20,506 matches
-
în poem, poate chiar mai percutantă în felul acesta, în care "real" nu e ce se vede, ci se se simte: "Creșteau urechi și rapoarte pe toți pereții// Da da. Intrați. Poftim. V-am spus că sînt singur.../ știți... pentru mine... femeile... desigur să ridicăm patul/ nici nu mai fac gălăgie de-un an, de cînd am vîndut-o/ după dulap?/ E praful. În dosare? Hîrtie de scris. Chiar o folosesc la/ scris poezii. [...]/ Ce femeie? Sertarul e gol - unde ce să
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
cristalului oferea și lua vise - făcând schimb de electroni cu mediul înconjurător, lovind cu biciul culorilor din curcubeul împărțind lumina albă într-un spectru. Astfel încât nimeni nu se mișca în viață liber de vise. Noi imagini și gânduri veneau spre mine rostogolindu-se. La urma urmei poate că timpul nici măcar nu exista. Numai anotimpurile ne bântuiau - în arhitectura scării vârstelor, în formă de spirală dublă, suind și coborând vieți omenești. Dacă toate astea erau adevărate nu avea nici un sens să mă
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Cel mai oltean dintre poeții noștri se trăgea dintr-un părinte macedonean după tată și ardelean după mamă. Mama poetului era moldoveancă, din vechea stirpe a Ghergheli-lor, ce-și revendica nobiliare ascendențe maghiare. Iar bunica maternă a lui Radu Gyr, Mina von Gelch era nemțoaică, de asemenea de stirpe nobilă. Prin familia Gherghel, Demetreștii erau legați de multe familii de vază din nordul Moldovei: Saint-Georges, Holban, Kogălniceanu. Un Tobias Gherghel a fost ministru de Război în 1867 și al Lucrărilor Publice
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
Nicolae Balotă Astăzi când Universitatea din Cluj a tinereții mele îmi face onoarea de a-mi conferi înaltul titlu de doctor honoris causa, simt iscându-se în mine aceiași mirare care mă cuprindea, cu ani în urmă, atunci când, tânăr discipol descopeream alma mater napocensis, în pribegia sa sibiană. Mirarea " o știm de la mentorii noștri elini atât de îndepărtați în timp și totodată atât de apropiați de noi, atât
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
la ordinea divină a ideilor. Capacitatea mea integratoare era, pe vremea aceea, mai curând intuitivă, nefiind încă decât în prea mică măsură ajutată de un aparat conceptual filosofic de care nu dispuneam. Și, totuși, pulberea erudiției pozitiviste se cristaliza în mine alcătuindu-se în întreguri, despre care trei decenii mai târziu avea să-mi vorbească la Heidelberg filosoful Hans-Georg Gadamer, discipolul lui Heidegger, ajuns la o vârstă venerabilă. Pășind cu el pe Philosophen-Allee, pe sub ulmi, îl ascultam identificând "întregul" filosofic, das
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
doar din cînd în cînd să ia o gură de brandy sau șampanie & care iubeau secretul abstractizării acelui amestec de obiecte care încurcau totul în calea cubiștilor & erau și mai rău făcute de suprarealiști cu mania lor pentru măsuri & reclame; Mina Loy care a fost lovită de puritatea kinestetică a păsării mele de bronz & Nancy Cunard ale cărei legendare vapoare nu erau decît un legendar pește & Peggy, Peggy, firește, Peggy & înotam înainte și după faimoasele mele sarmale în transparența metafizică a
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
mîna și foaie. Am părăsit puțin "fortăreața". Pe insulă, ca de obicei, goana haotică a tramvaielor, autobuzelor, oamenilor. La anticariat, pe Lapusneanu, cele două vînzătoare mănîncă enorme felii de pîine cu parizer și rîd în neștire. Întors, trag scară după mine (casă scărilor!), îmi controlez cuvintele cu trei țevi, le curat îndelung. Număr butoiașele cu pulbere. Mă doare piciorul stîng. Mă voi îndopa cu aspirine, voi sorbi ceaiuri negricioase, voi citi infinit... * Te anunțasem că am cumpărat o "Carte de bucate
Vechi cotidian de gingasie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14768_a_16093]
-
pace pielea metodistă, oasele ortodoxe și carnea catolică, știind prea bine că nici una dintre ele nu salvează și că noaptea următoare o vom lua de la capăt. * luni de zile, auzind că circulă din nou, am tot așteptat tramvaiul 56 pe la mine prin pantelimon. l-au așteptat și alții, n-avea grijă, însă nu a mai trecut pe-acolo. pe urmă mi s-a spus că ar umbla deviat prin vatra luminoasă. am stat multe nopți întregi degeaba, tremurând în vatra luminoasă
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
să comenteze modul în care diaspora română s-a adaptat la această nouă realitate politică. Puținele excepții, paginile în care autorul se încumetă să facă trecerea de la particular la general, sînt de interes maxim și ar fi păcat dacă această mină de aur nu ar fi fructificată, eventual la nivelul unor lucrări de specialitate. Formidabila analiză comparativă a situației emigrațiilor în Franța, din 1848, respectiv 1948 oferă germenii unei viitoare lucrări științifice: "...se cuvine să luăm în seamă și chiar să
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
clișeul, da’ n-am găsit altceva! - menghină, șase ore, o greață cît URSS-ul înainte de dezmembrare m-a torturat ca pe Horea, Cloșca și Crișan. Și, tot șase ore, amicii mei, au roit în juru-mi, ca niște albinuțe, încercînd pe mine toate remediile de care auziseră vreodată referitor la alcool. Mi-au dat cafea amară, mi-au dat lămîie și tot felul de alte chestii care, evident, n-au avut nici un efect. Răul era cu atît mai sfîșietor cu cît era
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
care UNESCO le consideră “un complex arheologic unic”), autorizând, de fapt, distrugerea lor, am spus deja în altă parte. Din ce cunosc, majoritatea galeriilor au fost făcut de oameni liberi, care aveau în cesiune o cucsa din partea statutului care administra mină. Din ce știu eu, în Imperiul Român majoritatea celor care munceau în mină erau sclavi. Iar condițiile erau crâncene. În Evul Mediu minele au fost folosite, inclusiv în Ardeal, Țara Românească și Moldova, ca locuri de pedeapsă (de aici vine
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
am spus deja în altă parte. Din ce cunosc, majoritatea galeriilor au fost făcut de oameni liberi, care aveau în cesiune o cucsa din partea statutului care administra mină. Din ce știu eu, în Imperiul Român majoritatea celor care munceau în mină erau sclavi. Iar condițiile erau crâncene. În Evul Mediu minele au fost folosite, inclusiv în Ardeal, Țara Românească și Moldova, ca locuri de pedeapsă (de aici vine termenul “ocnaș” - cel condamnat să lucreze “la ocna”, adică în mină). Tu te
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
galeriilor au fost făcut de oameni liberi, care aveau în cesiune o cucsa din partea statutului care administra mină. Din ce știu eu, în Imperiul Român majoritatea celor care munceau în mină erau sclavi. Iar condițiile erau crâncene. În Evul Mediu minele au fost folosite, inclusiv în Ardeal, Țara Românească și Moldova, ca locuri de pedeapsă (de aici vine termenul “ocnaș” - cel condamnat să lucreze “la ocna”, adică în mină). Tu te referi probabil la ultimele secole. Metodă de administrare a Alburnus
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
munceau în mină erau sclavi. Iar condițiile erau crâncene. În Evul Mediu minele au fost folosite, inclusiv în Ardeal, Țara Românească și Moldova, ca locuri de pedeapsă (de aici vine termenul “ocnaș” - cel condamnat să lucreze “la ocna”, adică în mină). Tu te referi probabil la ultimele secole. Metodă de administrare a Alburnus Maior/ Roșia Montană de pe vremea Imperiului Român până la naționalizarea din 1948 a fost cesiunea din partea administrației către terți. Terții puteau fi o persoană, o familie sau o firmă
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
un astfel de vârf nu poate să urmeze altceva decât un platou, daca nu chiar o vale. Pentru toate aceste motive, dar și pentru că nu știu unde ar mai fi încăput în rucsac încă o cărămidă de hârtie, n-am luat cu mine Freedom în vacanță. În săptămânile în care am lipsit, am dat mai multe ture de beletristica, dar apoi am plonjat într-o carte de logică matematică vulgarizata (An Incomplete Guide to the Use and Abuse of Gödel’s Theorem) atît
O carte grea care se citeşte uşor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82536_a_83861]
-
certitudine pentru mine, dar nu contează, mi-a făcut plăcere să-l recitesc, it’s dreamy... O foarte frumoasă poveste. Un parfum tomnatic. Ălei de parc acoperite de frunze ruginii..., un Bucurenci pășind agale și privind în zare cu o mină pierdută, gândind la o iubire trecută! Cu 4 ani în urmă, a existat o situație similară și în cazul meu. Deoarece eu am primit o foarte frumoasă poezie de la acea persoană..., mi-am “permis” să-mi spun povestea tot în
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
acțiunea după alegeri carevasăzică ? vau ! ce strategie super și.. bună inspirație ! “social change event” înseamnă ceee anume.. că nu m-am prins ?! Go Merkel ?!? huh ..nu m-aș aventură să imit occidentul ! sunt de părere că maximă aceasta : “mergi pe mină mea” sau “change-in-mana-mea” e mai potrivită ! știu ! tih.. sună și este vulgar într-adevăr .. dar compensatoriu pare să fie faptul că ne doare pe fiecare în “implicațiile sociale” .. pardon ! post - sociale ! p.s. walk the talk ? na .. poate “walki talki” ..huston
Blog Action Day by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82694_a_84019]
-
profita “România”? La gradul de corupție care există acum, mai mult ca sigur că vor fi sifonați rapid... Nevoia de bani pentru dezvoltare poate fi atenuata prin o mai bună absorbție a fondurilor UE. Nu știu dacă ați văzut filmul “Mine your own business”, despre Roșia Montană. Este clar, e genul mockumentary, însă eu am avut neplăcută surpriză să îl văd la NY, în cadrul unui seminar pe tema non-interventiei statului în piață (libertarians). Take a look: http://www.mineyourownbusiness.org/ Dragoș
Roşia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82654_a_83979]
-
înlăuntrul altei femei? Cînd o altă ființă te cuprinde, te conține? Poți fi, cel mult, Fericit, n-am fost niciodată caustrofob. Viața mea a avut un sfîrșit fericit. Nașterea. Și nașterea mea e fără sfîrșit. 7. (Orice femeie vine la mine) Orice femeie vine la mine și mă ia de mînă și-mi spune: Fii tu bărbatul meu legiuit și, totodată, fiul meu, cel încă nehărăzit, fii tatăl meu și tatăl tatălui meu și tatăl mamei mele fii, pe rînd, toți
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
-mi fie rușine de asta? Și-ncă chiar de tine? Am impresia ca la tine-i deranjat ceva, dar asta pe mine nu mă supără, mă întristează. Dea Domnul să trăiești cît mai mult și să-ți aduci aminte de mine...
Draga mea înamorată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11275_a_12600]
-
întîmpla înainte de a călca vitejește în băltoaca ingenios camuflată de perdeaua de frunzulițe galbene uitate de o toamnă virtuală apoi o vom porni din nou pe strada noastră București, 6/5/05 Mișcarea cratimei între cuvinte din noi doi din mine adică unul vorbește prea mult cuvintele pe care le-am lăsat amanet acasă se întorc îmi astupă gura ochii urechile nu există nici un cuvînt pe care-aș schimba toate cuvintele - monedă de schimb și muștiuc de fluier încît eu aș
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
prințesei Ileana la optsprezece ani în studioul Julietta te-ai îndrăgostit în cap - îmi spune Geraldine te-ai îndrăgostit în cap ca poeții în cap ca Na! - poeții - de cum ai zărit-o nu știu de ce prințesa Ileana îmi amintește de Mina Loy de Florența Paris și München la sfîrșitul unui alt ,fin de sičcle" ochii tăind lentila obiectivului felul de a-și ascunde fruntea și de a-și strînge părul ca o surdă amenințare țin iubirea în cap cîndva și undeva
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
în burta cimpoiului-viclenia și trădarea Struțocămile prin deșerturi de sacâz pălmași umeziți de bruma căzută pe casele de pai străpunși cu cârjă de păianjenul șchiop în pânza de lipitori și lăcuste Domni peste ținutul sălbatec peste sălbăticiți peste mișcătoarele din mină mitul fals întreținut înscenat la revoluții și răzmerițe blestem VI. broderie în ia de purpură cruciulițe bruma firul rombul lumina fluiere amintire frunze scara trandafiri leandrii umbra triunghiul colivii catedrala dalii și dale de piatră întuneric ferecat cercul apa biserica
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
trecut. Aminteam, mai sus, că diaristul a fost contrariat de derapajele ori orientările unor colegi de generație. Nu se identifică deloc cu teoriile ,primitiviste" ale lui Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu, la acesta, pe care, de altfel, îl socotește ,o mină de inteligență și genial într-unele sclipiri", îl supără ,țărănismul idealizant, cu pretenții de realism sociologic"; Mihail Sebastian îi apare ,prezumțios și îngâmfat..., care face pe pontiful ajuns la definitivă înțelepciune"; Mihail Polihroniade este ,mediocru și fudul; C. Fântâneru, ,un
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
în clocot voi, zori de rubin, Voi torțe, voi facle, voi stele, Șuvoi de căldură, puhoi de lumini Reverse cîntările mele. Voinica vîlvoare a jarului vast Zvîcnească spre zarea senină, Iar voi pregătiți-mi un aprig contrast, Afunduri noptoase de mină. Inventarul nu se oprește decît în clipa cînd poetul adoarme: "Dar chiar și în vis îl petrece-n alai/ Un chiot de mîndre unelte/ Și-i dăruie-n cale un zîmbet bălai/ Frățînii cu suflete zvelte./ Și cît i-ar
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]