374 matches
-
asemenea experiență de autocunoaștere nu poate fi decât benefică, fiindcă te ajută să conștientizezi, să înțelegi „de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă“ (vorba lui Moromete) (Dezvoltarea argumentului, exemplificarea lui, eventual cu referiri la jurnalul pe care se bazează Romanul adolescentului miop) ARGUMENT 2: În al doilea rând, scrierea unui jurnal înseamnă a pune un semn întru neui tare fiecărei zile trăite, fiindcă altfel propriul trecut se destramă, lăsând în urmă doar fotografii sau filmulețe cu aniversări, care nu dezvăluie ce am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
știință - îi oferă cele mai durabile experiențe de cunoaștere, pe care el și le asumă, trăind aventuri imaginare alături de eroii preferați sau descoperind universul științelor și adevărurile lor fundamentale. Așa se întâmplă, de pildă, cu personajul narator din Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade, cu eroii lui Ionel Teodoreanu (La Medeleni), cu Cireșarii lui C. Chiriță etc. Eu consider, însă, că setea de cunoaștere nu dispare după anii de școală, întrucât viața ne confruntă cu mereu alte provocări, pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
neștiința" lor paradisiacă se propagă undele unor experiențe inteligibile, grele de sens și elocvente pentru "adevărații cititori": cum în romanul matein "adevărații Arnoteni". Romanele de "formare", bildungsroman, de inițiere prin mortificare nunta "în cer", amînată -, de inocență roman al "adolescentului miop" și suferință, pentru care sacrificiul este fără sens imediat "întîia noapte de război" -, de penitență față de o proprie crimă neînțeleasă vină, châtiment, expiere "pădurea de simboluri" a Spînzuraților și a Ciulendrei toate conțin scheme ale traseului prin care ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
făcea rondul de noapte, Veta se afla în brațele lui Chiriac, îi mărturisea sentimentele sale. De afară, Jupân Dumitrache, cherestegiul, striga lui Chiriac să vegheze la onoarea lui "de familist". Rică Venturiano ajunge în camera Vetei, soția lui Jupân Dumitrache. Miop, tânărul îndrăgostit o confundă pe Veta cu Zița și-i face declarații de amor. Văzând din stradă profilul "moftangiului", căpitanul în garda civică dă buzna în casă însoțit de Nae Ipingescu și de Chiriac. Rică Venturiano coboară pe schele, se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Suntem oare incapabili de a asuma la modul serios rolul ce ni se atribuie în marea, spectaculoasa prefacere a lumii de azi? Să fie așa de rezistent cercul vicios în care ne-a plasat atâta timp o dictatură tâmpă și mioapă? În adevăr, pentru ca reformele politico sociale și economice să triumfe e nevoie de un alt spirit, care nu se poate obține decât pe seama unei reforme morale, iar această reformă își trage adesea argumentele din sfera vieții materiale. Mai există, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu valoarea de autoîncercare a propriilor forțe mintale. Din această ”furie” teoretizatoare, timpul, și mai ales efortul propriu, autentic, îi va impune pe cei dedicați acestui drum. Este suficient să reluăm, ca temă analitică, cartea lui M. Eliade, Jurnalul adolescentului miop, pentru a avea radiografia, din interior, a fenomenului. Pedagogic, este momentul autenticului parteneriat cognitiv, în care respectul pentru cel ce se formează se traduce prin găsirea oportunităților care să-l stimuleze și să-i mențină trează forța minții. Unii elevi
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
comme un pou) nu e nici ea o expresie întemeiată; înverșunarea noastră împotriva păduchelui aduce mai degrabă cu o reglare de conturi. Cârtiță "Orb ca o cârtiță" (Myope comme une taupe): Dotată cu ochi minusculi, abia vizibili, cârtița nu e mioapă, ci pe jumătate oarbă, ceea ce nu constituie de fapt un handicap, dat fiind că își petrece în întuneric cea mare parte a timpului. La fel ca orbii, ea compensează această lipsă printr-un auz foarte fin și un miros foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și pun În evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri și concepte, În condițiile În care se aplică În mod curent. Este suficient să reluăm, ca temă analitică, cartea lui M.Eliade, Jurnalul adolescentului miop, pentru a avea radiografia, din interior a fenomenului. Pedagogic, este momentul autenticului parteneriat cognitiv, În care respectul pentru cel ce se formează se traduce prin găsirea oportunităților care să-l stimuleze și să-i mențină trează forța minții. Unii elevi
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de altfel de spirite sferei inferiorului, umilului sau derizoriului: motani ce "surâd curtenitori/ Și sclifosiți din blănurile scumpe", "șerpi uriași cu fluturi calzi în gură", cerbul frumos în ale cărui coarne triste cresc "mari portocale clătinând lichide", "melcul suav", "fluturii miopi" sau "uzi de rouă", "mari paianjeni care cară ață". În fine, vegetalele înnobilate cu har aproape fără egal: "ciuperca fină/ Cu reverențe și cu spori în palmă", "lalea ca ceapa otrăvită/ Ca inima unui baron", "dovlecii plini de mațe sau
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui. A fost, e-acolo. Iată cum Iată cum stau, de fapt, lucrurile. Dacă-aș avea o lunetă, un microscop, aș fi, poate, ceva mai sigur că într-adevăr stau. Însă mi-am pierdut și luneta și microscopul. Așa, simt, miop, cum îmi mor ochii căzuți și striviți parcă sub roți fierbinți, - văd cât văd, văd câte văd, și-mi pare că totul, chiar totul vrea să fie altfel decât este. Dar nu ne vom lăsa. Ah, Triunghiul, Pătratul, Cubul și
Poezie by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Imaginative/8441_a_9766]
-
vedere (mergând de la criteriul cronologic până la cel tematic). S-ar putea deosebi astfel între: romanele impregnate de un suflu exotic, în care se simte influența experienței indice (Maitreyi, Isabel și apele diavolului etc.), romanele de factură realist existențială (Romanul adolescentului miop, Întoarcerea din rai, Huliganii, Nuntă în cer, Noaptea de Sânziene) și nuvelele, care stau, în majoritatea lor, sub semnul fantasticului (La Țigănci, Pe strada Mântuleasa etc.). Fără a avea intenția de a minimaliza celelalte categorii (cea a romanelor ,,exotice” și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
economică Din punct de vedere al economiei, primele elemente de reformă au apărut încă din 1990, dar direcția lor nu era prea clară, ritmul lor s-a dovedit absolut inconstant, dictat de interesele nemărturisite ale viitoarei oligarhii și de obsesia mioapă a puterii politice care dorea să-și păstreze cât mai mult electoratul captiv din marile întreprinderi de stat. Subvenționate de bugetul scheletic și jefuite fără rușine de directocratura creatoare a întreprinderilor-căpușă care sifona în interes privat fondurile publice alocate de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe mama. Ea apare în închipuirea mea ca din ceață, apoi se limpezește și-i văd chipul suav, și-i aud glasul molcum și duios. Subțirică, destul de înaltă, fața ei avea trăsături armonioase, aș putea spune, chiar frumoase. Avea ochii miopi, albaștri, iar fruntea, senină și destul de mare, era încadrată de un păr blond, inelat, care-i cădea în râuri peste umeri, sfârșindu-se pe la talia-i subțire, de parcă n-ar fi dat viață la unsprezece copii. Avea un mers ușor
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
spălător de sârmă! Mie mi se păruse că era o prăjitură deosebită, pe care nu vor să mi-o dea. Mama a luat spălătorul acela, mi l-a pus în mânuță și atunci, probabil, și-au dat seama că sunt miop. Dar n-au luat măsuri nici atunci și nici mai târziu să mă ducă la oftalmolog, să-mi dea ochelari de corectat vederea. În vremurile acelea erau alte necazuri mai mari de rezolvat, copiii erau neglijați și de aceea mulți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu lansete și am alergat la baltă, mi-am luat batista în palme și am adus în căușul lor apă. I-am dat-o pe față, frecându-l ușor cu batista udă la tâmple. S-a trezit, a deschis ochii miopi și albaștri ca ai mamei, de la ea moștenise miopia, ca și mine, de altfel. S-a uitat mirat la mine, ca de pe altă lume și mi-a zis: - Nelule, să nu-ți fie frică de moarte. Ea este ca un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
contează la un om este modul său de a privi lucrurile, filosofia lui. De când pot să-mi amintesc, m-am ținut departe de lumea acțiunii. Am fost gânditorul care îi privea pe ceilalți de la distanță. Savantul, observatorul, spectatorul. Dacă sunt miop, este pentru că vederea mea s-a conformat modului de comportament. LUI MARIN I SE PĂRU INTERESANT ȘI UIMITOR FAPTUL CĂ ACEST OM, ÎNTR-UN MOMENT ATÂT DE DIFICIL AL VIEȚII LUI, ERA ENTUZIASMAT DE CIUDĂȚENIILE ȘTIINȚIFICE ALE MINȚII SALE INVENTIVE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
uitați, actrițe, „foști“ boieri, reporteri, romancieri. Noii critici bățoși zâmbesc subțire unor pensionari ai dadaismului. Mare gălăgie produce un cvartet de tineri pletoși și transcendenți. Este identificată sora autorului, o pianistă spălăcită. Un obraz feciorelnic lunecă încetinit, cu o privire mioapă. Amfitrionul delicat și afabil trece îndatoritor de la unii la alții. Agil și scund, elegant, în costumul scump și simplu, gri. Obrazul ras proaspăt, cu umbre fumurii. Palmele pe care le tot ridică, în întâmpinarea unui alt oaspete, sunt însă mari
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
neobișnuită bruschețe... Dacă membrii grupului Hariga n-ar găsi printre ei nici unul care să-i semene, ar trebui imaginat. Un bărbat, să zicem, brun, cu chipul alb delicat și cu brațe puternice. Mai curând scund, cu o privire vie și mioapă și umerii drepți, ciolănoși. Zvâcnind ca un arc sau încremenind multă vreme, pustiit, cu ochii goi. Neglijent, zdrențăros. Vocabular pitoresc și maniere probabil distinse. Și surpriza unui glas de copil răgușit... S-ar afla, probabil, prin cărți, dacă nu chiar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
al marilor oameni din vechime ? Fruntea înaltă și lată, ca a lor ! Sprâncenele însă, semnul pasiunilor ? Nu mai erau puternice, stufoase. Mai curând șterse. Fruntea transpira, acum și nasul. Părul rămas doar la tâmple și moale. Fața palidă, ochii parcă miopi, clipind. Semne, cumva, ale timidității ? Se agita pe loc, îngrozit. Haina se deschise peste cămașa-jerseu din lână care își pierduse, se vedea, prin purtare excesivă, culoarea și forma. Atârna pe trup mototolită, răsucită anapoda. O bucată de curea uzată ieșise
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
interesau notele, însă erau împreună, cea ce valora pentru el mai mult decât orice... până acum în clasa XII-a când venise profesor Neacșu. Deci l-a scos la lecție și îi spune să continue exercițiul. Magi era înalt dar miop, purta ochelarii când avea chef... se apropie, se uită la hieroglifele scrise de Ion de la o distanță de cel mult 15 cm de tablă și așa rămâne vreo 2-3 minute, singur cu tabla în față timp în care n-a
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
carapace. Însă nu Încetă s-o sărute și s-o mângâie și să se scuze invocând oboseala; noaptea trecută visase urât, În seara asta Ted Îl dăduse afară după ce Îl făcuse să bea brandy, iar acum whisky-ul. În ochii miopi ai Ninei se iviră două lacrimi. Fără ochelari părea delicată și visătoare, ca și cum fața i-ar fi fost mai goală decât trupul. Rămaseră culcați multă vreme, Îmbrățișați. Umiliți și legați unul de altul prin umilință. Până când Nina se desprinse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
tranzistorul pe care Îl trântise și Îl spărsese În grabă. Poate că va fi nevoit să cumpere altul. Dar deodată Îi apăru În fața ochilor, atât de reală Încât avu senzația că o putea atinge, imaginea unui evreu est-european mărunt, fragil, miop, Înfășurat În șalul de rugăciune, rătăcind printr-o pădure neagră, murmurând doar pentru el versete biblice, picioarele lovindu-i-se de pietre ascuțite, sub zăpada moale care cădea Întruna peste el Într-o tăcere absolută, Întreruptă doar din când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mâna ei minunată, dăltuită ca palma unei fetițe din Orientul Îndepărtat, și șopti: — Hai s-o facem acum. În mai puțin de o oră trebuie să fiu Înapoi la birou. În drum spre pat, Fima se bucură că Nina era mioapă, fiindcă prinse cu coada ochiului o strălucire fugară În scrumiera În care ea stinsese țigara și ghici că era cercelul pierdut de Annette. Nina trase perdeaua, rulă cuvertura, Îndreptă pernele și Își scoase ochelarii. Mișcările Îi erau sigure și precise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pălească. Să nu se stingă În vânt. Cel puțin nu atâta timp cât mai ești tu aici. Până va sosi Yoezer. Nu contează cine ești și ce ești și ce ai În comun cu vânătorii de balene inexistente, tu cu ochii tăi miopi, cu mușchii fleșcăiți, cu pieptul lăsat, cu trupul tău ridicol și greoi. Responsabilitatea e a ta. Dar În ce sens? Băgă o mână În buzunar ca să caute pastilele contra arsurilor stomacale. Dar În locul micii cutii, se pomeni cu cercelul Annettei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a presupus că atare revizionism va parcela unitatea disciplinei și, mai rău chiar, Îi va pune În mare Încurcătură pe editorii istoriilor universale. Acum știm că teama noastră e lipsită de o bază cu adevărat solidă, căci și cel mai miop Înțelege că proliferarea aserțiunilor contradictorii vine din izvorul comun al naționalismului și autorizează urbi et orbi acest dictum al lui Zevasco. Istoria pură ridică substanțial În slava cerului revanșismul just al fiecărui popor; Mexicul și-a recucerit astfel, cu litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]