924 matches
-
nălbar, care distruge mugurii, și despre păduchii și ploșnițele de copac ... și cîte alte insecte n-or mai fi prin iarbă și pe sub frunze, dar vrăbiile și ciocănitoarea, sitarii care zboară în zig-zag, cucul și dumbrăveanca, graurii și pițigoii și mierlele au început deja să-și zidească cuiburile, care prin vîrfurile pomilor, care prin scorburile din pruni, pentru că, dacă omul și păsările nu se înțeleg bine, atunci se distrug ogoarele și se usucă livezile și ni se îngreunează sufletele de pustietate
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
influențe din “Don Quijote” de Cervantes. 42 PITPALACUL ȘI PREPELIȚA Cînd începe pitpalacul să cînte prin lanurile de grîu ale cîmpiei Bărăganului prin luna mai, e semn că vor începe să cheme vara cu dor nestins și cucii și graurii și mierlele, luna lui cuptor este aproape, prin vreun tufiș își pregătește cuibul delicata prepeliță cu penajul ei pestriț, ce își iubește puii mai presus de înțelegerea noastră, cu un devotament absolut, iar pitpalacul dispare, nu-l mai auzi și îți vine
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ETCETERA Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 477 din 21 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi ridicasem o căsuță într-un trunchi de copac. În zi de sărbătoare, pe acoperiș cântau mierlele. Aveam câteva camere, toate transparente, o terasă cu vedere la stele și un susur în gând, ca un ecou al altor vremuri. Niciodată nu-mi pusesem întrebarea de ce o așezasem acolo, pe raftul de semilună, când în fața ei se întindeau
ETCETERA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357689_a_359018]
-
a mai răspuns.” În “Seara pe drum” “Un soare plăpând și bolnav/ Poleiește amurgul și calea/ Și pasul îmi mușcă hulpav/ Prin iarbă să-și taie cărarea”. Poezia se termină cu regrete: “E târziu și încă-s pe drum/ O mierlă cântă, să mă aline / Răsare lucefărul tocmai acum,/ Când dorul se face doină în mine.” 7. Cristian Petru Bălan , profesorul plecat cu familia pe meleaguri americane, membru titular al Academiei Americano-Române de Științe și Arte și al Uniunii Scriitorilor din
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
Gâzele dansează, Nebunatic vântul Crește în amiază. Dorm pe mal berbecii, Berzele se plimbă, Oile spre umbră Locul și-l tot schimbă . Se înalță-n ceruri Puf de păpădie, Cucul, plin de farmec, Se aude-n vie. Cântă psalmi o mierlă, O privesc brotacii, Pe lângă cărare Se închină macii. Referință Bibliografică: LINIȘTEA AMIEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LINIŞTEA AMIEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357772_a_359101]
-
galaxia buricului ... ?” Un alt grupaj semnificativ este intitulat, în consonanță: “Elegiile elementului Apă”. Un soi de pastel în rimă albă este poemul “Ploaie de sacâz, de chihlimbar ... ” în care poetul jinduiește cântecul de acasă: “ar fi trebuit s-aud / și mierla de Banat, cântând edenic, / în cireșul înflorit / de lângă marele nuc al blocurilor / de roșie cărămidă comunistă și de beton, / fluturându-și mâțișorii / până la electrizarea frunzelor / mici, cât paraua, / din cântecele vechi-valahe, / ale arbuștilor mereurit-pânditori, / din vecinătatea imediată ... ” Un amestec tare
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
e în cer: S-a dus să-L întâlnească pe-al Său Tată! Al Florin Țene HRISTOS A INVIAT! Se aprinde-n inimă lumina Coborând în noi de Sus. Când sevele înverzesc tulpina Înviază-n suflete Iisus! Cântă pădurea-n mierle, prin copaci, Înseninând cerul spre apus De parcă au înflorit ogoarele de maci, Când înviază-n suflete Iisus. Cântă iarba în mieii de prin lunci O aud cum crește și prin sat, Când din Tainele Porunci Hristos a Înviat! Se aprinde
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
a aprins Aura Fecioarei din Icoana Iubirii Mirelui. Dintru început și-a plămădit cântarea, devenind un nuntaș al cerului. Isihia voinței sale, ca un dangăt de clopot împresoară patima telurică a visului, răsfrânt în flautul ploii. Nădejdea trezită în cântecul mierlei s-a cuibărit în ciutele zorilor vestind sărbătoarea Cosmosului. Din limpeziri de ape și-a zugrăvit gândurile, prinse-n hora luminii Cuvântului. Mireama pământului s-a rostogolit pe urmele pașilor lui, într-o strigare de colind. Focul mâniei i-a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ascund peștișorii, să-și ia masa de dimineață. Bătrânul pelican, uitându-se îngăduitor pe deasupra ohelarilor la noii veniți, îndemnă la tăcere, să nu se strice buna orânduială a obștii, ce o conducea cu înțelepciunea patriarhală, de ani buni. Privighetoarea, împreună cu mierla, fluierarul, botgros, presura, mătăsarul, cintezoiul, inărița, câneparul și alte păsări ale cântecului ciripesc, au alcătuit ad-hoc o sonată dumnezeiască, iar dirijor era până una alta rândunica, căci ea era singura ce purta frac. Totul era pregătit și pus la punct
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
Purtăm pe umeri urme de stele Și-n suflete nunți, dar fără inele. Din vârful de munte privim către deal, Corăbii de vise, strivite la mal. Și ca o scoică, în suflet c-o perlă, Văzduhului suntem când vulturi, când mierlă. N-am băut vieții ultimul pahar, Suntem un schit de piatră, rar. Purtăm cu demnitate-o cruce Și nu-ntrebăm: credința unde duce? Cu mine ești, deci nu ești o orfană Și ne-nălțăm murind cu o prihană. Suntem și
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
sunt admirabile și reflectă această iubire filială a poetului Grigore Vieru pentru mama sa, de pildă, în poemul: „Am rupt acest trandafir”: „Rostesc cuvinte / Ca să iau aer. / Adorm / Ca să nu mai știu. Tai pâine / S-o bucur pe mama. Ascult mierla / Ca să nu mint. Mă uit la tei / Ca să nu uit. Am rupt acest / Trandafir. De ce?” Toate acțiunile și faptele noastre au o motivație logică. Cuvintele sunt aerul de respirare al poetului, de aceea sunt rostite. Cântecul mierlei e antidot împotriva
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
pe mama. Ascult mierla / Ca să nu mint. Mă uit la tei / Ca să nu uit. Am rupt acest / Trandafir. De ce?” Toate acțiunile și faptele noastre au o motivație logică. Cuvintele sunt aerul de respirare al poetului, de aceea sunt rostite. Cântecul mierlei e antidot împotriva minciunii. Pâinea e bucuria mamei. Doar distrugerea trandafirului nu are nici un sens. E aici o filozofie ancestrală a țăranului. Toate sunt rânduite după temeiul lor. Ruperea tipicului strică armonia. Aparenta simplitate a versurilor este uluitoare. De fapt
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
și melodioasă, trăire afectivă și prezență scenică. Din repertoriul Andreei vom reproduce „Doina lui Lucaciu”, ce își are originea în faptele de viață și din istorie, emoționantă prin amestecul de patriotism, încredere în libertate și durere sfâșietoare: 1. Plânge-o mierlă pe păduri, of, of, of Rob îi Lucaci în lanțuri Plânge-o mierlă pe păduri, of, of, of Rob îi Lucaci în lanțuri. R. Pentru sfânta libertate De care noi n-avem parte. Pentru sfânta libertate De care noi n-
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
lui Lucaciu”, ce își are originea în faptele de viață și din istorie, emoționantă prin amestecul de patriotism, încredere în libertate și durere sfâșietoare: 1. Plânge-o mierlă pe păduri, of, of, of Rob îi Lucaci în lanțuri Plânge-o mierlă pe păduri, of, of, of Rob îi Lucaci în lanțuri. R. Pentru sfânta libertate De care noi n-avem parte. Pentru sfânta libertate De care noi n-avem parte. 2. Nu fi mierlă supărată, of, of, of Nu-i robia
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Rob îi Lucaci în lanțuri Plânge-o mierlă pe păduri, of, of, of Rob îi Lucaci în lanțuri. R. Pentru sfânta libertate De care noi n-avem parte. Pentru sfânta libertate De care noi n-avem parte. 2. Nu fi mierlă supărată, of, of, of Nu-i robia ne-ncetată. Nu fi mierlă supărată, of, of, of Nu-i robia ne-ncetată. R. Vine dalba primăvară Fi-va Lucaci liber iară. Vine dalba primăvară Fi-va Lucaci liber iară. 3. Nu suspina în
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
of, of Rob îi Lucaci în lanțuri. R. Pentru sfânta libertate De care noi n-avem parte. Pentru sfânta libertate De care noi n-avem parte. 2. Nu fi mierlă supărată, of, of, of Nu-i robia ne-ncetată. Nu fi mierlă supărată, of, of, of Nu-i robia ne-ncetată. R. Vine dalba primăvară Fi-va Lucaci liber iară. Vine dalba primăvară Fi-va Lucaci liber iară. 3. Nu suspina în zadar, of, of, of, Du-mi-te pân' la Satmar' - Nu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
ciuf de pădure ... – A659 Tetrao urogallus - cocoș de munte ... – A656 Parus ater - pițigoi de brădet ... – A327 Parus cristatus - pițigoi moțat ... – A330 Parus major - pițigoi mare ... – A376 Emberiza citrinella - presură galbenă 108 ... – A287 Turdus viscivorus - sturz de vâsc ... – A282 Turdus torquatus - mierlă gulerată ... – A311 Sylvia atricapilla - silvie cu cap negru ... – A658 Dendrocopos major - ciocănitoare apestriță mare ... – A239 Dendocopos leucotos - ciocănitoare cu spate alb ... – A235 Picus viridis - ghionoaie verde ... – A234 Picus canus - ghionoaie sură ... – A269 Erithacus rubecula - măcăleandru ... – A364 Carduelis carduelis - sticlete ... – A745
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
prepelița, ciocănitori, pitulici, pițigoi. Fauna acvatică este reprezentată în special de scobr, clean și mreană. Fauna montană este reprezentată prin mamifere: râs, urs, lup, capra neagră, marmota; prin păsări: cocoșul de munte, ierunca, huhurez mare, forfecuța, pietrari, codobatura de munte, mierla de apă; prin faună acvatică: păstrăv, clean, lipan etc. Conform Registrului zonelor protejate*1) dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa situația zonelor protejate este următoarea: *1) Registrului zonelor protejate este elaborat de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
poate (R.N.B.) Sunt ca o frunză verde Plutind în anotimpuri Și din abis se vede Că-i verde doar în gânduri ... Din humă și nisipuri Mă pot preface-n perlă, În mugur de pădure Să-ți cânt un vers de mierlă ... Și, poate, la izvorul Din care vei bea apă Îmi vei sorbi nectarul Din floarea ce așteaptă ... Sunt voalul de mătase Din frunza de pe ape Când vraja nopții coase Iubirile-mi sub pleoape. Și-n cufărul acela În care m-
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele mierlei, iar în iarba voluminoasă, toiagul în care păstorul pe gânduri, își sprijinea bărbia, ca bijuteria de argint strălucea. Cetățeanul urban, ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena), deținea vilă cu podea încălzită subteran și baie monumentală
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele mierlei, iar în iarba voluminoasă, toiagul în care păstorul pe gânduri, își sprijinea bărbia, ca bijuteria de argint strălucea. Cetățeanul urban, ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena), deținea vilă cu podea încălzită subteran și baie monumentală
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
ierni sub așternuturi și primăvară nu-e s-aline mugur nou, ne drămuim iubirea prin ternele ținuturi albite de dorința venită din ecou. E var-acum, iubito, pădurea-i amorțită sub valul de căldură ce urcă tropical, și-aștept un glas de mierlă să-mi fluiere romanța cu aripi de lumină venită din astral.. La ceasul, când amiaza își toropește glasul sub vămile albastre arzând cu dor sub frunți, te-aștept pe potecioara care-ți cunoaște pasul, să urci, să urci, iubito, în
VIS DE VARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340864_a_342193]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > 4 SONETE- (I) Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sonet de cvartet Primăvara cântă Cucul, dintre frunze de salcie. Mierla-i ține companie, de când înfrunzește nucul. Apoi glas de Ciocârlie fluieră-n pădurea deasă, când Cocorii vin acasă și cântă de bucurie. Matinal, codrul răsună zi de vară până-n seară, pe soare și vreme bună. Iubirea renaște iară și perechi
4 SONETE- (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341010_a_342339]
-
cu vin! În ceruri, ca și pe pământ, Moartea este transformare Înviere-n altceva, înălțare. Cu toate acestea,măi lasă-mă, Mă lasă Printre tumultoasele, tainicele Tale turme sacre De mieluți De cămile, căi și cerbi Aproape De iezi de mierle și privighetori Pe maluri de ape Să meditez. Printre alintoase flori, cu Soarele la dreapta mea în mijlocul zidirii Tale stând, Mai lasă-mă, mă lasă Pe planetă Pământ! Elenă Armenescu PS Postul tăcerii rodește gânduri. Referință Bibliografica: Sunt cupă din
SUNT CUPA DIN MÂINILE TALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341428_a_342757]
-
este cazul), căzând în sarcina editurii toate sumele aferente muncii de redactare, corectură și pregătire de tipar a lucrării. Prețul pe exemplar variază, în funcție de numărul de pagini al cărții. De exemplu, pachetul pentru autori cu cele 3 exemplare ale antologiei „Mierle într-un lan cu maciˮ (584 p.) a costat 60 lei, iar „Muguri, ierburi și petaleˮ (476 p.), 50 lei. Cărțile vor fi expediate cu Poșta Română ori cu un curier rapid (la cerere), în colete cu plata ramburs. Referință
EDITURA NAPOCA NOVA- COMUNICAT DE PRESĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342292_a_343621]