979 matches
-
gamă bogată de ouă foarte mici, ca cele de porumbel, potârniche ori vrabie, pe lângă altele, de dimensiuni variabile, cum sunt cele de prepeliță, fazan, păun, rață, gâscă, curcă sau struț. Toată această bogăție de ouă vopsite, încondeiate artistic cu multă migală și pricepere, în cele mai diverse combinații de culori, împreună cu acelea în care coaja a fost tratată într-un anumit fel și lucrată ingenios astfel încât apare ca o dantelărie fantastică, se află expusă în 22 de vitrine. Despre fiecare tip
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
circulația interzisă temporar mijloacelor auto. Nu ne-a surprins această situație. Ambele trotuare și carosabilul, pe măsură ce avansam, părea tot mai pline de oameni. Repet, mulți, foarte mulți, erau îmbrăcați în costume populare deosebit de frumoase, curate, bogate în ornamente cusute cu migală și cu deosebit simț artistic. În acea mulțime am observat un grup de câteva persoane, pe același trotuar, mergând către noi și la fel ca noi, purtându-și privirile curioase pe toate direcțiile și obiectivele din itinerariul parcurs. M-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
reparație. De această dată s-au ținut de cuvânt și după săptămâna promisă l-au sunat să-l anunțe că reparația este gata. Ajuns la service, personalul și-a prezentat lucrarea ca pe o operă de artă, realizată cu multă migală și profesionalism. Însă reparația era departe de ceea ce ar fi trebuit să fie. Elementele de caroserie înlocuite aveau o cu totul altă culoare decât cea a mașinii, fiind de o nuanță vizibil mai deschisă. În interiorul portbagajului, fisurile apărute în urma impactului
POFTIŢI, VĂ ROG! de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383316_a_384645]
-
-n societatea cultă, ce vor numită-a fi Ajuns-au slugi la sluga slugii, aievea neputințuri Clădind imperii de slugarnici și altele-a zidi. Inculți se văd rânjind pe fățuri, a lor e lumea noastră Ce-au făurit-o cu migală... strămoși ai dumitale, Ajuns-am vremuri ce ni-s șterse, cultura ni-i o proastă Căci tipărește doar mințiri, ștersuri și doar taclale. Crezut-au cărturarii noștri asemeni rest de vreme Când prostul va conduce astăzi știința din chimir? De-
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
a adolescenței timpurii, semnând cu toată încărcătura de sentimente ce-i stăpânește ființa plăpândă patru capitole, elemente care amprentează vizibil viața și creația ei: „Nostalgice chemări, copilărie”, „Mamei dăruite”, „Primăvara amintirilor” și „Suflet de colindător”, în care a așternut cu migală, cu strădanie, dăruire și har trăiri inedite... 2. MIHAELA OANCEA (BUCUREȘTI) - ARMONIA CONTRARIILOR (versuri, A5, 116 pagini), coperta și ilustrațiile - pictor Mihai Cătrună, București GHEORGHE A. STROIA (Adjud, editor): Poezia Mihaelei Oancea este de factură modernă, traversând mai multe etape
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
Nu se mai simțea sigură de nimic. Mâine reprezenta pentru ea un cuvânt și atât. Se îndepărtase de toți și toate. Simțea nevoia de această singurătate. Devenise totul neclar. Parcă se așezase o cortină neagră peste tot ceea ce construise, cu migală, de-a lungul timpului. Nu înțelegea comportamentul ironic al unor persoane pe care le avea mereu în preajma sa. E vorba despre caractere limitate? Sau despre un fel de invidie? Probabil nu va afla niciodată răspunsul la o astfel de întrebare
SINGURĂTATE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382873_a_384202]
-
gânduri povestite-n ele De dragoste, de dor și de suspin Dar am avut la inimă zăbrele Pierdut în timp, și într-un joc de iele S-au prefăcut toți anii doar în chin Sunt mii de rânduri scrise cu migală Ca-n vremea ceea când eram școlar Iubirea mea le-a așternut pe coală La fel cum o făceam pe când la școală Am învățat, dintr-un abecedar... Sunt toate cele ce n-am fost în stare A ți le declara
SCRISORI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383029_a_384358]
-
atunci când pot să prezint o imagine pe care am creat-o și această imagine încântă ochiul celui care o receptează. În general lucrez cu programul Photoshop. Am făcut câteva cursuri profesioniste pentru a mă acomoda cu acest program. Lucrez cu migală și caut să nu fac nimic de mântuială. Am făcut astfel și pentru revista dumneavoastră câteva colaje sau pelicule multiple (tip film) deoarece este recomandat să se reducă numărul de fotografii atașate la un articol... și colarea acestora într-o
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
și cu inegalabilul Pr. Dr. din Kitchener, Ontario, Canada, poetul Dumitru Ichim, care ne supune atenției versuri alcătuite extrem de inspirat, scrise cu minuția unui orfevrier al cuvântului trăit și rostit, dar și rostuit din praful de aur brodat cu caznă, migală, stăruire și așteptare blândă pe ,,începutul unei stele din undă’’. Dumitru Ichim ne trimite prin versurile lui scrise într-o limbă românească perfectă, presărată cu desăvârșite vorbe moldave o poezie veche poate prin tematica abordată (la o primă vedere), dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92904_a_94196]
-
datorită concertelor și colaborărilor pe care le derulează de mai bine de un an în țara noastră. Cei mai mulți meșteri prezenți la festival sunt din Săpânța. Femeile din sat țes pânză, cos cămăși, fac cergi și țoluri. Lemnul este cioplit cu migală și pricepere, iar copiii deprind devreme acest meșteșug. La festival se învață și cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se gătește după datina străbună. Cam tot ce ai învățat sau ai fi vrut să
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
Nici nu ne-a mai dus la câmp să ne arate ce a ieșit din „cârteala” noastră. Deși...era evident ce putea să iasă. Că... așa-i firea păcătoasă a omului. Lesne a ne codi la muncă, la efort, la migală și răbdare. Lesne a da vina și a urî pe neobosiții dascăli, care vor să ne crească frumoși și drepți, cu tulpinile fără strâmbături, noduri și răsucituri. Mereu refractari și încăpățânați în a deprinde binele și adevărul, lesne a deprinde
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
zi. Mâine am să cumpăr o sticlă de whisky pe care o să i-o ofer în porții raționale. Am profitat de ocazie și m-am uitat prin apartament. Cel mai interesant lucru era un caiet în care Walter, cu multă migală, lipise sute de poze cu Catherine Hammond, adesea acompaniată de fotografi. De fiecare dată când bărbatul ei își făcea apariția, fața lui era înnegrită cu pixul, ordonat, dar cu ură, o anulare deliberată. Aveam un gust amar în gură. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
floral elaborat, într-o vază de porțelan, încadrat de două sfeșnice aurii, în care erau două lumânări perfect albe, neîncepute. Probabil erau schimbate și dacă erau aprinse măcar o dată. Deasupra mesei stătea atârnată o oglindă uriașă, sculptată și lustruită cu migală. Din centrul holului începea o scară cu o balustradă minuțios lucrată, cu treptele îmbrăcate în bucăți mari de mochetă neagră. Marginile treptelor erau vopsite în alb. Holul avea trei uși. Două erau închise. A treia, pe jumătate deschisă, dădea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
învățătorii Eleonora și Virgil Cernat Cuvânt înainte Profesorul Ion Cernat continuă să scrie; acum își îndreaptă atenția spre locurile în care a deschis ochii spre lume. Sub titlul „Pe Valea Dunavățului. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni”, Ion Cernat alcătuiește, cu migală și pricepere „povestea” oamenilor și a locurilor. Prilejul îl oferă împlinirea a 225 de ani de la atestarea venirii primilor bejenari (8 noiembrie 1784). Sensibilitatea actorului la eveniment o vedem amplificată și de refacerea inversă a traseului bejenarilor în căutarea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tu, din propria ta pornire să faci un semn pe fluier, pe ciomag, pe oale, pe cămașa zilnică și, dintr-o dată, te trezești „artist”. Vreau să spun că, pentru a ajunge la rafinament și perfecțiune artistică, au trebuit secole de migală, de îndepărtare a acelor elemente care nu spuneau nimic, erau o umplutură, de esențializare a sensului și mersului vieții. Și marii artiști care au plecat în creația lor tot de la folclorul inepuizabil al creației populare, au căutat esențele, au trecut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezau la capătul patului din „casa cea mare” unele peste altele, până în pod. Era mândria gospodinei, a fetelor de măritat, după care erau apreciate în sat. Tot în ladă se țineau hainele de sărbătoare, cele cusute cu motive populare, cu migală și pricepere, care se îmbrăcau la zile deosebite, dar și la horă și la nuntă. O descriere sumară a portului luncașilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne-a lăsat în memoriile sale Toader Gh. Miron Boca care-și amintește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
israelite, agitată de îngerul fierbinte Cocea, îmbrățișată din două părți de suprarealiștii și tradiționaliștii bucureșteni, revendicată de Viața românească, e cel mai indicat astru pentru peisagiul nostru literar: mahalagiu, agricol sau haiducesc. Domnul Arghezi face poezii cu inocenta aplicațiune spre migală a unui ceasornicar. Câteodată trece și la bardă. O poartă țărănească în vopseli târgovețe ia ființă. Alteori, travestit în brodeuză, ia acul, foarfecele și lucrează pe olandă "à jour". Toate acestea sunt foarte bune deprinderi călugărești. Dar parfumurile duhovniceștilor virtuți
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mea nebună la picioarele tale lăstari eiii, și, ce dacă mereu am crezut că în curtea mea va fi sărbătoare? atârnam ghirlande în colțuri ca sărutul să nu se rănească îi mai aud gâlgâitul acum peste granitul ceruit cu atâta migală viața a căptușit flori de piersici prin pețiolul căruia se mai chinuie să treacă un cerb morți care mă trag în iarbă amintindu-mi că doar ramul mai e pe post de dădacă nu te las, cerbule! buzele mele vor
NU TE LAS, CERBULE! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364467_a_365796]
-
porțelan ca pentru rigi Pot să lipsească fastul și valeții Obosiți de protocoluri, bieții Cu teama de-a ajunge la covrigi Dar nu-l vreau dulce: zahăru-i un lux Și vă invit la un taifas de gală Înțelepciunea crește cu migală Și nu ca Adriatica la flux! E tot ce ne-a rămas la îndemână Veninți senini: un tratament cu ceai Spărgând prognoze, depășește ce-ai Pus la cale-ntreaga săptămână Dar iată văd saloanele pustii Și toți clienții au plecat
FANTEZIE LA UN CEAI de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361443_a_362772]
-
și nu poate fi citită sub nici o formă pentru amuzament ori pentru a uita de plictiseală. Totul trebuie luat în serios, totul se adresează sufletului, inimii și minții. “Funiile dragostei”se detașează prin acțiunea extrem de complexă și construită cu o migala deosebită, iar eroii trăiesc pe undeva, tragismul și curăția acelor cazuri tipice de martiri, întâlnite în special în perioada întemeierii creștinismului. Însăși Lia, rememorând clipele petrecute alături de cel ce ii fusese logodnic, ajunge la o concluzie cu valoare de verdict
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
din toate unghiurile, cu condescendență, indiferență sau dezaprobare. Îți trebuie curaj și îndrăzneală de a risca, pentru că...nu poți prevedea cum vor primi cititorii truda muncii tale. Asemenea arheologilor pătimași și îndrăgostiți de meseria lor, Floarea Cărbune a adunat cu migală cioburi răvășite prin colțuri de memorie, răscolind și alungând colbul de pe filele amintirilor mai mult sau mai puțin îndepărtate. A căutat și a lustruit, cu migala bijutierului, palide gânduri cât și emoții sufletești acoperite de zgura timpului sau refulate în
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
tale. Asemenea arheologilor pătimași și îndrăgostiți de meseria lor, Floarea Cărbune a adunat cu migală cioburi răvășite prin colțuri de memorie, răscolind și alungând colbul de pe filele amintirilor mai mult sau mai puțin îndepărtate. A căutat și a lustruit, cu migala bijutierului, palide gânduri cât și emoții sufletești acoperite de zgura timpului sau refulate în subconștient, pe care, apoi, cu dragoste și talent le-a inserat între filele cărții „Rădăcini”. Spun toate acestea deoarece, fiind un copil născut la țară ca
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
epistolele clasice, pline de istorie și frumusețe“. A rezultat un volum în care cititorul, înainte de a pătrunde în slovele epistolare, este invitat să parcurgă un studiu bine documentat, veritabil portret țesut în cuvinte al Mitropolitului Antonie Plămădeală. O „muncă de migală, însoțită de răbdare și pasiune, întregită de pricepere și știință pe aceeași măsură“, contribuie la restituirea veridică a unei personalități marcante pentru Biserica noastră. Reperele biografice introduc „urcușul lui Antonie Plămădeală spre Golgota unei înalte ierarhii“, continuând cu slujirea arhierească
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
totul altceva. Unii - rostul teluric, alții - divinitatea, arta, frumosul, urâtul sau, pur și simplu, nimic. Nici măcar pe ei înșiși. George Goldhamer a găsit de foarte multă vreme sensul propriei sale existențe: zborul, desprinderea de pământul finitudinii. Când își alcătuiește cu migală confesiunile, nu poți să nu arzi dimpreună cu spiritul acestui ”altfel” de slujitor al Creației, pentru că la el totul se prezintă articulat într-o vibrație particulară a trăirilor, o vibrație neobișnuită, nu a contrastelor izbitoare, ci una cuminte, melancolică, încărcată
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
Resteman - cu o cumințenie brâncușiană, își decantează prin propriul filtru fărâmele cunoașterii universale, într-o albie prin care curg aluviuni, când limpezi, când învolburate, dar toate având același sens, spre marea revărsare cosmică. Poemele din volumul de față, adunate cu migală pe parcursul a doi ani și mai bine (primul ei poem datând din 13 martie 2009), sunt firișoarele de aur din mușuroaiele de nisip pe care mâna și ochiul culegătorului, cu răbdare și iscusință le-a descoperit și depozitat în tezaurul
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]