decât evoluție, al unei complexe serii de transformări și de revoluții. Lunga și Întunecata etapă ce desparte Înflorirea cetăților de distrugerea palatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
precedentă, dar după secolele Întunecate noua civilizație apare ca un mozaic multicolor de culturi locale, rod, mai mult decât evoluție, al unei complexe serii de transformări și de revoluții. Lunga și Întunecata etapă ce desparte Înflorirea cetăților de distrugerea palatelor miceniene ascunde În ea embrionul din care se vor ivi formele religiozității grecești ulterioare. Multe nume ale zeităților prezente În panteonul micenian sunt păstrate, dar multe dispar. În unele cazuri, locurile de cult Își mențin funcția, mai ales În insulele Mării Egee
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unei complexe serii de transformări și de revoluții. Lunga și Întunecata etapă ce desparte Înflorirea cetăților de distrugerea palatelor miceniene ascunde În ea embrionul din care se vor ivi formele religiozității grecești ulterioare. Multe nume ale zeităților prezente În panteonul micenian sunt păstrate, dar multe dispar. În unele cazuri, locurile de cult Își mențin funcția, mai ales În insulele Mării Egee, dar În altele pot fi recunoscute readaptări și remodelări, ca la Delos, unde rămășițele unor morminte miceniene, situate În apropierea Artemisionului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeităților prezente În panteonul micenian sunt păstrate, dar multe dispar. În unele cazuri, locurile de cult Își mențin funcția, mai ales În insulele Mării Egee, dar În altele pot fi recunoscute readaptări și remodelări, ca la Delos, unde rămășițele unor morminte miceniene, situate În apropierea Artemisionului și scoase din nou la lumină de arheologie, au suferit În epoca istorică efectele unei evidente reinterpretări. Leagăn al unui străvechi cult funerar, În epoca lui Herodot (IV, 33-35) acestea erau Într-adevăr venerate de către locuitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]