600 matches
-
pe mai multe mașini de calcul, apoi reasamblat pentru aflarea rezultatului final. Algoritmii de calcul paralel sunt importanți datorită îmbunătățirilor aduse sistemelor de calcul multiprocesor. În general e mai ușor să construiești un singur microprocesor rapid decât o serie de microprocesoare lente care îndeplinesc aceeași funcție. În prezent creșterea vitezei unui singur procesor nu mai este posibilă atingăndu-se pragul superior în ceea ce privește mărimea și temperatura de funcționare. Atingerea acestui prag face practică implementarea de sisteme multiprocesor și pe sistemele de dimensiuni reduse
Algoritmi de calcul paralel () [Corola-website/Science/322791_a_324120]
-
montate în camere tehnice, și sunt văzute doar de cei ce le întrețin sau le repară. Cu toate că serverele oferă mult spațiu pe disc, pentru mărirea siguranței în funcționare sunt folosite hard-discuri de capacitate mică, numeroase, interconectate în mod special. Viteza microprocesorului poate fi mult mai mică la un server în comparație cu un calculator personal. Operațiile de intrare/ieșire sunt executate mult mai rapid în cazul lipsei interfeței grafice a utilizatorului (GUI), și în aceste cazuri se mărește puterea de calcul în favoarea altor
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
mică la un server în comparație cu un calculator personal. Operațiile de intrare/ieșire sunt executate mult mai rapid în cazul lipsei interfeței grafice a utilizatorului (GUI), și în aceste cazuri se mărește puterea de calcul în favoarea altor procese. Folosirea mai multor microprocesoare duce la o mai mare fiabilitate în comparație cu un singur microprocesor. Lipsa GUI (sau faptul că este foarte rar folosită) face ca să nu fie necesară instalarea de plăci grafice sofisticate. De asemenea nu sunt absolut necesare nici alte componente cum ar
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
intrare/ieșire sunt executate mult mai rapid în cazul lipsei interfeței grafice a utilizatorului (GUI), și în aceste cazuri se mărește puterea de calcul în favoarea altor procese. Folosirea mai multor microprocesoare duce la o mai mare fiabilitate în comparație cu un singur microprocesor. Lipsa GUI (sau faptul că este foarte rar folosită) face ca să nu fie necesară instalarea de plăci grafice sofisticate. De asemenea nu sunt absolut necesare nici alte componente cum ar fi placa de sunet, porturi USB sau joystick-uri. Pentru că serverele
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
programelor să fie mai eficientă; sistem de securitate etanș, protecția datelor și a memoriei. De asemenea aceste sisteme de operare pentru servere, în multe cazuri interacționează cu senzori hardware, pentru a detecta anumite stări cum ar fi: supraîncălzirea, defecțiuni la microprocesor sau hard-disc, sau alte tipuri de avertizări, astfel ca operatorul uman să poată acționa pentru remedierea defecțiunilor. Deoarece în unele cazuri cerințele serverelor sunt diametral opuse celor ale calculatoarelor personale, este foarte dificil să se proiecteze un sistem de operare
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
versiuni ale UNIX sau clonele acestuia. Chiar și în cazul popularului sistem de operare GNU/Linux de tip UNIX, folosit frecvent pe servere, sistemul poate fi ideal pentru servere, dar poate fi nesatisfăcător pentru calculatoarele personale. Apariția serverelor bazate pe microprocesoare a facilitat apariția mai multor versiuni ale sistemului de operare UNIX care rulează pe microprocesoare de tip sau AMD, incluzând Solaris, GNU/Linux și FreeBSD. De asemenea familia sistemelor de operare Microsoft Windows rulează pe dispozitive de tip Intel sau
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
Linux de tip UNIX, folosit frecvent pe servere, sistemul poate fi ideal pentru servere, dar poate fi nesatisfăcător pentru calculatoarele personale. Apariția serverelor bazate pe microprocesoare a facilitat apariția mai multor versiuni ale sistemului de operare UNIX care rulează pe microprocesoare de tip sau AMD, incluzând Solaris, GNU/Linux și FreeBSD. De asemenea familia sistemelor de operare Microsoft Windows rulează pe dispozitive de tip Intel sau AMD, iar începând cu sistemul de operare Windows NT s-au încorporat anumite caracteristici care
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
graphics processing units (, de asemenea referit ca GPGP și mai puțin ca GP²) este tehnica de utilizare a unui GPU, care de obicei manevrează calculul doar pentru grafica pe calculator, pentru a efectua calcul în aplicații tratate de obicei de microprocesor. Acest lucru este posibil prin adăugarea de etape de programare și aritmetică de mare precizie la pipeline-urile de randare, ceea ce permite dezvoltatorilor software să utilizeze procesarea în flux asupra datelor non-grafice. Funcționalitatea GPU a fost, în mod tradițional, foarte limitată
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
IEEE; totuși, acest lucru nu se întâmplă pentru toți vânzătorii. Aceasta are implicații pentru corectitudine care este considerată importantă pentru anumite aplicații științifice. În timp ce valorile virgulei mobile pe 64 de biți (mobilă în dublă precizie) sunt disponibile de obicei pe microprocesoare, acestea nu sunt mereu suportate pe GPU-uri; anumite arhitecturi GPU sacrifică conformitatea cu IEEE în timp ce altele duc lipsă de precizie dublă. Au existat eforturi de a imita valorile virgulei mobile în dublă precizie pe GPU-uri; totuși, compromisul de
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
vector (de 2,3, sau 4 dimensiuni). Exemplele includ noduri, culori, vectori normali, și coordonate de textură. Multe aplicații pot gestiona acest lucru într-un mod util, și datorită performanței sporite, instrucțiunile vector (SIMD) au fost mult timp disponibile pe microprocesoare. În luna Noiembrie 2006 NVidia a lansat CUDA, un SDK și un API care permit unui programator să utilizeze limbajul de programare C pentru a crea algoritmi pentru execuție pe GPU-urile seriei Geforce 8. AMD oferă un similar SDK
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
numită Close to Metal), proiectat să concureze direct cu NVidia CUDA. OpenCL de la Khronos Group este folosit în asociere cu OpenGL pentru a unifica extensia limbajelor C între arhitecturi diferite; acesta suportă NVidia și GPU-uri AMD/ATI, cât și microprocesoare de uz general. GPGPU comparat, de exemplu, cu acceleratorii tradiționali în virgulă mobilă cum ar fi plăcile CSX700 pe 64 de biți de la ClearSpeed care sunt utilizate în prezent în supercalculatoare, GPU-uri curente de top de la NVidia și AMD
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
folosite ca memorie, căutările de textură sunt folosite ca citiri de memorie. Anumite operații pot fi realizate automat de către GPU datorită acestui fapt. Nucleele pot fi considerate ca fiind corpul buclei. De exemplu, dacă programatorul operează pe o rețea de pe microprocesor, codul ar arăta astfel: În GPU, programatorul specifică doar corpul buclei ca nucleu și ce date trebuie utilizate de procesarea geometrică invocată. În codul secvențial este posibil să se controleze fluxul programului utilizând sintaxe if-then-else și forme variate de bucle
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
aritmetice pe bit în mod corespunzător, dar branșamentele de buclă și condiționale nu au fost posibile. GPU-urile recente permit branșament, dar de obicei cu o penalizare de performanță. Branșamentul ar trebui evitat în general în buclele interne, indiferent de microprocesor sau codul GPU, și tehnici variate, cum ar fi rezoluția static de ramură, pre-calcul, și Z-cull pot fi utilizate pentru a realiza branșamentul atunci când suportul hardware nu există. Operația de mapare aplică funcția dată (nucleul) fiecărui element din flux. Un
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
(PPC) este o anume arhitectură pentru microprocesoare = Central Processing Units (CPUs), care a fost specificata prima dată în anul 1991 de către un consorțiu al firmelor Apple, IBM și Motorola, uneori numit și AIM (descendentă din acest consorțiu este astăzi, în 2007, firma Freescale). Altfel decât s-ar
PowerPC () [Corola-website/Science/309488_a_310817]
-
Performance Optimization With Enhanced RISC Performance Chip, unde RISC este prescurtarea de la Reduced Instruction Set Computing. Astăzi PowerPC este o arhitectură pe 64 bit de tip RISC; există însă și varianta pe 32 bit, care la IBM se numește "Subset". Microprocesoarele de tip PowerPC pot opera cu numere cu virgulă mobilă în simplă sau dublă precizie. Modul lor de calcul privitor la ordinea de prelucrare a octeților este în general Big-Endian, iar unele din ele pot fi comutate la modul Little-Endian
PowerPC () [Corola-website/Science/309488_a_310817]
-
F-22 conține sisteme cu procesoare cu arhitectura PowerPC. De asemenea, avionul multirol francez Dassault Rafale, are centrală de integrare și fuziune de date (MDPU - Modular Dată Processing Unit), construită de Thales, compusă de 18 LRU (Line Replaceable Unit) bazate pe microprocesorul PowerPC.
PowerPC () [Corola-website/Science/309488_a_310817]
-
frecvenței și mărimii tensiunii de alimentare a motorului. Deși principiul de funcționare a rămas același folosit în anii ’60, convertizoarele au suferit foarte multe modificări pe parcursul anilor, cele mai mari datorându-se evoluției elementelor constructive semiconductoare și mai ales a microprocesoarelor. Primele convertizoare electronice au fost construite cu tiristoare și erau comandate analogic. Datorită creșterii constante a nivelului de automatizare a proceselor industriale, nevoia de control automat cu o precizie și eficiență sporită este tot mai mare. Convertizoarele folosite astazi in
Convertizor de frecvență () [Corola-website/Science/322281_a_323610]
-
Operating System) este un sistem de operare comercializat de Microsoft. El a fost cel mai utilizat sistem de operare din familia DOS și a dominat sistemele de operare pentru PC în anii 1980. El a fost bazat pe familia de microprocesoare Intel 8086, în special pe IBM PC și compatibil. El a fost gradual înlocuit de sisteme de operare care oferă interfață grafică, în special diverse generații ale sistemului de operare Microsoft Windows. El a fost original cunoscut ca QDOS (Quick
MS-DOS () [Corola-website/Science/311257_a_312586]
-
miniatural numit „cip”. Aceste ansambluri au fost standardizate și au căpătat forme de capsule cu diferite dimensiuni și număr de terminale. Numărul componentelor a crescut în timp de la câteva sute la milioane de componente pe cip (de ex. în cazul microprocesoarelor). Cele mai simple circuite integrate sunt cele logice, fabricate încă de la începuturi și în România, de ex. seria CDB (Circuit Digital Bipolar) tipului TTL cu membrii și altele, care conțineau maxim 4 tranzistoare, 2 diode, și 4 rezistențe pe fiecare
Circuit integrat () [Corola-website/Science/299063_a_300392]
-
fi construite ușor și din componente discrete. Aceste porți au fost folosite la fabricarea de calculatoare și în automatizări, unde era necesar un număr de sute și chiar mii de IC-uri. Circuitele integrate de tip TTL au dus la microprocesoare simple ca de ex.: procesorul de 1 bit PC 14500, numărătorul de program de 4 biți PC 14104 sau demultiplexor 1:8 cu memorie. Circuitele integrate logice, care au fost folosite cu zecile de mii în primele calculatoare, dar și
Circuit integrat () [Corola-website/Science/299063_a_300392]
-
acesteia, cât de dificil este să separăm rapid și precis componentele unei compoziții multi-obiectuale. Încă mai greu distingem particulatitățile dinamice și rolul funcțional al tuturor părtilor unui agregat văzut în premieră. Dacă spre exemplu am privi la microscop alcătuirea unui microprocesor de ultima generație, alcătuit din sute de milioane de micro-componente specializate funcțional, nu am distinge nimic coerent structural și funcțional, în mulțimea micro-părților și am avea nevoie de serioase cunoștințe de informatică și electronica, pentru a separa forme și procese
Obiect (filozofie) () [Corola-website/Science/308388_a_309717]
-
alcătuit din sute de milioane de micro-componente specializate funcțional, nu am distinge nimic coerent structural și funcțional, în mulțimea micro-părților și am avea nevoie de serioase cunoștințe de informatică și electronica, pentru a separa forme și procese distincte în supermorfologia microprocesorului. Natura însăși trebuie privită ca un gigantic mecanism posedând sute de milioane de părți obiect, părți relație, părți proprietate, componente mișcare, condiționare statică și dinamică, iar diversitatea felurilor în care o putem descompune în forme și mișcări distincte, este infinită
Obiect (filozofie) () [Corola-website/Science/308388_a_309717]
-
ale principalilor competitori: OpenCL de la Khronos Group și DirectCompute de la Microsoft. Dezvoltatorii pot accesa prin intermediul CUDA setul de instrucțiuni și memoria elementelor de calcul paralel din procesoarele grafice. Utilizând CUDA, cele mai recente procesoare grafice NVIDIA pot realiza calcule specifice microprocesoarelor. Totuși, spre deosebire de acestea, arhitectura procesoarelor video este concepută pentru execuția simultană a numeroase fire, cu o viteză scăzută și nu a unui singur fir dar foarte rapid. Această tehnică de rezolvare a problemelor de uz general cu ajutorul procesoarelor video este
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
cât mai apropiată de cea a procesorului. În general, transferul de date are loc doar între niveluri adiacente ale ierarhiei. Întrucât organizarea memoriei bazată pe localitatea programelor oferă valori bune pentru raportul cost/performanță, ideea este larg folosită în noile microprocesoare. Trebuie remarcat că ierarhia memoriei pentru aceste sisteme are un număr mai mare de nivele decât modelele anterioare. Memoria poate fi ierarhizată după mai multe criterii: Timpul de acces este mai redus către nivelurile superioare și mai mare spre nivelurile
Memoria sistemelor de calcul () [Corola-website/Science/320927_a_322256]
-
avansate" sunt cele care utilizează intensiv cercetarea-dezvoltarea, care aplică sistematic conceptele științifice și cunoștințele tehnice. O industrie "cu tehnologii avansate" (high-tech) este cea care satisface două condiții: Tehnologiile avansate conduc la obținerea unor produse complexe, sofisticate, din domeniile biotehnologiilor, calculatoarelor, microprocesoarelor, playerelor DVD, fibrelor optice etc. Clasificarea OECD, menționată în Secțiunea "Tehnologii industriale", precizează următoarele categorii de industrii cu tehnologii avansate (high-tech): Produsele acestor industrii se caracterizează printr-un grad ridicat de intensitate tehnologică. Trebuie să se observe că pentru publicul
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]