2,689 matches
-
castrului, sub Constantin cel Mare, construirea chiar a unor fortificații noi în timpul lui Iustinian, cât și menținerea în secolele următoare a unor fortificații și elemente militare în zonă2, dar neconsolidate corespunzător din cauza presiunilor și distrugerilor repetate provocate de invaziile popoarelor migratoare, care, în cea mai mare parte urmăreau calea Dunării, spre Europa centrală. În acest context istoric, din a doua jumătate a secolului ai X-lea pentru Severin, ca și pentru întreaga Oltenie a intervenit împrejurarea favorabilă că pecenegii și apoi
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
alături de celelalte două atribute, o vor ajuta să înainteze pe acest drum luminos, până la perfecțiune. Finalurile poemelor au - mai toate - câte o concluzie clară, ce rezumă întregul text, fie sub formă metaforică, fie o aluzie moralizatoare adunată într-un punct migrator, în josul paginii. Este puterea de a sintetiza ideea, de a clarifica artistic și estetic, mesajul. O astfel de privire de cristal asupra lucrurilor reprezintă viziunea tinerei poete asupra lumii, asupra universului și asupra oamenilor de lângă ea. Ana Maria Gîbu surprinde
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
sensul augmentativ, deci mai mare decât termenul de bază BLAH, așa cum BALATON este mai mare dacât BALAT, sau BLASCON decât BLASC, ultimul fiind amintit de Ptolomeu. /...BLACHI ac pastores Romanorum sunt menționați de Anonimus în Panonia chiar la venirea triburilor migratoare ale maghiarilor în această regiune a Dunarii de Mijloc. Prin urmare, în anul de grație 896 d.Hs. Pannonia era locuită și de români, numiți atunci, dar și mai târziu și cu etnonimul BLACHI. /...O altă țară românescă numită BLACHINA
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
în fiecare dimineață, și mă înaltă un vulcan în fiecare clipă - ...poate sunt și eu o insulă ( o Inimă a mării adică )... și fruntea mi-i umbrită de-o iarbă țepoasa, țepoasa, si sufletu-mi tresaltă la fiecare gest al migratorilor, și mă adun la ruga cu toți țăranii eterni - ...poate sunt și eu o insulă( și poate semăn și cu o Piramidă ) și am visat că chiar eu i-am împrumutat stậnca lui Sisif, si nu mă tem decật de
ELOGIU INSULEI de ION MARZAC în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356256_a_357585]
-
și consilieri inconștienți, vor pleca în voiaj pe banii boborului pentru a se relaxa după „munca extenuantă” pentru binele comunității. Cu secretare sau fără. Se vor descurca, săracii, cu ofertele locului ? S-ar putea să dea pe-acolo chiar peste migratoarele noastre! Cum, nu știați ? Deținem locul prim la acest capitol. În sfârșit, Republica România a III este pe locul întâi la ceva de clasă în Uniunea Europeană! Nu doar la boli cronice, analfabeți funcțional, asistați social, corupție generalizată, mârlănie ostentivă, hoție
TABLETA DE WEEKEND (191): BALENA ROŞIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368781_a_370110]
-
Apus. Rămâne partea de răsărit până la căderea Constantinopolului, sub otomani, în 1453. Cum omenirea era dominată de legea pumnului, mândrie și infatuarea, era normal să se ajungă la decădere morală. Proiectul acelei comunități europene a căzut sub loviturile dure ale migratorilor. Europa a fost băgată în beznă pentru mai bine de o mie de ani, supusă călăririlor a tot felul de popoare venite din hăurile Asiei și a războaielor de tot soiul. „Gohungeaslavbulungpecumtătu” este formula prin care, generații întregi, am reținut
ROMÂNIA, ALTĂ VITEZĂ ? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368779_a_370108]
-
și evazivă, îndeosebi atunci când este scrisă la comanda politicului, istoria României ne dovedește că din totdeauna locuitorii acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu au trebuit să facă față nenumăratelor răutăți iscate și aduse cu ei de năvălitori (romanii în Antichitate, popoarele migratoare la începutul Evului Mediu, iar în plin Ev Mediu și în zorii modernității, ba turcii și nohaii dinspre sud, ba ungurii și austriecii dinspre apus, ba polonezii de la nord, ba muscalii de la răsărit), încât cronicarul nu putea să nu constate
ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369046_a_370375]
-
de sus căldura și lumina peșterii din Betleem”. (Radu Mărculescu-Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc. Ed. Humanitas, București, p. 112-114) Taigaua sovietică era echivalentă cu iureșul năvălirilor musulmane în năpăstuita lor sete de cucerire, era drumul hoardelor migratoare și a celor sovietice, care s-au năpustit asupra Creștinilor, asupra celor lăsați de Bunul Dumnezeu în Vetrele lor de moștenire milenară, era foamea de sânge prădalnic, presărând în fuga lor furibundă și ucigașă, Sfintele Moaște ale Martirilor, pe Calea
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Carpați cu ceilalți frați ai lor Străjeri la hotare și Codrul Verde al dacoromânilor formau de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire a Neamului, intrând în legendă cu celebrele biruințe de-a lungul istoriei prin bătăliile purtate împotriva migratorilor, invadatorilor dușmani, unii așa-ziși creștini, alții doar neaoși păgâni, de către Eroii-Cnezi, Legendarii-Voievozi, Vitejii-Domnitori, faimoșii haiduci și pandurii olteni, de către marii Comandanți de Oștire, de preainimoasa Regină Maria, apoi de alți iluștri Comandanți militari, la care s-au adăugat și
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
-n '907, Mai sunt țărani ce caută a spune: Că omul se cunoaște după fapte." Ne vin străini la noi în țară, Să cumpere pământul la nărozi, Ne zornăie arginții de afară, Dar din mormânt trezește voievozi! Copiii noștri astăzi - migratori Cerșind sfios o refuzată slujbă, În schimb ne vin străini denigratori Și ne ucid ozonul cu a lor drujbă! Ne vin străini la noi în țară Cu legi perfide și idei, Ne-aruncă vorbe de ocară Ne vor și viața
PÂINE AMARĂ de VASILE COMAN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370909_a_372238]
-
nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului iubitul meu e luna mai am lăsat culorile florilor să te îmbie spre ochii delectați de parfum te-am invitat să murim alături să ne invadeze iarba fluturilor și stoluri de migratoare oare dacă ne vom afunda în țărâna de tămâie ne va fi bine? până atunci am să număr pe degete crepusculare vremi icoane de alte poteci de trecispre sălcii să îmi salvez a doua iubire Referință Bibliografică: PROMENADA 8 / Florica
PROMENADA 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369953_a_371282]
-
se smulg, zboară libere, Ne intră-n plămâni și tușim peste spitalele-nchise. La noaptea va ninge negreșit Cu fulgi smulți din pernele nefolosite. Am eu așa, o presimțire, Ca și când ar fi o zi în care S-ar întoarce păsările migratoare. Între timp, Reumatismul cuprinde tot trupul păpușii din ipsos Și taftaua foșnește nerăbdătoare În dulapul cu cheia pierdută. I GENERALI DI BANDIERA Non rendo più Per la capacità massima della mia immaginazione, Né le farfalle del lurex ricamato sull'orlo
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
Filacce di sogni și staccano, volano libere, Penetrano nei polmoni e tossiamo tra chiusi ospedali. La notte senza dubbio nevicherà Con fiocchi strappati da nuovi guanciali. Ho io così, un presentimento, Quasi ci fosse un giorno ove Tornano gli uccelli migratori. Frattanto, Îl reumatismo occupa l'intero corpo della bambola di gesso E îl taffettà mormora impaziente Nella credenza dalla chiave perduta. ÎNVIEREA ÎNCĂ NU-I TERMINATĂ Plătesc la nimereala biletul Iau restul de mărunțiș Pe încredere. - Faceți-i loc controlorului
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
ci și pe tracul Aristoteles din Stagira), în evul mediu timpuriu, sau chiar în cel de mijloc, educația tinerilor nobili se rezuma de obicei numai la călirea fizică și mânuirea armelor. Este drept că și adversarii erau pe măsură! Popoarele migratoare ajunseseră în inima bătrânei Europa și nu te îmbiau deloc la reflexii filozofice. Îi putem aminti numai pe huni, o populație atipică chiar și pentru acel veac al V-lea. Scunzi, cu capete deformate prin intervenții, încă de la naștere, greoi
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
Vartic, cu referire la vechimea lor incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele netulburat de amestecurile ce au urmat valurilor de migratori, acești monahi fiind chiar primii daci încreștinați. În privința bisericilor seculare ale Basarabiei, văzându-le în Album, atât de frumos îngrijite, nu poți să nu observi asimilarea lor sumară în stil. Dar mai ales te întrebi cum au supraviețuit furiei anticriste
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
de-acasă, din Ardeal, cu circuit, îndeosebi, în Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, deși putea să pună un Visarion, sau un Vladimir, ori, de ce nu: Iosif Visarionovici); dar prenumele Ilarion se „întregește“ prin numele Bujdea < bujdea / bujdă „cocioabă / bordei ca de / din calea migratorilor“ (cf. bujdi, „a năvăli / țâșni“ - DEX-75, 102), amintind și faptul că Ilarion Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit, grație „transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Este o stație / În trecerea spre / Nemărginire...” poezie lucrată, în mare parte, în tehnica ingambamentului, care se combină, uneori, cu hiperbatul. „Iubirea plutește / În chipuri de lumină / Forma viselor nu se va risipi / În clepsidra zilelor... // Clopot înfometat în / Anotimpuri migratoare / Suflet al lumii, / Eternă secundă / Umbră în paradisuri / Curgând...” Expresie esențială, neîmpodobită, creată din relatare și... staccato. PAULA DANIELA MATEI. Diversitate de procedee artistice și mijloace gramaticale cu potență stilistică. În modul verbal optativ este proiectată poezia „Dorință de renaștere
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Fructele se uită nedumerit la zbuciumul naturii și nu pot înțelege spaima celor ce-și plâng primăvara. Pentru fructe abia acum primăvara și-a deschis brațele. Frunzele s-au gătit de plecare, sunt grăbite să-și pregătească cuiburile asemenea păsărilor migratoare; Copacii însă se simt abandonați ca niște bătrâni ce-și roagă copiii să nu-i lase singuri. E totul un țipăt, un țipăt al disperării, o teamă de a trece într-un alt timp, într-un alt paradis, cu totul
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
care au existat întotdeauna, cei care au inițiat și condus jefuirile altor popoare, cei care au declanșat războaiele și au profitat de pe urma lor, cei care manevrează averile mondiale, cei care din spirit de „umanitate” îi conduc cu toată amabilitatea pe migratori către țările europene unde să-și instaleze „sharia” lor și așa mai departe. Chiar mai aveți nevoie de explicații sau de alte detalii? Personal sunt convins că VĂ PASĂ de România, că VĂ PASĂ de Țara unde v-ați născut
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]
-
joacă între inimi Beat de-atâtea înserărări Caut urmele dorite Între cer și trei cărări Căutarea-mi arde trupul Nu te-arăți de nicăieri Iarba verde nu așteaptă Bruma seamănă tăceri Pe pământul nimănui Stins, la lună, urlă lupul. LACRIMI MIGRATOARE Vântul rece rupe mirări Din malul surpat al gândului Clipa își duce pruncii spre alte jertfe Tot mai alb mi-e vestmântul de spaime Mă-mbăt cu lacrimi migratoare Ochii- mi tot mai sticloși și străini Nu mai leagă retină
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
seamănă tăceri Pe pământul nimănui Stins, la lună, urlă lupul. LACRIMI MIGRATOARE Vântul rece rupe mirări Din malul surpat al gândului Clipa își duce pruncii spre alte jertfe Tot mai alb mi-e vestmântul de spaime Mă-mbăt cu lacrimi migratoare Ochii- mi tot mai sticloși și străini Nu mai leagă retină de retină În cel drept se arată picături de lumină În cel stâng,umbrele asfințitului. BLEGUȚUL De câte ori mergea alături O atingea pe mână Înfiorîndu-se. De câte ori o întâlnea Îi lua
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni, dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub pământul care ne ascunde nebănuitul trecut, dovezi noi din care ne vom rândui
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, menținut de la vechii traci, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]