1,901 matches
-
la 9 ani. * HG nr.1420/6.12.2002 (MO nr. 923/17.12.2002) a modificat și completat HG nr. 508/2001, fiind astfel transpuse integral în legislația națională prevederile Directivei Consiliului 77/486/CEE, privind educația copiilor lucrătorilor migranți. * Legea nr.375/11.06.2002, privind formarea profesională, a fost publicată în MO nr. 436/21.06.2002. * România participa la faza a doua a programelor comunitare în domeniul educației, formării profesionale și tineretului, respectiv Socrates II, Leonardo da
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
vieții satului se referea la tendințele de urbanizare, recente În acea perioadă. În ansamblu, eugeniștii erau foarte alarmați de acest fenomen ca proces disgenic, pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea țăranilor migranți perspectiva unei vieți de muncă În condiții periculoase pentru sănătate și o mai mare expunere la riscul afecțiunilor sociale disgenice, precum bolile venerice, alcoolismul și tuberculoza. Mișcarea eugenistă din Europa Occidentală deja reliefase faptul că munca În mediul industrial urban
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au lipsit Încercările care au avut În vedere, la stabilirea și evaluarea fazelor de emigrare, și alte criterii. Așa, de pildă, Samuel Beck, abordînd istoria românilor americani, identifica patru perioade de emigrare. Prima a fost, cum o numește el, the migrant worker period. Pentru a-și explica afirmația, el arăta că „the first migration took place in the last two decades of the nineteenth century and the first two decades of the twentieth century”. „In this period, Își continua el expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre nevoile proprii, având astfel mijloacele necesare unei rezonabile independențe auto-suficiente. Ei au fost transferați În locuri unde competențele lor erau fie prea puțin folositoare, fie complet inutile. Acestea erau singurele condiții În care autoritățile sătești Îi puteau reduce pe migranți la statutul de „milogi”, de a căror obediență și muncă să profite În schimbul unor rații de subzistență. Deși seceta care a coincis cu migrația forțată din Etiopia era reală, foametea la care au reacționat agențiile de ajutor internațional era rodul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe alți frați (surori) să se plaseze într-o instituție școlară ori de muncă. Persoanele ajutate puteau fi și alte rude. În multe cazuri, cel puțin pentru o perioadă mai scurtă, cei ce veneau la oraș locuiau la predecesorii lor migranți. Rețeaua parentală din mediul rural oferea, în schimb, produse alimentare și ținea copiii orășenilor pe perioada vacanțelor. Înscrisă în mecanismul reciprocității de bunuri și servicii, această strategie de cooperare era benefică pentru ambele părți. Rețeaua de rudenie are un rol
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
zisul melting pot. Smith descrie formarea comitetelor de ajutorare, alcătuite din lucrători mexicani migratori, care au donat bani pentru sisteme de canalizare, renovarea bisericilor, clădirilor și chiar a piețelor centrale În localitățile lor natale din Mexic. Sumele adunate de acești migranți mexicani, care trăiesc În Statele Unite ale Americii, erau adeseori mai mari decât bugetul public pentru infrastructură În acele localități. Ei au participat activ În procesul de luare a deciziilor asupra modului În care aceste fonduri vor fi folosite și au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aceste fonduri vor fi folosite și au fost În dialog continuu cu funcționarii din localitățile lor natale prin intermediul teleconferințelor 48. Primarii mexicani au Întreprins călătorii la New York pentru a supune spre examinare propuneri de investiții comunitare În față asociațiilor de migranți 49. Afacerile transnaționale Îi leagă de asemenea pe migranții mexicani În Statele Unite ale Americii cu cei de acasă. De exemplu, La Puebla Food Corporation, o mică firmă familială producătoare de tortillas din New York, Își conectează operațiile de producție și desfacere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este diferențiată pe zone geografice. Cele mai afectate regiuni sunt vestul țării: Banat, Crișana, Maramureș cât și estul, în Moldova, cu cea mai mare pondere a emigrației din zona urbană, comparativ cu cea rurală. Categoria cea mai numeroasă de părinți migranți sunt tații, unii dintre aceștia fiind plecați de mai mult de 4 ani de lângă familia lor. În această situație copiii sunt lăsați în grija mamelor. Pentru elevii a căror mamă este plecată, familia extinsă reprezintă un sprijin important, în timp ce copiii
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
persoanelor handicapate la autonomie, la integrare socială și la participare în viața comunității (art. 15), dreptul familiei la protecție socială, juridică și economică (art. 16), dreptul copiilor și al adolescenților la protecție socială, juridică și economică (art. 17), dreptul lucrătorilor migranți și al familiilor lor la protecție și asistență (art. 19), dreptul la egalitate de șanse și de tratament în materie de angajare și profesie, fără discriminare în funcție de sex (art. 20), dreptul persoanelor vârstnice la protecție socială (art. 23), dreptul la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe teritoriul statului de destinație. Dacă ținem cont de faptul că migrația clandestină pentru muncă antrenează un număr mare de persoane și că pentru cel puțin două destinații importante (Italia și Spania) legislația a permis regularizarea unui număr consistent de migranți români, este probabil ca, odată cu trecerea de la statutul de clandestin la migrant legal, tipul acesta de deplasări să fi (re)căpătat consistență în migrația românească. Lipsa „șanselor” de migrație este posibil să fi creat o „masă critică” de indivizi cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clandestină pentru muncă antrenează un număr mare de persoane și că pentru cel puțin două destinații importante (Italia și Spania) legislația a permis regularizarea unui număr consistent de migranți români, este probabil ca, odată cu trecerea de la statutul de clandestin la migrant legal, tipul acesta de deplasări să fi (re)căpătat consistență în migrația românească. Lipsa „șanselor” de migrație este posibil să fi creat o „masă critică” de indivizi cu o capacitate ridicată de asumare a riscului, capabili să joace rolul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tratatului de readmisie și interdicția de a ieși din țară pentru o perioadă), migrantul își orientează căutările către o slujbă legală (deși pe o perioadă determinată) sau se reorientează către altă țară. Iar exemplul său va fi urmat de alți migranți sau de viitori migranți. Cazul Germaniei, asupra căruia am insistat, are numai o valoare ilustrativă pentru discuția noastră. Strategii diferite sunt dezvoltate pentru a pune în aplicare migrația pentru muncă în alte state europene. Italia și Spania devin la începutul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interdicția de a ieși din țară pentru o perioadă), migrantul își orientează căutările către o slujbă legală (deși pe o perioadă determinată) sau se reorientează către altă țară. Iar exemplul său va fi urmat de alți migranți sau de viitori migranți. Cazul Germaniei, asupra căruia am insistat, are numai o valoare ilustrativă pentru discuția noastră. Strategii diferite sunt dezvoltate pentru a pune în aplicare migrația pentru muncă în alte state europene. Italia și Spania devin la începutul mileniului destinațiile cele mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
românești. Dacă ne reîntoarcem la tipurile de migrație care contribuie la scăderea forței de muncă, prima observație va fi legată de probabilitatea ridicată ca o bună parte din deplasări să aibă la bază mecanisme de dezvoltare pe baza rețelelor de migranți. Migrația pentru reîntregirea familiei este concomitentă sau consecutivă migrației clandestine pentru muncă (în cazul nostru), la rândul ei migrația bazată pe contracte individuale în segmentul secundar al pieței forței de muncă este, probabil, consecința aceluiași tip de fluxuri. Migrația clandestină
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muncă (în cazul nostru), la rândul ei migrația bazată pe contracte individuale în segmentul secundar al pieței forței de muncă este, probabil, consecința aceluiași tip de fluxuri. Migrația clandestină pentru muncă este cazul clasic de dezvoltare pe baza rețelelor de migranți. Mai mult decât atât, datorită „independenței” plecărilor (la limită, în acest tip de migrație se poate implica oricine), dublată de dezvoltarea pe baza rețelelor, migrația clandestină tinde să devină concentrată teritorial la origine. Consecința este că, dacă la nivel național
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de muncă din România, o proporție însemnată o reprezintă, probabil, migranții circulatori (cei care alternează stagii de muncă în străinătate cu perioade în România). Segmentul circulator are, teoretic, avantajul că poate fi reorientat către țara de origine (un astfel de migrant are mult mai multe șanse să fie „convins” să rămână stabil dacă primește o ofertă convenabilă). Totuși, probabilitatea de a se implica într-o nouă deplasare în străinătate crește odată cu numărul secvențelor petrecute în străinătate (Massey et al., 1987). Capitalul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
presiunea pentru creșterea salariilor, pentru a refuza investiția într-o zonă de concentrare a migrației, iar aceste motive sunt în mod particular legate de instabilitatea forței de muncă. Investiția în specializarea muncitorilor devine una cu un risc mare, atâta vreme cât fostul migrant circulator se poate (oricând) implica într-un nou stagiu de muncă în străinătate. Dacă raționamentul prezentat este corect înseamnă că ne putem aștepta la un efect pozitiv de scădere a șomajului pe termen scurt, eventual mediu, dar e îndoielnic că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lucrurile sunt privite în perspectivă, pentru că, pe termen lung, plecările de acest tip afectează tocmai capacitatea de dezvoltare a societății de origine, lipsind-o de o parte din indivizii săi cei mai capabili. Efecte ale banilor trimiși din străinătate de migranți Banii trimiși din străinătate reprezintă unul dintre cele mai discutate și mai mediatizate efecte ale migrației din România. Motivele sunt evidente, dacă luăm în considerare cifrele care se vehiculează în presă în raport cu migrația românilor (vezi tabelul 2). Tabelul 2. BNR
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unele zone (spre exemplu, în forma achiziției unor utilaje agricole în zonele rurale). Asocierea banilor veniți din migrație cu consumul este, în general, în literatură, evaluată negativ pe termen lung. Dincolo de efectul imediat al creșterii calității vieții gospodăriilor ce includ migranți, orientarea preponderent către consum, mai ales în condițiile în care bunurile achiziționate nu sunt produse în economia autohtonă, nu conduce la efecte pozitive majore, în ciuda sumelor ridicate. Există specialiști care susțin că, fără a produce un efect semnificativ de dezvoltare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cunoșteau consătenii și numai atât, își descoperă rapid barierele sfărâmate sub impactul deplasării la muncă în străinătate. Procesul afectează toate țările est-europene, fiind intens documentat și în România (Sandu, 2003; Constantinescu, 2003; Ciobanu, 2004; Voicu, 2005a; Voiculescu, 2004, pp. 145-164). Migranți la lucru în străinătate, care se întorc acasă periodic, pentru durate mai lungi sau mai scurte de timp, pot fi regăsiți probabil în toate localitățile din România. Ei aduc în comunitatea de origine idei și moduri de a face împrumutate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
diferă destul de mult de la un intervievat la altul; astfel, dacă viceprimarul a declarat că ar fi aproximativ 20-25, sătenii au declarat că ar exista cam 60-70 de persoane în această situație. Un indicator al existenței unui potențial destul de important de migranți în țările amintite mai sus este faptul că în sat există o firmă de microbuze care asigură transport pentru Italia și Spania. Luând în considerare o valoare medie a estimărilor privind numărul persoanelor cu experiență de migrație externă și raportând
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Sandu, rata medie de prevalență a migrației în mediul rural românesc era la începutul anului 2002 de 26,5 la mia de locuitori. În ceea ce privește județul Prahova, același autor consideră rata medie de prevalență a migrației, undeva, în jur de 15 migranți la mia de locuitori, pentru acest județ. Satele cu o experiență de migrație circulatorie internațională de peste 30% sunt cele considerate a se afla într-o fază avansată a experienței migratorii (cf. Sandu, 2004). Pentru a urmări evoluția negocierilor de aderare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
diferite alegații cuprinse în raportul Comisiei de experți sau au făcut comentarii pe marginea altor luări de cuvânt și a unor informații difuzate de mass-media, privind, în special, pretinse discriminări la adresa minorităților; prezența în unele țări, îndeosebi Ungaria, a unor migranți, refugiați din România; situația altor minorități decât cea ungară (germani, slavi de Sud, slovaci, uncraineni, evrei, țigani); dificultăți în educația, formarea profesională și la angajare, datorită descendenței naționale; implicațiile sociale ale "programului de sistematizare", inclusiv distrugerea comunităților rurale; discriminarea pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sate : 1) pînă în 1995, o creștere a mobilităților între orașe și sate pe fondul opririi exodului rural ; 2) spre sfîrșitul anilor ’90, o fază de stabilizare a celor patru tipuri de fluxuri, fiecare cu cîte 60.000-80.000 de migranți ; 3) din 2000, relansarea unei puternice diferențieri între tipuri : în prezent cele mai importante deplasări sînt cele între orașe, urmate de cele dinspre orașe către sate.” Urmează hărți. Și o concluzie : „după 1990, (agricultura) a jucat rol de refugiu economic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de muncă și a capitalului În general, există patru grupe de persoane prin care se poate crește calitatea și cantitatea ofertei de muncă: muncitorii în varstă (între 55 și 64 ani), muncitorii cu abilități scăzute, persoane de sex feminin și migranți (sau descendenți ai acestora) cu abilități scăzute în muncă sau existența de locuri de muncă sub calificarea lor. Măsurile de bază pentru creșterea forței de muncă pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 ani includ limitarea pensiei de
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]