1,615 matches
-
consideră achiziția drept cea mai valoroasă din ultimii 25 de ani. Tot o descoperire În 1924, din Muzeul de Arte- Frumoase din Caen a fost furată o miniatură, nu mai mare de 15cm x 12,5cm, aparținând pictorului Marie-Gabrielle Capet. Miniatura, datând din 1801, îl înfățișa pe celebrul Houdon lucrând la bustul la fel de celebru al lui Voltaire. Un negustor de artă l-a anunțat recent pe directorul Muzeului din Caen că, la o licitație din Drouot, a apărut miniatura furată cu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4681_a_6006]
-
Marie-Gabrielle Capet. Miniatura, datând din 1801, îl înfățișa pe celebrul Houdon lucrând la bustul la fel de celebru al lui Voltaire. Un negustor de artă l-a anunțat recent pe directorul Muzeului din Caen că, la o licitație din Drouot, a apărut miniatura furată cu aproape nouă decenii în urmă. Valoarea de pornire la licitație a miniaturii era de câteva zeci de euro. În realitate, ea valorează de o mie de ori mai mult. Muzeul din Caen a reușit s-o recupereze. Nu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4681_a_6006]
-
la fel de celebru al lui Voltaire. Un negustor de artă l-a anunțat recent pe directorul Muzeului din Caen că, la o licitație din Drouot, a apărut miniatura furată cu aproape nouă decenii în urmă. Valoarea de pornire la licitație a miniaturii era de câteva zeci de euro. În realitate, ea valorează de o mie de ori mai mult. Muzeul din Caen a reușit s-o recupereze. Nu se știe cine a furat-o, prin ce mâini a trecut și nici cine
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4681_a_6006]
-
Magda Szabó, cu romanul The Door (Ușa), intens metaforic și parțial autobiografic, care a beneficiat și de o apreciată ecranizare; în fine, István Örkény, al cărui centenar e sărbătorit anul acesta, cu volumul One minute stories (Povestiri de un minut), miniaturi de proză absurdă care „distilează esența umorului maghiar”. Titlurile recomandate se găsesc în traducere engleză.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
îl invidiau. Piticuții Satul Nimica-Toată era renumit și fiindcă acolo trăiau piticuții. Aceștia locuiau într-o machetă a satului Nimica- Toată, pe care primarul Două Cingători o ținea în primărie. Macheta era perfectă: reproducea întocmai satul Nimica- Toată, dar în miniatură. Acolo își duceau viața piticuții, iar haios era faptul că ei erau, în miniatură, aidoma locuitorilor satului Nimica-Toată. Piticuții aveau un primar Două Cingători mic, un Așchiuță mititel, un pictor pictușor cu ochii de oușor minuscul și un poet Lacleta
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
într-o machetă a satului Nimica- Toată, pe care primarul Două Cingători o ținea în primărie. Macheta era perfectă: reproducea întocmai satul Nimica- Toată, dar în miniatură. Acolo își duceau viața piticuții, iar haios era faptul că ei erau, în miniatură, aidoma locuitorilor satului Nimica-Toată. Piticuții aveau un primar Două Cingători mic, un Așchiuță mititel, un pictor pictușor cu ochii de oușor minuscul și un poet Lacleta cu o grăsană Pelotona mărunței. Toți locuitorii satului Nimica-Toată se duceau duminică dimineața la
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
Nimica-Toată se duceau duminică dimineața la macheta piticuților: voiau să vadă dacă aceștia aveau nevoie de ceva. Un simplu măr le ajungea pentru cincisprezece zile și fiecare locuitor din satul Nimica- Toată voia musai să știe dacă eul lui în miniatură se simțea bine. Grăsana Pelotona îi ducea mereu bucate mititele grăsuței-piticuțe Pelotona, iar Așchiuță îi făcea întruna cadouri micului Așchiuță de pe macheta piticuților. Liliputanii erau destul de simpatici, dar se mai enervau și ei câteodată și se auzeau țipete pe machetă
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
trăise un eveniment care-l fericise din cale afară, alerga iute la macheta piticuților ca să-l mai vadă o dată. Când Așchiuță îl salvase pe pictorul pictușor, s-a dus a doua zi la machetă și a revăzut toată pățania în miniatură: pictorul-pitic cocoțat pe stâncă și ei doi coborând în sat cu avionul meșteșugit de amândoi din pânza tabloului. Și nu era numai asta. Era tare util ca piticuții să trăiască cu o zi în urma satului Nimica-Toată. De pildă, dacă cineva
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
Și nu era numai asta. Era tare util ca piticuții să trăiască cu o zi în urma satului Nimica-Toată. De pildă, dacă cineva își pierduse cheile casei cu o zi în urmă, se putea duce la macheta piticuților ca să vadă, în miniatură, tot ce făcuse în ziua ce trecuse: ajungea la clipa în care-și rătăcise cheile și astfel afla imediat unde erau. Sau dacă cineva se îndrăgostea și dăruia prima sărutare, fugea a doua zi la macheta piticuților ca să retrăiască, împreună cu
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
de exemplu, Altarul din Pergamon nu s-ar afla astăzi la Berlin. Considerând că am intrat pe un drum care se înfundă, am abandonat o vreme această cercetare, concentrându-mă pe finalizarea și publicarea celui de al doilea volum cu Miniatura și Ornamentul Manuscriselor din Colecția de Artă Medievală a Muzeului Național de Artă al României. În prezent însă, așa cum spuneam și la începutul acestor rânduri, consider că Sigiliul lui Paolo Taglioni este o piesă prea importantă pentru a rămâne în
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
azi dă / Iarna iarbă-n dinții mei / Și mi-i face clopoței” (Ehei, cum îmi lucea cămașa). O resemnare elastică, mizînd pe postura modestiei operează printr-o ironie ce reprezintă subversiunea preferată a poetului față de sine. Asemenea unui aisberg în miniatură, o astfel de ironie lasă la suprafață doar o mică parte din masa lirismului: „acum trebuie să intrăm iar în arenă cu blocnotesul umflat de sarcini / Cui îi mai pasă de visul de azi-noapte / Ori de vreun oricare vis” (Curățenie
Nevoia unei consubstanțieri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5859_a_7184]
-
-mă în timp, am posibilitatea să readuc la lumină ceea ce consemnam în paginile României literare din anii 1973, 1975 și anume calitatea interpretărilor date de Pavel Rotaru unor coregrafii de Vasile Marcu (Elanuri, alături de Cristina Hammel) sau de Alexa Mezincescu (Miniaturi lirice și coregrafice, alături de Aurora Rotaru). Și plecând tot de la aceste cronici pot scoate la iveală și momentul primei sale creații în calitate de coregraf. În 1978 semnalam apariția unei noi formații instrumentale a Operei, Camerata coregrafică, și a unui nou coregraf
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
interpret al majorității rolurilor prime din baletele clasice și romantice ale Baletului Operei Române din București, Pavel Rotaru se dovedea consecvent cu linia sa anterioară și în cele trei piese montate de el atunci, Clipe, pe muzică de Maurice Ravel, Miniaturi, pe un colaj din muzică de George Enescu, Vasile Jianu și Ion Maxim și Grand Nonetto de Louis Spohr. Țesătura coregrafică a pieselor sale ne apărea ca fiind caracterizată „prin fluența și limpezimea mișcărilor, prin cursivitatea, aplombul și amploarea desfășurării
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
de Louis Spohr. Țesătura coregrafică a pieselor sale ne apărea ca fiind caracterizată „prin fluența și limpezimea mișcărilor, prin cursivitatea, aplombul și amploarea desfășurării variațiilor”. În plus, în lucrarea Clipe se adăugau elemente de neoclasicism, iar una dintre piesele suitei Miniaturi, - Toaca, creată și cântată de Ion Maxim și interpretată de Ioan Tugearu - era concepută într-un limbaj modern. În anul următor, în cadrul unei Seri de balet Pavel Rotaru, acestor piese li s-au adăugat și Apollon Musagèt, de Igor Stravinski
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
mijloci între natura vetustă a unor teme eterne și mintea snoabă a unor cititori contemporani. Mai mult, Creția are răbdare didactică în definirea temelor și în înfățișarea gradațiilor din care le e alcătuită substanța, fiecare eseu fiind un portret în miniatură făcut unui sentiment sau unei stări. Că întreprinderea, facilă în aparență, are dificultatea unui maraton asfixiant e un detaliu pe care îl simți de îndată ce încerci singur să scrii despre oricare din teme. Disperarea de a nu putea rosti ceva nou
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Mark Zuckerberg, fondatorul rețelei de socializare Facebook, va investi 120 de milioane de dolari pentru crearea unui oraș în miniatură destinat angajaților companiei. Mini-orașul Facebook va include un salon de coafură, o spălătorie și o piscină. Angajații vor face cinci minute cu bicicleta până la locul de muncă, au explicat reprezentanții Facebook. Decizia de a construi un mini-oraș a fost luată
Facebook: Cum va arăta orașul pe care Zuckerberg îl va construi pentru angajați by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55311_a_56636]
-
e bună cînd e ecclesia (adunare de credincioși) și e rea cînd e instituție (for birocratic și administrativ). Proiectul de ridicare a Catedralei Neamului îl consideră a fi în discrepanță cu înclinațiile spiritului ortodox, care e predispus mai degrabă spre miniaturi monahale, la fel cum tevatura provocată de pașapoartele biometrice i se pare un zgomot exagerat, născut de minți obsedate de conspirații. Paginile cele mai bune conțin fie portretele unor figuri spirituale pe care Marius Vasileanu le-a cunoscut în carne
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
Poem. Remarcabil. Cu latura, nu-i așa, de un metru! La Ion Bogdan Lefter, din cele două cicluri, Autoportrete, respectiv Cristale, primul e compus din poeme aluvionare, întinse, uneori, pe câteva pagini. Rareori citate (criticii le-au preferat de obicei miniaturile), acestea se numără printre cele mai bune din întreaga carte: „E timpul să tai/ în carne vie./ Eu și eu din oglindă./ Cap de acuzare: «Așez cărămidă peste cărămidă/ în timp ce tu lucrezi cu lopata, cu toptanul...»// Apoi din nou la
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
franceze, iar biblioteca familiei Axentie-Mareș, pe care am putut-o admira în apartamentul lor din Intrarea Locotenent Dumitru Lemnea - aflat, aproape simbolic, între Muzeul "George Enescu" și Liceul "Dinu Lipatti" - era plină de cărți franțuzești. Era acolo vechiul București în miniatură, cu mobilă-stil franțuzească bine pusă în valoare, în ciuda dimensiunilor mici ale camerelor, un București prezent în ceea ce avea el mai rafinat și mai cosmopolit, cu ceva snobism ce-i drept, dar și cu multă căldură umană. O casă deschisă, în
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
o consacră simbolisticii arborilor în decursul veacurilor și de-a lungul culturilor. Începând din secolele II-III, Biserica creștină a asociat crucea supliciului lui Iisus cu arborele vieții înălțându-se de la pământ spre cer. Cărțile de psalmi ale Evului Mediu, vitraliile, miniaturile imaginează deseori Sfânta Cruce plină de muguri sau înflorită. Patru specii de arbori au fost reținute, după dezbateri îndelungi, ca fiind benefice și binecuvântate: palmierul, cedrul, chiparosul și măslinul. În Atena antică, tăierea unui măslin se pedepsea cu moartea ca
Arbori binecuvântați, arbori blestemați () [Corola-journal/Journalistic/3494_a_4819]
-
războiul civil. La scurt interval, Riffanii din Marocul spaniol, în numele naționalismului iberic se răscoală și invadează peninsula. Măcelul la care asistăm de o jumătate de an nu este altceva decât o luptă politică, alimentată din străinătate, un război european în miniatură sau, ca să precizăm numele beligeranților, departe de a mai fi un război civil spaniol, a devenit în ultimul timp, după câte se pot cunoaște, un război ruso-italo-german pe pământ spaniol. Justificarea ce se încearcă a i se da este de
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
și ea cu replici usturătoare. Mai rezervați au fost I.B. Lefter, Cărtărescu și Nino Stratan. Singura care încercase să-mi ia apărarea fusese Mariana Marin, dar fără succes. Cel mai pornit era Doru Mareș, un fel de Rică Venturiano în miniatură al Cenaclului de Luni, cu părul dat din belșug cu briantină și ochi scăpărători, de o perversitate furibundă, care, timp de o oră, a perorat pe marginea unei poezii miniaturale citită șsic!ț de mine la cenaclu” (p. 169). Singura
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
iar un dig de beton a izolat Lacul Văcărești și terenurile din jur. Proiectul nu a fost finalizat, după căderea lui Ceaușescu, dar natură și-a cerut drepturile. Apă din izvoarele naturale și cea pluviala a creat o "delta" în miniatură, iar animalele sălbatice au populat-o. Anunțurile, lipite pe stâlpi sau publicate pe internet, tentează investitorii. Foștii proprietari doresc despăgubiri, sau vor să vândă la prețuri... de Capitală. După criza imobiliară, prețurile au mai scăzut, dar nu și interesul vânzătorilor
Românii pot avea o a doua Deltă, dacă obligă Guvernul să acționeze - GALERIE FOTO by Vezi petitia Semneaza petitia Vezi semnaturi (103 semnaturi) () [Corola-journal/Journalistic/36278_a_37603]
-
luxului american: „și să nu uit de cârpe și prosoape mi se strigă/ dungi albastre dungi roșii dungi albe/ dungi galbene de împăturit/ texture furculițe farfurii clei/ mă împiedic tăvi pahare/ flăcări hote rafturi zdrăngănit aburi/ radioul uruie uzină în miniatură/ cele de la cină la cele de la cină/ prânz bol la bol colorate la colorate/ albe cu albe adânci cu adânci/ plate cu plate alb alb roșu negru/ rotund pătrat rece alb cald rece fierbinte/ la început se aude abia perceptibil
Window-shopping by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3163_a_4488]
-
de fotograful Helmut Ignat, împreună cu "Save or Cancel", scrie Agerpres. Pe locul construcțiilor abandonate din groapa Văcărești s-a dezvoltat, în ultimii ani, un ecosistem natural neașteptat de bogat. Pe cele aproximativ 190 de hectare se întind canale, lacuri în miniatură, alături de vegetație specifică zonelor umede. Peste 90 de specii de păsări, multe dintre ele ocrotite prin convenții internaționale, mamifere, pești, amfibieni și-au făcut adăpost în "Delta" Văcărești. La sfârșitul lunii aprilie, Consiliul General al Municipiului București a adoptat un
Noaptea Muzeelor: Parcul Văcărești, într-o expoziție la Antipa by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31298_a_32623]