279 matches
-
și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice. ... 2.1.1.2. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea puieților Articolul 34 (1) Depistarea bolii de natură micotică "putrezirea rădăcinilor puieților", produsă de ciuperci din genurile Rosellinia, Rhizoctonia și altele, se face după prezența puieților uscați sau în curs de uscare și a rădăcinilor putrezite. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
în masă și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și chimice. ... 2.1.2. Agenți fitopatogeni care produc boli ale lujerilor, ramurilor și tulpinilor În culturi de foioase --------------------- Articolul 35 (1) Depistarea bolii de natură micotică "uscarea puieților de plop", provocată de Discosporium populeum, cu forma conidiană Dothichiza populea, și Cytospora spp., se face pe baza identificării lujerilor uscați și a corpurilor fructifere ale ciupercilor. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, respectiv combaterea ciupercilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
la alin. (1) se face prin metode fizico-mecanice și chimice. ... 2.1.3. Agenți fitopatogeni care produc boli foliare În culturi de foioase --------------------- 2.1.3.1. Agenți fitopatogeni care produc patari foliare Articolul 37 (1) Depistarea bolilor de natură micotică cunoscute sub denumirea de "patari foliare" și produse de speciile de ciuperci din genurile Marssonina, Cercospora, Mycosphaerella, Coccomyces, Phoma și altele se face pe baza simptomelor tipice produse de fiecare specie de ciupercă. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
Prevenirea apariției și a înmulțirii în masa, precum și combaterea agenților fitopatogeni prevăzuți la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale, biologice și chimice. ... 2.1.3.2. Agenți fitopatogeni care produc făinarea frunzelor Articolul 39 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "făinarea frunzelor" și induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după aspectul albicios al frunzelor. ... (2) Prevenirea apariției și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
metode silviculturale și prin combaterea defoliatorilor. ... (3) Combaterea ciupercilor din familia Erysiphaceae se face prin metode chimice. În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.3.3. Agenți fitopatogeni care produc rugini foliare Articolul 40 (1) Depistarea bolilor de natură micotică denumite "rugini foliare" și produse de specii de ciuperci din ordinul Uredinales se face după fructificațiile ciupercilor. (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a speciilor de ciuperci din ordinul Uredinales care produc "rugini foliare" se asigură prin metode
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale, fizico-mecanice și chimice. ... 2.1.3.5. Agenți fitopatogeni care produc înnegrirea frunzelor Articolul 43 (1) Depistarea bolilor de natură micotică cunoscute sub denumirea de "necroze foliare" și produse de ciupercile Venturia spp., Physalospora miyabeana, Glomerella cingulata și Rhytisma spp. și altele se face după petele închise la culoare, prezente pe frunze și pe lujeri. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
se depistează după prezența scurgerilor brune și a cancerelor pe rădăcini, ramuri și tulpini. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea bacteriilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și chimice. ... Articolul 51 (1) "Cancerele" micotice, induse de Nectria spp. la fag, Cryphonectria parasitica - syn. Endothia parasitica - la castanul comestibil, Lachnellula willkommii - syn. Dasyscypha willkommii - la larice, se depistează pe baza prezenței leziunilor canceroase pe ramuri și tulpini, precum și a fructificațiilor ciupercilor implicate în procesul infecțios
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
a înmulțirii în masă, precum și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și biologice. ... 2.2.2.3. Agenți fitopatogeni care produc necroze pe tulpini În păduri de foioase --------------------- Articolul 52 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "necroza scoarței fagului" și produse de ciupercă Nectria coccinea se face după prezența fructificațiilor ciupercii și uscarea scoarței infectate. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercii N. coccinea se asigură prin metode silviculturale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
în agonie │ │ │- Paralizia cronică │b) bolile virale - examen anatomopatologic, │și moarte, porțiuni de 18 cmp/proba fagure cu puiet; fagure │ │ │- Boală botcilor negre │virusologic (prin ID) și histologic; │cu rezervă de hrană - miere și polen, plante (flori), din d) bolile micotice - examen anatomopatologic și│5. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ și/sau la │ │ │- Anemia infecțioasă 3. Supraveghere prin examene de laborator pe │IDSA, cu confirmarea probelor pozitive la IDSA. Probele se recoltează din fiecare C: Acțiuni de supraveghere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156225_a_157554]
-
în 1994, 466 pacienți au fost supuși transplantului pentru fibroză chistică și 82 pacienți pentru bronșiectazii. Rata de supraviețuire pentru pacienții cu fibroză chistică este de 72% la 1 an și 57% la 3 ani [7, 90]. MICOZELE PULMONARE Infecțiile micotice pulmonare rezultă prin inhalarea unui fung; infecțiile micotice sistemice sunt produse, în marea lor majoritate, tot prin inhalare și depășirea stadiului de boală pulmonară. În zonele endemice marea majoritate a infecțiilor micotice pulmonare primare sunt asimptomatice și autolimitante. Infecțiile fungice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pentru fibroză chistică și 82 pacienți pentru bronșiectazii. Rata de supraviețuire pentru pacienții cu fibroză chistică este de 72% la 1 an și 57% la 3 ani [7, 90]. MICOZELE PULMONARE Infecțiile micotice pulmonare rezultă prin inhalarea unui fung; infecțiile micotice sistemice sunt produse, în marea lor majoritate, tot prin inhalare și depășirea stadiului de boală pulmonară. În zonele endemice marea majoritate a infecțiilor micotice pulmonare primare sunt asimptomatice și autolimitante. Infecțiile fungice grave și cu evoluție rapidă aparțin categoriilor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
la 3 ani [7, 90]. MICOZELE PULMONARE Infecțiile micotice pulmonare rezultă prin inhalarea unui fung; infecțiile micotice sistemice sunt produse, în marea lor majoritate, tot prin inhalare și depășirea stadiului de boală pulmonară. În zonele endemice marea majoritate a infecțiilor micotice pulmonare primare sunt asimptomatice și autolimitante. Infecțiile fungice grave și cu evoluție rapidă aparțin categoriilor de pacienți imunocompromiși: tratament imunosupresor după transplant, corticoterapie sistemică agresivă, SIDA, chimioterapie pentru neoplasm; de asemenea, infecțiile fungice au incidență crescută la pacienții cu malnutriție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
rate de supraviețiure comparabile cu cele din populația generală; cei cu aspergiloame complicate prezintă mortalitate postoperatorie crescută (34%), morbiditate postoperatorie ridicată (78%) [13]. Supraviețuirea la distanță este marcată de prognosticul bolii pulmonare de bază. Intervenția chirurgicală precoce reprezintă tratamentul afecțiunii micotice și prevenirea eficientă a hemoptiziilor recurente [14], cu supraviețuire fără boală de 72,6% la 10 ani [50]. Recurența aspergiloamelor operate este de aproximativ 7% [29], ceea ce impune urmărirea atentă a pacienților. Aspergiloza pulmonară invazivă Este manifestarea infecției cu specii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Mediastinita candidozică după chirurgia cardiacă este o complicație gravă și necesită tratament chirurgical (debridare, drenaj mediastinal cu lavaj, eventual închidere per secundam după plasare de lambou pediculat) asociat cu amfotericina B și 5-fluorocitozină sau caspofungină; prezintă mortalitate de peste 50%. Endocardita micotică este produsă frecvent de Candida sau Aspergillus. Se impune de urgență amfotericină B (sau caspofungină asociată sau nu cu voriconazol) și proteză valvulară, urmată de fluconazol pe o perioadă îndelungată. Există risc crescut de desprindere a unui fragment de colonie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Forma diseminată a fost descrisă mai ales la pacienți cu SIDA; se adminstrează amfotericina B urmată de itraconazol permanent, dar răspunsul este de doar 20-50% [32]. Au mai fost descrise localizări osteoarticulare, conjunctivale, meningeale etc. ZYGOMICOZA (MUCORMICOZA) Este o infecție micotică rară, dar cu potențial letal, produsă de fungi din subclasa Zygomycetes, clasele Mucor, Absidia, Rhizopus, Mortierella, Basidiobolus. Boala mai este denumită și ficomicoză. Acești fungi sunt saprofiți ubicuitari, în condiții normale nefiind patogeni pentru oameni. Anumite condiții patologice reprezintă factori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
limfoame pulmonare, melanom malign bronșic etc. Nodulul pulmonar solitar cuprinde peste 100 de diagnostice diferențiale și este prezentat într-un capitol separat. Tumorile benigne pulmonare trebuie diferențiate între ele și, de asemenea, diferențiate de leziuni congenitale (sechestrația pulmonară), infecții bacteriene/micotice/parazitare, embolia pulmonară etc. Tumorile benigne multiple necesită diagnostic diferențial în primul rând cu metastazele pulmonare. Diagnosticul histologic al acestor tumori parenchimatoase periferice este dificil. Puncția-biopsie transtoracică poate preciza diagnosticul specific benign într-un număr variabil de cazuri: 12-86% din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
8.5. Mecanismele de acțiune a factorilor de variație ai răspunsul imun postpartum În general factorii externi acționează prin mecanisme de supresie asupra structurilor și funcțiilor sistemului imun, cu efecte de amplificare a receptivității organismului la diverși agenți bacterieni, virali, micotici, crescând incidența bolilor specifice și nespecifice. În urma acțiunii factorilor endogeni și exogeni asupra efectorilor celulari și umorali ai sistemului imunitar au loc modificări complexe caracteristice imunodeficiențelor secundare care se manifestă prin: hipoplazia sau aplazia timusului și a organelor limfoide secundare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139 Inflamațiile granulomatoase ........................................ 140 Morfogeneza granulomului infecțios ........................... 141 Morfogeneza granulomului de corp străin inert .......... 146 Morfogeneza granulomului micotic ............................ 147 Morfogeneza granulomului parazitar .......................... 147 Inflamații difuze cu celule gigante .............................. 148 Terminarea inflamațiilor ....................................................... 149 Particularități ale inflamațiilor la pești ................................. 154 Bibliografie ................................................................................... 155 A. MORFOPATOGENEZA PROCESELOR INFLAMATORII INTRODUCERE Fără a minimaliza manifestările altor procese patologice fundamentale, considerăm că procesele inflamatorii domină
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Granulele conțin: fosfataza alcalina, fosfataza acidă, arylsulfatază, betaglucuronidază, fosforilază, alfa- glucozidază acidă și neutră, trimeta - fosfataza acidă și lizozim. Sunt lipsite de mieloperoxidază (Chelaru Ana, 2002Ă. Granulocitele eozinofile sau cu granule eozinofile, sunt mai numeroase în inflamațiile alergice, parazitare și micotice. Granulele lor variază de la specie la specie. Sunt foarte mari la cabaline, diametru de circa 1µm și în număr de 25-50 și foarte mici și numeroase la șobolani (0,2 µm și până la 400Ă (Fig. 2.10Ă. Fig. 2.10
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Forma ei anormală PrPsc este agentul etiologic al encefalopatiilor spongiforme transmisibile. CD247 Receptorul lanțului zeta al antigenului celulelor Ț. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 115 B. FORMELE MORFOCLINICE ALE INFLAMAȚIILOR Am menționat anterior că inflamațiile pot fi: septice și aseptice; virotice, bacteriene, micotice și parazitare; acute, subacute, cronice etc. Din punct de vedere morfopatologic, urmărind concepția unitarista asupra răspunsului inflamator, promovată de Paul Riegler (1912Ă și continuată de discipolii lui: M. Mihăilescu, V. Ciurea, Constantă Adameșteanu și actualii elevi ai acestora, admițând că
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
serie de procese în care componentă exsudativa este predominantă, imprimând focarelor un caracter fibrino purulent. Este așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși, măi ales bacteriile alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de țesut fibros. Dimensiunile acestuia vor fi în raport cu reactivitatea organismului și cu agresivitatea corpului inert. El poate persistă că o simplă capsula fibroasa sau poate invada tot teritoriul, fibrozând întreg focarul (mai ales în cazul corpilor străini toxiciă. Morfogeneza granulomului micotic Reacția organismului animal față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fi în raport cu reactivitatea organismului și cu agresivitatea corpului inert. El poate persistă că o simplă capsula fibroasa sau poate invada tot teritoriul, fibrozând întreg focarul (mai ales în cazul corpilor străini toxiciă. Morfogeneza granulomului micotic Reacția organismului animal față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Reacția organismului animal față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate prin activitatea resorbtivă leucocitara iar pe de altă parte prin dezintegrarea celulară, vor determina hiperplazia și diferențierea mezenchimală atât în direcție limfohistiocitară cât și epitelioidogigantă. Dacă la păsări în structura granuloamelor micotice poate fi diferențiată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate prin activitatea resorbtivă leucocitara iar pe de altă parte prin dezintegrarea celulară, vor determina hiperplazia și diferențierea mezenchimală atât în direcție limfohistiocitară cât și epitelioidogigantă. Dacă la păsări în structura granuloamelor micotice poate fi diferențiată net: o coroană de celule gigante, un strat de celule epitelioide și apoi reacția limfohistiocitară, la mamifere, în cea mai mare parte din cazuri, această separare nu mai este posibilă, fiindcă reacția productivă, de constituție celulară foarte
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]