472 matches
-
mijlocul de afirmare a originalității, de impunere a personalității, pe ruinele înaintașilor. E foarte probabil să existe aci un reflex al teoriei "personalismului energetic", cu caracter dinamic, "activist", a lui Rădulescu-Motru. Polemicii mărunte, izvorîte din rațiuni colectiviste, i se opunea militantismul înalt al individului genialoid, care, prin negație, își asigură procesul de asimilare și își dobîndește forță trebuitoare creației noi. De aci derivă, normal, un cult al "elitelor", un aristocratism imanent al "supraenergiilor veșnice", opus subordonării la gustul vulgului. Accentul unei
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
o literatură nu doar regională ci regionalistă (una dialectală noi nu am avut decât sporadic), o critică regionalistă mi se pare un nonsens, atâta vreme cât una din menirile ei este să faciliteze dialogul valorilor, peste limitele provinciilor și chiar peste limitele militantismelor naționale. Discuția ar merita redeschisă (a mai fost purtată), din moment ce s-a putut observa un paradoxal fenomen de enclavizare culturală tocmai într-o epocă a celei mai euforice comunicări. Dincolo de orice teorie sau opinie, pentru mine e foarte clar că
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
Jan Masaryk și a ministrului de Justiție Drtina, iar președintele Benes s-a exilat. Aranjamentele dintre marile puteri se aplicau, chiar dacă uneori cu întîrziere, iar molohul numit URSS își înghițea victimele cedate ei. Dar și așa, nu trebuia renunțat la militantism politic activ. În septembrie 1954 avem de înregistrat, aici, avertismentul lucid al lui Radu Arion: "Să ia seama marile democrații cît mai este timp! Ele trebuie să se unească și să adopte fie o atitudine fermă, inflexibila - cu orice risc
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
fiindcă orice acțiune de răzvrătire va fi de aici înainte și mai mult un pretext de prigonire din partea asupritorilor și, în aceste împrejurări, pier cei mai buni și substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care nici măcar la ONU n-au ridicat vocea protestatara) a continuat să acapareze preocuparea conducătorilor exilului românesc, comentată fiind critic de V.V. Tilea, Radu Arion, N. Dianu
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
foiletonistică la fel de impresionantă, productivă și consecventă. Anul 1907 a fost unul de vârf pentru Ilarie Chendi. Publicistica lui se zbate însă între toate vicisitudinile vremii, dintre care cea mai nefastă este precaritatea literaturii acelui moment dominat de sămănătorismul și de militantismul național-țărănesc al lui Iorga. Sensul constructiv al unei orientări, fundamental deosebite din punct de vedere estetic, se va ivi odată cu E. Lovinescu, ale cărui opinii moderniste vor fi mai clare abia după campania de revizuiri desfășurată în „Flacăra” (1914-1916). Ruptura
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
luminat, în care n-am crezut. Să pregătim pe fratele său de la oraș, muncitorul, care va ști, de acum, că nu e singur în fața urgiei" etc. (p. 95). Propaganda de stânga își dregea glasul și-și călea naivitățile. În tot militantismul lui Ion Vinea, trebuie văzută mai mult ambiția publicistului democrat de a sprijini construcția unei opoziții unite ca alternativă la puterea liberală, dominantă prea multă vreme (p. 99). Cum există astăzi un Fond Cultural Național, gestionat de Ministerul Culturii și
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
moare, eul sau liric tace. S-a spus că de îndată ce a devenit om politic a încetat să mai scrie poezie (unii au apreciat chiar că a încetat de a mai fi poet, ceea ce e o aberație). Chiar dacă poetul a început militantismul politic încă la sfîrșitul veacului trecut, e, oricum, sigur că de îndată ce a ocupat poziții fruntașe în hartă vieții politice, filonul liric s-a epuizat sau s-a atrofiat. A făcut însă multă publicistica iar în aceste pagini vibranțe (Mai ales
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
nu e și prea corpolentă. Din fericire, s-a păstrat o parte din corespondența sa. Cele mai multe sînt adresate Mărioricăi, fiica sa, măritată mai tîrziu, în 1890, cu un ardelean, amploaiat la Căile Ferate Române și către prietenul său, coleg întru preoție și militantism românesc, Const. Morariu. De n-ar fi fost această corespondență adunată, grijuliu și cu dragoste filială, de fiica sa , uitarea toată s-ar fi așezat peste figura exemplară a părintelui Iraclie Porumbescu. Și cum e vorba numai de corespondență emisă
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
nu știu ce fac". Nu tocmai ușoară, bănuim, e oscilația prelatului-scriitor în fața unor fenomene inconvenabile, a unor fapte și atitudini ce-l contrariază. Cum s-ar putea ajunge la o dozare optimă între aprobarea atoate iertătoare și respingere, între toleranță și osîndire? Militantismul, polemismul de facto al Mîntuitorului, atunci, bunăoară, cînd i-a izgonit pe neguțători din templu, se regăsește și la tutelarul N. Steinhardt, încurajîndu-l, presupunem, pe învățăcelul său: "Monica Lovinescu descoperă la N. Steinhardt o smerenie îndîrjită. îmi place sintagma. Simplă
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
de a gîndi al locului. Și totuși Monica Lovinescu nu a făcut-o. Într-un Paris mustind de simpatii comuniste, ea a scris fără menajamente împotriva curentului dominant. Și a făcut-o într-o vreme cînd Sartre era adulat pentru militantismul său comunist și cînd Pierre Daix, folosind frazeologia injurioasă a epocii staliniste, scria în Les Lettres Françaises că informațiile privind lagărele de concentrare sovietice este o invenție propagandistică a serviciilor secrete occidentale, și că Viktor Kravcenko, unul dintre primii mărturisitori
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
fugeau împreună în atelier și în sala de expoziție ca să nu-i prindă din urmă implicarea în istorie, ideologiile impuse și crampoanele realismului socialist, copiii coboară acum în stradă, se iau de piept cu istoria, abhoră estetismul și muzeul, recuperează militantismul pierdut și ideologiile corespunzătoare. Prin expresiile alternative, de la happening la performance , de la instalație la arta video și de la intervenție în peisaj la body art, ei devin acuzatori, instanțe, activiști sociali, agenți ecologiști, felceri și mamoși simbolici și creatori ai unui
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
marchează recunoașterea eșecului și voința de a-l face cunoscut și explicat. Poate și pentru a nu-l încerca și alții. Citim chiar în introducere : „Țineam mult să nu plec înainte de a-mi destăinui experiența crucială a vieții și anume militantismul în slujba utopiei și dezangajarea, survenită cu greu, prin destrămarea crezului tinereții și câștigarea normalității“. Despre cartea lui Ion Ianoși am scris mai demult un comentariu. O carte mare, cum mi s-a părut nu numai prin dimensiuni (900 de
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
care le are fiecare regiune și, desigur, cu oamenii pe care-i propun pe liste. Ar urma Regiunea Nord-Vest, și, la fel, celelalte regiuni în funcție de rezultatele pe care le-au avut. Vom fi foarte atenți la liste, nu numai la militantismul nostru, pentru că și o listă bună și un partid mobilizat ne vor aduce rezultatele pe care ni le dorim.(...) În proporție de 99% lista este finalizată astăzi, urmând a fi doar numele trecute în baza procedurii care stabilește patru seturi
Stolojan, Macovei și Ungureanu deschid lista PDL de la europarlamentare () [Corola-journal/Journalistic/31870_a_33195]
-
ar manifesta pentru o modalitate sau alta de organizare a imaginii, el rămîne fundamental un barometru al infinității de nuanțe pe care sensibilitatea umană le îmbracă în diversele ipostaze ale existenței individuale și colective. De la scenele sociale și de la un militantism discret sau explicit, la arabescurile și conturele Art Nouveau, de la exploziile cromatice, de un barocism învăluit într-o aură eterică și diafană, la fragmentarea luminii în pete mari, și pînă la sinteza absolută, aproape de economia ultimă a hieroglifei extrem orientale
Ștefan Luchian sau melancoliile unui ,,spirit liber...“ by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6957_a_8282]
-
o vedetă din categoria „veritabile conștiințe artistice și morale”. Identificându-se cu aspirația de libertate, detestând cruzimea Apartheid-ului, Nadine Gordimer a fost una din cele mai active adversare ale rasismului radical din Africa de Sud. Scriind, decenii în șir, în linia militantismului antisegregaționist, fiind purtătoarea unui mesaj marcat profund de politic, a constatat uimită, după căderea vechiului regim, că lamentourile ei nu mai interesează pe nimeni. Situația este paradoxală: atingându- și țelurile politice, autoarea a rămas, într-un fel bizar, fără „obiectul
Ruinele vorbitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5807_a_7132]
-
direcția unor poncife pe care stânga occidentală le-a îmbrățișat de mai multă vreme. Programul politic localist a fost înlocuit de agenda globalismului. Și André Brink, și Breyten Breytenbach, tovarășii ei de idealuri, au devenit, din acest motiv, prizonierii unui militantism sterp și datat, care îi condamnă la marginalitate după decenii de centralitate. Este și aceasta o ironie, pentru că, așa cum susține Nadine Gordimer, „Africa de Sud nu mai e la marginea imperiului, ci în centrul lui.” Doar J. M. Coetzee, al patrulea membru
Ruinele vorbitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5807_a_7132]
-
universal, în acest fel ajungând mai sigur la cauzele care generează efectele și afectează literatura, oriunde în lume. Așezat în proximitatea (mai degrabă conjuncturală și conjecturală, cred eu) a lui A. Marino, doar pentru aplecarea spre critica ideilor literare ori militantismul liberal-occidental, I. B. Lefter este acreditat pentru că aduce o perspectivă postmodernă asupra modernismului românesc, dar discreditat pentru că nu se decide între teorie și istorie literară. Ion Simuț ia foarte în serios ideea de "mare miză" a prozei, susținută de prozatorul
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
lui Dorin Tudoran. Normal, ea face corp comun cu personalitatea fugoasa a disidentului, care însă, după cum remarcă Ion Bogdan Lefter, în prefață volumului bilingv, Viitorul facultativ/ Opțional future, "ocolește capcană demascărilor reportericești", realizînd, în marea majoritate a cazurilor, ecuații lirice. Militantismul textelor nu apare în scenă, fiind subînțeles, asezîndu-se în afara referentului precis, a regiei filosofice ori biografice. Deși prezenta în fundal, apocalipsa comunistă e contrasa în transparență metaforei, asimilată în limbajul care o fixează în structura vizionara. Dincolo de carnația realului repulsiv
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
naște automat o dilemă: cât de liric, cât de implicat, în fine, cât de serios e Geo Dumitrescu? În 1989, la apariția antologiei Aș putea să arăt cum crește iarba, Nicolae Manolescu pune pe tapet toate aceste probleme. Lirica tezistă, militantismul, atitudinea morală fac din autorul Libertății de a trage cu pușca un poet politic, spune criticul, un pătimaș sarcastic necruțător al actualității, contestatar și polemist, nu demistificator, un ironist detașat și gratuit care pledează pentru banalitatea cotidianului, un poet al
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
partea de deschidere, la care participanții au prezentat cîte o mai scurtă sau mai lungă istorie a centrelor PEN pe care le reprezentau, de la apărarea scriitorilor victime ale persecuțiilor politice și cenzurii la strategii de atragere a tineretului spre lectură, militantism în favoarea egalității sexelor, multiculturalismului, discutarea unor aspecte sociale și literare specifice. A fost evocată și Declarația universală a drepturilor lingvistice, document ONU adoptat în 1996 la Barcelona, și pe care PEN-Clubul portughez, de pildă, a publicat-o însoțită de comentarii
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
cred cei care nu cred?), Miracol și catastrofă are o statură mult mai puțin benedictină, cu toate că, la fel ca Martini, Lazu e teolog catolic și că subiectele conexe religiosului nu sunt, vreodată, evitate de Codrescu. De pildă, o polemică fără militantisme se încheagă în jurul dreptului de a comite suicid. După Codrescu, care din nou se plasează într-un afară ideologic, nici un Dumnezeu nu interzice, ci - eventual - pedepsește și - invariabil - iartă. Fără a putea fi bănuit de erezie (tocmai prin civilitatea încântătoare
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
lui de memorialist. E adevărat, Lovinescu n-a dispus de cele mai bune antene spre a recepta opera lui Sadoveanu, dar nici acesta (și nu numai el) n-au înțeles, cum se cuvine sensul modern, înnoitor al concepțiilor criticului, al militantismului său estetic maiorescian. "Haiducul" Sadoveanu și "cuconașul" Lovinescu păreau incompatibili în plan social, dar modurile lor de a vedea și a crea literatura se dovedeau complementare. În cadrul polemicilor din epocă, teoretic, se excludeau reciproc; la o evaluare obiectivă post-factum, în
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole de atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o trăsătură a militantismului său politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a minciunilor înfățișate, o demascare a lor. Astăzi minciuna
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole de atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]