697 matches
-
2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu “Mirenii în Biserică”, eminentul canonist român Liviu Stan era cât se poate de tranșant: „Convins că Biserica nu-și poate manifesta din plin viața prin mădularele sale legate și imobilizate... socotesc că trebuie să li se dea tuturor credincioșilor toată slobozenia
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
toate drepturile ce li se cuvin, potrivit situației lor de mădulare vii ale bisericii. Altfel biserica nu va fie vie niciodată, ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
creștină, în special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
iar decizia vine în urma argumentelor și „agreement“-uri rezonabile, fără - în niciun caz! - recurgere la forță. Cam așa sună o definiție consacrată. Spațiul public este deci locul unde se poate obține consens (sau nu) prin acțiuni discursive. Se aude vocea mireanului din România în acest spațiu? Contează ea? Cum am încercat să sugerăm mai sus, nu. Sau prea puțin. De aici și dificultatea de a vorbi astăzi despre un dialog real în societatea românească și o prezență pe măsură a Ortodoxiei
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
unor identități (care, la rândul ei, are o identitate clar conturată), carte cu rol „luminător” (în genul celui prefigurat de epoca Luminilor), carte cu oameni și despre oameni, carte cu specific românesc, carte utilă pentru clerici, dar și deopotrivă pentru mireni, aceasta este ilustrarea datoriei morale a autorului față de înaintași și totodată un act de legitimare, un atestat de mândrie națională. Căci ardelean hunedorean fiind la origini, Părintele Ionel Popescu, un strălucit orator și povestitor, dă dovadă de o nedisimulată vibrație
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
curiozitate omenească îl însoțeau acum două milenii și mai bine, la intrarea triumfală în Ierusalim. În fața convoiului ce are în frunte un arhiereu merg doi preoți care duc icoana „Intrarea Domnului în Ierusalim”, urmat de preoți, călugări și foarte mulți mireni. Ne deplasăm încet, urmând mulțimea și cântăm cu toții „Sfinte Dumnezeule,/ Sfinte tare,/ Sfinte fără de moarte,/ Miluiește-ne pe noi!/” Locul acesta de unde a pornit procesiunea este al unei mari minuni pe care Mântuitorul a făcut-o atunci când l-a înviat
PROCESIUNEA DE FLORII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380523_a_381852]
-
Maria și-a ales partea cea bună care nu se va lua de la ea.” Prin cele spuse de Mântuitorul în această Evanghelie a împăcat pe Marta și pe Maria adică a împăcat materialul cu duhul, rugăciunea cu munca. Mulțimea de mireni și de pelerini continuă drumul, fără episcopii, cu o mica parte dintre preoți, până acolo unde drumul începe să coboare. În fața noastră la o oarecare distanță se vede Poarta de Aur. Înainte vreme procesiunea mergea până la această poartă și chiar
PROCESIUNEA DE FLORII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380523_a_381852]
-
o lume a sacrului, a rugăciunii, a ascultării, a cugetării smerite, a închinării în duh și adevăr, a permanentei laude a lui Dumnezeu. Aici timpul și spațiu funcționează după legile divine, care din fericire, nu seamănă deloc cu zarva lumii mirenilor. Mănăstirea e o oază de pace, liniște și contemplație. E un loc de întâlnire cu Dumnezeu. Primul pas Din mila lui Dumnezeu, zilele trecute am viețuit șapte zile ca frate de mănăstire, într-una dintre minunatele mănăstiri moldovenești. Șapte zile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
o lume a sacrului, a rugăciunii, a ascultării, a cugetării smerite, a închinării în duh și adevăr, a permanentei laude a lui Dumnezeu. Aici timpul și spațiu funcționează după legile divine, care din fericire, nu seamănă deloc cu zarva lumii mirenilor. Mănăstirea e o oază de pace, liniște și contemplație. E un loc de întâlnire cu Dumnezeu.Primul pasDin mila lui Dumnezeu, zilele trecute am viețuit șapte zile ca frate de mănăstire, într-una dintre minunatele mănăstiri moldovenești. Șapte zile de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
lumii, referitor tocmai la realitățile acesteia, trebuie să meargă de la sesizarea pericolului până la rezolvări concrete, pe care să le propună ca acte indispensabile ale dimensiunii duhovnicești recunoscută și devenită țintă și scop a persoanei și a comunității. Biserica, formată din mireni și clerici, are o misiune extrem de dificilă, iar postulatele imaginii de ansamblu a realității sunt în măsură să o mobilizeze și să o capaciteze la acțiune, căci „dacă Biserica Ortodoxă se va mulțumi cu o prezență și cu o mărturie
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
pământul Să rup blestemul ăsta ce îl port! * Descântec de Gabriela Mimi Boroianu 02.04.2017 Tu mă desfaci petală cu petală De parcă-i vrea destinul să-l descoși, Mă recompui, în vers, cu-a rugilor cerneală Ce-o plâng mireni din ochii lor sfioși. Și mă destrami, cum frunza se destramă Sub palmele de brumă-n nopți târzii, Mă modelezi în lut păgân dând vamă Din trupu-mi alb, iubirii, poezii. Mă despletești cum nopțile de visuri Se risipesc sub brizele
NOSTALGIA IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379594_a_380923]
-
se încăpățâna să nu cunoască prea mult odihna. Asemenea celor dăruiți cu bunăștiință, curățenie sufletească, sanctificați, după o vreme, de noi cei ce-i urmăm. Nu ne rămâne decât să ne aplecăm asupra scrierilor sale, generoasă zestre lăsată spre cumințirea mirenilor mâhniți, nostalgici, îndurerați, suferinzi, îndoiți, desnădăjduiți, revoltați, umiliți, înlăcrimați, rugători, regăsiți, bucuroși, extaziați, îmbunați, toleranți, generoși, încrezători ... Opera lui Bartomeu ... Citește mai mult Timpul zboară și, odată cu el, ne zorim și noi la cele bineplăcute și nemuritoare. Ne aflăm la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
se încăpățâna să nu cunoască prea mult odihna. Asemenea celor dăruiți cu bunăștiință, curățenie sufletească, sanctificați, după o vreme, de noi cei ce-i urmăm. Nu ne rămâne decât să ne aplecăm asupra scrierilor sale, generoasă zestre lăsată spre cumințirea mirenilor mâhniți, nostalgici, îndurerați, suferinzi, îndoiți, desnădăjduiți, revoltați, umiliți, înlăcrimați, rugători, regăsiți, bucuroși, extaziați, îmbunați, toleranți, generoși, încrezători ... Opera lui Bartomeu ... Abonare la articolele scrise de daniela gîfu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
ELENA BUICĂ - PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ȘI CREAȚIILE SALE, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015. Aceste însemnări au prins viață datorită unei noutăți ivite în creațiile părintelui ieroschimonah Prodromos Bele, pe numele sau de mirean, Vasile Constantin. Noutatea aceasta a luat forma unor poeme intitulate „Destăinuirile unui duhovnic", publicate în mai multe reviste românești din jurul lumii de către remarcabilul jurnalist româno-australian, George Roca. Din aceste poemele cu tematică religioasă parcă se desprinde chipul părintelui Prodromos îmbrăcând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
și frumos al țăranului nostru înțelept care ne amintește de învățăturile sfintei Scripturi: „Mâna pe plug cine pune ... Citește mai mult Aceste însemnări au prins viață datorită unei noutăți ivite în creațiile părintelui ieroschimonah Prodromos Bele, pe numele sau de mirean, Vasile Constantin. Noutatea aceasta a luat forma unor poeme intitulate „Destăinuirile unui duhovnic", publicate în mai multe reviste românești din jurul lumii de către remarcabilul jurnalist româno-australian, George Roca.Din aceste poemele cu tematică religioasă parcă se desprinde chipul părintelui Prodromos îmbrăcând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
de ani și șapte ani de patriarhat pilduitor în slujba Bisericii Ortodoxe Române. Erudit de seamă și cărturar desăvârșit, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a reușit să dăruiască întregii comunități ortodoxe o rază de lumină spre calea mântuirii. Originar din Banat, mireanul Dan - Ilie Ciobotea avea să vadă lumina zilei în anul 1951, la 22 iulie, în localitatea Dobrești, din județul Timiș, fiind cel de-al treilea copil al învățătorului Alexie și al Stelei Ciobotea. Crescut în casă de dascăli, micuțul a
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS OMAGIAL ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA FRUMOASEI VÂRSTE DE 65 DE ANI (1951 – 2016)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2026 din 18 [Corola-blog/BlogPost/373618_a_374947]
-
lumii, referitor tocmai la realitățile acesteia, trebuie să meargă de la sesizarea pericolului până la rezolvări concrete, pe care să le propună ca acte indispensabile ale dimensiunii duhovnicești recunoscută și devenită țintă și scop a persoanei și a comunității. Biserica, formată din mireni și clerici, are o misiune extrem de dificilă, iar postulatele imaginii de ansamblu a realității sunt în măsură să o mobilizeze și să o capaciteze la acțiune, căci „dacă Biserica Ortodoxă se va mulțumi cu o prezență și cu o mărturie
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
trup și suflet. Cânt de bucurie, vestind trezirea la viață. La așteptarea peste câteva clipe a Adrianei lângă el, să-i simtă căldura trupului și mai ales, mireasma sărutului ca pe o altfel de Sfântă Împărtășanie, una laică a doi mireni care se iubesc. Spre surprinderea sa, cerul din noaptea de Înviere, acolo în defileul dintre munți, era unul senin. Milioane de stele clipeau șăgalnice pe bolta cerească. Între ele, astrul nopții îmbracă totul într-o lumină palidă, făcând cu ochiul
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
poarta cetății, pentru a i se deschide și cum va fi o întâlnire de pace, poarta se va da larg în lături și va întâmpina cu entuziasm acest oaspete drag, venit în vizită de uniune și comuniune a celor doi mireni sortiți să scrie hrisovul vieții lor plin de patimă și dăruire sufletească. Și dorințele lor cândva ascunse în străfundul sufletului, acum când această cameră de pensiune, așezată pe malul drept al Oltului, devenea altarul în care se scria povestea unei
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
reală punte între imanent și transcendent, într-o instituție pur umană, cu pretenții de factura egoistă. Biserica însă poate și trebuie să se implice în politică pe căi și cu metode specifice misiunii ei. Rolul ei în îndrumarea morală a mirenilor se permanentizează nelimitându-se la trasarea unor norme morale, se extinde asupra tuturor sferelor vieții sociale din care și politica face parte. Nu trebuie să ne fie frică să folosim acest termen chiar dacă el a ajuns să fie considerat sinonim
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
frică să folosim acest termen chiar dacă el a ajuns să fie considerat sinonim cu ideea de imoralitate, de refuz al responsabilității și, de ce nu, chiar de iresponsabilitate. Biserica are datoria de a face să răsară în mintea și în inima mirenilor dorința de a curăți actul politic, dorința de a-l spăla, nu în sensul de cosmetizare ci în acela de reformare profundă, de reorientare a priorităților fiindcă indiferent de vremea în care a propovăduit, indiferent de condițiile istorico-politice, discursul Bisericii
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
o poartă în ființa lor. Responsabilitatea moral-politică a membrilor Bisericii nu iese sub nici o formă din cadrul general al responsabilității lor morale și apoi, în relațiile lor cu Biserica nu intervine nici o modificare generată de schimbările de natură politică pentru că rolul mirenilor în Biserică este fundamentat revelațional și nu suportă determinări în plan secular, indiferent de natura orânduirii politice, pentru că ființa Bisericii nu este afectată de saeculum, de lume, ba mai mult, în această sferă a responsabilității moral-politice, se observă mai accentuat
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]