1,489 matches
-
și răstignit sub ploi, Cînd cenușia toamnă mă scufunda-n iubirea Unui destin de rană, lucrînd în amîndoi. O ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa, Nenumărate zile de foc vin să acuze Răcoarea milenară din sufletu-mi de nea. Isterice incendii și plumb topit prin clipe... Voi deveni o baltă cu apă, stuf și pești Cînd frunza din octombrie în iulie o să țipe A putregai și-a lacrimi, prin visele lumești. Și-o să-mi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
prin frunze și răstignit sub ploi, Cînd cenușia toamnă mă scufunda-n iubireaUnui destin de rană, lucrînd în amîndoi.O ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa,Nenumărate zile de foc vin să acuzeRăcoarea milenară din sufletu-mi de nea.Isterice incendii și plumb topit prin clipe...Voi deveni o baltă cu apă, stuf și peștiCînd frunza din octombrie în iulie o să țipeA putregai și-a lacrimi, prin visele lumești.Și-o să-mi revii zadarnic
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
idiot mod cu putință: Unde? Nu e atât de important unde, mai important e să... Am Înțeles: pe-aici, prin Paris, așa... - De ce nu? Se Întâlnește munte cu munte, darmite om cu femeie! Sau cumva n-aveți Încredere În Înțelepciunea milenară a poporului pe care, cu onoare, Îl reprezentăm amândoi aici, În inima occidentului corupt până În măduva democrației sale pluraliste? S-a precipitat către ieșire, lăsându-mă vag intrigat la bandă, În așteptarea bagajelor - două geamantane de voiaj gri-petrol, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de la regulile firescului; restul vine de la sine. Iar când șocurile se succed cu repeziciune, practic nici nu mai realizezi rostogolirea iremediabilă În vertijul noii realități. Nesfârșită este capacitatea noastră de adaptare, scuză-mi tonul prețios. Și adânc adevăr grăiește Înțelepciunea milenară a poporului român: nu da, Doamne, omului cât poate să ducă! N-are a face că Tu, Doamne, nu mai exiști și că Ți-au luat locul niște oameni de știință nebuni care Își experimentează fantasmele pe cobai umani. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mă simt datoare să vă amintesc că În fiecare clipă, În cea mai umilă celulă a noastră, se Întîmplă ceva cel puțin la fel de măreț ca atotputernicul cuartet al elementelor - aerul, focul, apa și pămîntul - la care ne Închinăm dintr-o milenară obișnuință. Mă iartă zeiță atotnăscătoare În patru chipuri Înfățișîndu-te navigatorului singuratec, ca o lună luminată pe rînd de cele patru culori ale morții, că am Îndrăznit să pun mai presus de lichidul tău amniotic, limfele mele vremelnice, iartă-mă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze oile în locurile joase, la bălți, iazuri și ape, pânăă la Prut și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încet-încet este elaborat Coranul; începe istoria Islamului. în mai puțin de o sută de ani, această forță deopotrivă religioasă, politică și militară zdruncină structurile vechi, așa cum a făcut și creștinismul înaintea sa. Ea pune capăt, pe calea armelor, unor imperii milenare în numele unei noi forme de monoteism; în mai puțin de un secol, trupele succesorilor Profetului fondează chiar un nou imperiu, dar inconsistent, volatil, aproape nomad. Pentru a-și finanța armatele, primii califi, instalați la Damasc, apoi la Bagdad, recurg pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
la atâtea sonorități valahe, tot tradiționalismul, fie-mi îngăduit, mie, nepotul lui Ion Barbu constructor zidar, să arăt ce înseamnă instinct tradițional; nu o ideologie la îndemîna oricărui străin botezat, ci o experiență în ascendență. Cred că accentul unui creștin milenar poate fi lesne deosebit de contrafaceri. Am îndoieli asupra poeziei tradiționaliste. De aceea se observă în Nastratin Hogea la Isarlîk, precum și în celelalte poeme balcanice, că dau preponderență mai mult elementului halucinatoriu. Debutul de la Sburătorul Consider prima formă a versurilor mele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
noi, va fi mereu! Va fi mereu! Și, de asemenea, vom recita din creațiile prin care, aici, în Țară Arțarilor, noi contribuim la împlinirea literaturii și artei care se dezvoltă prin această limbă și în spiritul ei desăvârșindu-i cultură milenara, sentimentele creștine și umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE (de George FILIP) VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
un loc binecunoscut Și cu pioșenie-l înalță amestecat Cu fumegânde miresme de tămâie până în lacrima vie Ce spală rănile timpului neînvins Cum spală magicul,ziditorul cuvânt Rănile sufletului aici pe pământ Neprețuite comori Ale neamului meu geto-dac De dincolo de milenarul drum Pierdut adeseori în ceață și fum Aduse din Orhei, Cucuteni și Cusăuți Poposite în Hamangia și Pietroasa Trecând printre coloanele Histriei Până la ultimii născuți. Cetatăți de piatră, drumuri de piatră Neam antic, de piatră Tăria pietrei spre nemurire revărsată
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
și Cusăuți Poposite în Hamangia și Pietroasa Trecând printre coloanele Histriei Până la ultimii născuți. Cetatăți de piatră, drumuri de piatră Neam antic, de piatră Tăria pietrei spre nemurire revărsată ... ADAMCLISI Din grădina memoriei timpului Coboară gândurile. Împietrite în coloane, mesaje milenare ne vorbesc despre bucuria unei victorii triumf vremelnic asupra unui neam puternic de neclintit, de aici de lângă Marea hiperboreenilor, Neagră alteori albastră ori verde smarald fin după starea zeului senin sau devastator, mânios care tulbură algele, peștii, jucăușul, afectuosul delfin
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
e boala-ntre români la pungășii și la belele, oierului i se acrește cu gubă, bâtă și cu straiță, să cânte-n fluier, ori să facă mereu aceeași transhumanță, ce-i imprimată mioritic în românescul fel de-a fi - o milenară împăcare cu trebuința de-a muri... Așa că eurociobanul - sătul de-atâta poezie - se dovedește om pragmatic când doar prezentul vrea să-l știe. La ce i-ar folosi trecutul cu rătăciri și ascunzișuri?! Azi bani de ai, le ai pe
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
Montane între timp? Îi aducem de la Oxford?! Sau precum romanii au adus mineri din Dalmația și Iliria, gabrielenii din Toronto îi vor aduce de pe undeva din lumea treia, unde mâna de lucru e foarte ieftină, după ce a împrăștiat prin manipulare milenară comunitate autohtonă, prin strămutări și relocări, atingându-i tradiția etnică și îngropându-i istoria sub haldele de cianură... Corneliu FLOREA august 2012 - mai 2013 Winnipeg - Canada Referință Bibliografică: Corneliu FLOREA - SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ (5) - ROȘIA MONTANĂ 2012 / Corneliu Florea : Confluențe
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
Potir. Prin iubire a urcat în conștiință Taborul să nu moară în noi, niciodată credința: veșmânt durabil al Crucii, el, luptătorul pentru cei ce nu și-au mărturisit suferința. Divin poet, al îngerilor har și suferință, dăltuit în cremenea din milenara glie, în sfântul său Stihar al inimii voință, și-a creat o nouă și-o sfântă Românie. El fiind triumf și când a fost înfrângeri, văzduhul plin de curcubeele răscrucii, i-au zămislit năprasnice furtuni și îngeri suind din Râpa
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
Heidelbergul antic. Totul a rămas precum era...și precum ...se povestea! -Se vede treaba-spuse unul din colegi-aviatorii americani ori au învățat la Heidelberg, ori erau de prin aceste locuri... -Distrugând această cetate antică, legendară..considerau că vor distruge însăși cultura milenară ! Se povestește deasemeni, pe vremuri, studenții își prelungeau, cu bună știre perioada de studenție, doar pentru a trăi cât mai mult în atmosfera Heidelbergului. A fi fost -pe vremuri-student la Heidelberg-se transforma într-o profesie!! 2 În zilele noastre, a
HEIDELBERG de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363344_a_364673]
-
a furat toate cireșele din pom, Creangă Ion și află din păcate că hoțul de cireșe ajuns învățător culcând fânul Moldovei a plecat și el să-l caute pe copilul căminarului codrii de aramă răsună de strigăte de răzeși ulcele milenare cucuteni adună brume de lacrimi ai unor Flămânzi lucrători Ștefan cel Mare oricâte fiice ar da țarului tot în închisoare ar zăcea cu întreg neamul de moldavi sub flori de tei un copac secular din Copou adună esențe euristice o
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
ai tu în piept, De îți aud o vâlvătaie de bătăi? De ce îți ridici vârful drept Amenințător peste văi? Binecuvântează natura-n reînviere Piaptănă-ți părul de brazi Lasă-te alinat de a vântului mângâiere Pentru a-ți vedea îmbujorat, Milenarul obraz. Baia de Arieș 1966 Referință Bibliografică: VÂRFUL MUNTELUI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 897, Anul III, 15 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VÂRFUL MUNTELUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363530_a_364859]
-
dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne exprimăm prețuirea și respectul față de toți cei care de-a lungul timpului au gândit și au simțit în frumoasa limbă românească, au militat pentru păstrarea și îmbogățirea ei, pentru cei care și-au
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
trecut granița clandestin, de o mie de ori. Am ascuns în valiză droguri și alte lucruri interzise. dorul de strămoși și bizare vise. Sunt dependentă de Țară, Ca țăranul ce ară. Prima oară am ascuns în valiză o rugăciune, munții milenari și pe Zamolxe ce plutea în albastre unde. Am tăinuit în bagaje chipul Țării, pictat din alge. și o Doină care ne plânge cu lacrimi de sânge. Am luat cu mine munții și marea, am pictat cu lacrimi depărtarea. Ce
TAMARA GORINCIOI de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362513_a_363842]
-
distrus, și cei ce au furat,... Să-i mustre conștiința, să-ntoarcă ce-au luat, Ca să ajungă banul, în contul sărăcia, Să îndrepte cei greșiți, pe veci, nemernicia. Să-nvie azi credința și sufletul din om, Să piară dușmania, din milenarul pom! Să fie milă și multă dăruire! Să fie pace și sinceră iubire! Poate ca semn, poetul a ales, Să plece dintre noi, să dea de înțeles, Că fără conștiință nimic n-are valoare, Și fără suflet, omul, e doar
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
naște din nisip, pe care-l cântă râul, din vântul ce ridică nisipul și te / îngroapă, se sfârșește / aici./ Cu câteva nume ghicite se / deschide poarta Egiptului. Visul pe care-l visează universul așază lent silueta noastră peste aceste ținuturi/ milenare, / spirale ale umbrei” (Cântecul rîului și al nisipului). Elementul fabulos își face simțită în continuare prezența în “Insula elefantină” - un alt ținut mirific de pe țărmurile căruia, “arbuști cu flori albe se adapă deasupra Nilului. În arbori se / arată / puncte albe
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ale orașului sfânt Ierusalim (autoare Lucreția Berzintu). Scriitorul Dan Lupescu ne atrage apoi din nou în lumea palpabilului, prin reportajul bine documentat despre inaugurarea modernului pod peste Dunăre între Calafat și Vidin, pod botezat cu ambițiosul nume „Noua Europă”. Istorie milenară de la Apolodor încoace, picurată pe alocuri cu savuroase nestemate stilistice umoristice, articolul se citește alert și descrie realist o etapă din controversata noastră îngemănare cu continentul care ne-a fost sortit, expresia încrederii într-un viitor comun, mereu mai luminos
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
plecate din Slatina pe drumul afirmării, ajunsă în citadela culturală - Ansamblul Artistic CIOCÂRLIA. M.V.Ghioroiu: - Așa cum spunea marele scriitor-compozitor Anton Pan: "De la lume adunate și tot la lume date", obser că ați rămas fiica ținutului de lgendă al satului nostru milenar, de unde ați plecat în lume ca să bucurați prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceți o părticică din sufletul celor pe care i-ați ascultat în seri târzii de toamnă (la clacă sau la horele de sărbători) rapsozi
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
în Eden prima oară În amalgam de vise ce se-mpletesc spasmodic Când îmi atingi piciorul ieșit de sub veșmânt Îmi prinzi în brațe visul plăcerilor armonic Iar sevele astrale le-arunci din jurământ Nimic nu se mai vede-n tăcerea milenară Iar șoaptele-și vorbesc prin semnele virgine De-atâta reverie eu fug din mine-afară Dar tu mă prinzi de cerul păcatului cu tine Plutim apoteotic prin timpul fără nume Cu laurii pe frunte și germene fecund Noi suntem începutul iubirilor
GENEZĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360804_a_362133]
-
vrut să ratez ocazia de revedea orașul Băile Herculane, chiar și limitat. Astfel că în fiecare zi când forțele fizice îmi permiteau plecam într-o zonă apropiată hotelului Hercules unde eram cazat. Astfel am putut revedea vechile clădiri ale stațiunii milenare rămase într-o delăsare totală a celor care ar trebui să le pună valoarea în lumină, pentru ca cei care vizitează orașul stațiune să aibă ce vedea. Vederile cu stațiunea sunt foarte frumoase, dar când privești clădirea reală îți vine să
PLIMBĂRI PRIN BĂILE HERCULANE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360829_a_362158]