1,518 matches
-
rămas în picioare o bucată de străduță din acel tîrg ancestral al, să zicem, Teodorenilor, în care trăiau, de cîteva bune secole, îndeolaltă, români și evrei. Sfeșnicul cu lumînări, văzut prin îngustele ferestre, era emblematic. Ei bine, dughenuțele acelea, emanînd mirodenii, iată-le reînviind din propria cenușă și arătînd ca în nu știu care mică arteră comercială orientală. Bistrourile de-acum sclipesc, moderne, în fața lor, înghesuite, mașinile elegante ale feciorilor de "nababi" orientali. Warda, Summer Time, Tanja, Capulschi, Anita, Amanda, Andreea, așa sună
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în lac, / cel mai frumos luceafăr e în mare, / și cântă cel mai sincer pitpalac / nu-n pomi, ci-n amintiri și în uitare. Cea mai frumoasă lună e în lac.” Astfel înțeleasă, oglindirea creează un univers mirific: „Culori și mirodenii cercuri fac / în jurul meu. Argila mea tresare / și cu cămașa cerului mă-mbrac / Și iată-mă-s, deodată, cer și zare.” Se identifică aici liricul sedus de ascensional și transfigurat, macedonskian, de beatitudini celeste. De acum înainte se definește progresiv
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
animală, cu excepția, poate, datorată vreunei ciudate rămășițe inversate de simțământ Brahman, a animalelor care mor de moarte naturală. Subzistența lor universală o constituie rădăcina numită Cartof, dar numai coaptă la flacără și, În general, fără nici un fel de condimente sau mirodenii, cu excepția unui condiment necunoscut numit Limbă, al cărui sens am Încercat zadarnic să-l descâlcesc, deoarece alimentul Cartofi-cu-Limbă1 nu apare, cel puțin cu o descriere specifică și exactă, În nici o Carte de Bucate europeană. În privința băuturilor, ei folosesc, ca o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Fr., Rolul muncii în procesul transformării maimuței în om, Editura Politică, București, 1970. Engels,Fr., Dezvoltarea socialismului, de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945. Faugère, J.P., Moneda și politica monetară, Editura Institutul European, Iași, 2000. Favier, J., Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001. Favier, J., Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994. Ferguson, N., Civilizația vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011. Ferguson, N., Războiul lumii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Iași, 1981, p. 73. 494 Un adevărat "gardian al ordinii economice internaționale", așa cum îl numește Jacques Rueff. Vezi și Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987, p. 81. 495 Vezi și Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 154. 496 Ibidem. 497 O exprimare corectă ar fi "Crizele economiei dominate de moneda metalică". Am rămas la acest titlu pentru sugestivitatea sa și pentru că se contrapune ideatic
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Alec Chrystal, Principiile economiei, Editura Economică, București, 2002, p. 558. 516 Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 119. 517 Ibidem, p. 120. 518 Ibidem. 519 Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 155. 520 Ibidem. 521 Ibidem. 522 Ibidem, p. 154. 523 Iată cum definește Jean Favier inflația monedei metalice: "O economie care-și sporește obiectivele și își lărgește orizonturile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
522 Ibidem, p. 154. 523 Iată cum definește Jean Favier inflația monedei metalice: "O economie care-și sporește obiectivele și își lărgește orizonturile cu mijloace de plată care nu sunt pe măsură. Aceasta înseamnă inflație". Vezi Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 154. 524 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, arată: "În 1614 în Țările de Jos circulau diferite monede, iar în Franța, în aceeași perioadă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe care i-l încredințase", Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 51. 535 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 163. 536 Ibidem. 537 Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 153. 538 Michael Beaud discută despre abundența mijloacelor de schimb drept cauză a creșterilor de prețuri. "Principala cauză a scumpirilor este întotdeauna abundența acelor elemente cu care este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al Tezaurului. Vezi și Costin C. Kirițescu, Lumea în care și-a găsit drumul Banca Națională a României, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. 12. 574 Marea Britanie deținea monedă proprie din aur, pentru prima dată în anul 1344. Vezi și Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 157. 575 Apud. Imanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992, vol. I, p. 50. 576 Charles Gide, în opera sa Curs de economie politică (Editura Casei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
place la muieri... Pe când era închis... Pe când era închis... [LĂPUȘNEANU] (aparte) El e în[chis]! O, vistere, un prieten ai în mine... Ești mișel, viclean și lacom... ah, aproape ca și mine, Dar ce neted îți e gâtul... ce-nfășat * în mirodenii, Parc-ai fi mergând la nunta, ori ai fi mergând la denii Să ochești vro fată mare... Ce frumsețe, ce, gătire! Când te vad, vistere-mi vine-a zice: că tu calci a mire. [VISTIERUL] Poate-o slugă credincioasă ce-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
India) a unor astfel de pilule sau „bomboane” stupefiante. Substanța de bază era „magiunul” (din turc. madjun) de cânepă indiană, hașiș sau opium, amestecat uneori cu semințe de ciumăfaie (Datura stramonium), „ceea ce îi sporește efectul”. Această compoziție era „aromatizată cu mirodenii, precum piper, scorțișoară, șofran, ghimbir și altele, și îndulcită cu zahăr” sau cu miere. Apoi, „cu ajutorul gelatinei sau al gumei tragacant, [compo- ziția] poate fi transformată în pilule, pe care le-am folosit în Lahore ca bomboane” (62, p. 243
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Achaia, Asia Mică și provinciile balcanice (în special Thracia și Moesia Inferior)63. Cât privește supremația provincialilor răsăriteni față de romani și italici în anumite activități comerciale, aceasta este cel mai bine ilustrată în cazul comerțului caravanier și al celui cu mirodenii provenite de la inzi și seri, care, așa cum a arătat și Vasile Pârvan, au rămas apanajul exclusiv al provincialilor din Syria și Arabia 64. • O altă idee extrem de valoroasă a lui Vasile Pârvan este cea despre dezvoltarea economică suficient de puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ținute ocazional. Piețe mari, cum ar fi Marele Târg de la Frankfurt În Evul Mediu târziu, erau evenimente anuale care atrăgeau negustori ambulanți de la mari distanțe. La târgurile mai mari se puteau cumpăra bunuri mai exotice. Mătasea, cărțile, pergamentul, medicamentele și mirodeniile, În special din Orientul Îndepărtat, aveau căutare și se vindeau bine. Dar imaginea unei economii moderne de piață o depășește pe aceea a unor comercianți care Își aranjează standurile și Își vând marfa cumpărătorilor locali. Pentru ca piețele moderne să funcționeze
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o constituție firavă și de către copii. Cumisul este o băutură gustoasă, ușor excitantă și alcoolică, aceasta datorită faptului că este produsă prin fermentație. Prepararea sa constă În introducerea laptelui de iapă Într-un burduf din piele de capră tratată cu mirodenii și care este apoi agitat În repetate rânduri până când conținutul Începe să fermenteze. După părerea kirghizilor, cumisul este mult mai bun dacă laptele provine de la iepe de diferite culori. Cu cât e mai proaspăt, cu atât este mai sănătos. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
evaporă pe jumătate, după care se strecoară și se Încheagă. Apoi untul se separă În maniera obișnuită, și conține partea efectivă (adică rășinoasă) a ierbii. Cinci până la zece drame din această compoziție constituie o doză suficientă. Poate fi aromatizată cu mirodenii, precum piper, scorțișoară, șofran, ghimbir și altele, și Îndulcită cu zahăr; iar cu ajutorul gelatinei sau a gumei tragacant 279 poate fi transformat În pilule, pe care le-am folosit la Lahore ca bomboane. Sikhșii și indienii refuză medicamentele preparate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
The Wonders of Sympathy and Magnetism, &c., by Gerstenbergk. În India, unde crește cocotierul, Cocos nucifera, brutarii folosesc sucul lui, numit toddy, la dospirea aluatului. La Lahore, unde toddy nu poate fi obținut, ei folosesc În loc un amestec de diferite mirodenii; și, cum doamnele din Lahore ar dori probabil să știe ce mirodenii sunt zilnic folosite În brutăria și patiseria lor, Îmi voi lua prin urmare libertatea de a le da rețeta brutarului meu indian. E adevărat că amestecul e compus
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
crește cocotierul, Cocos nucifera, brutarii folosesc sucul lui, numit toddy, la dospirea aluatului. La Lahore, unde toddy nu poate fi obținut, ei folosesc În loc un amestec de diferite mirodenii; și, cum doamnele din Lahore ar dori probabil să știe ce mirodenii sunt zilnic folosite În brutăria și patiseria lor, Îmi voi lua prin urmare libertatea de a le da rețeta brutarului meu indian. E adevărat că amestecul e compus numai din droguri inocente, luate În cantități atât de mici, Încât nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nufărț. Aceste materiale diferite sunt zdrobite și amestecate laolaltă, fiind apoi păstrate Într-o cutie. La nevoie, o cantitate mică e amestecată cu făină de grâu și transformată, cu lapte acru, Într-o pastă, În proporție de un scrupulum de mirodenii la trei uncii de făină. Pasta e apoi pusă Într-o pânză, iar vara drojdia e gata de folosit pentru a doua zi, Însă iarna nu Înainte de a treia zi. La acestea se adaugă trei livre de făină șcca 1
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
persoanele afectate de diabet; pâinea și cartofii, pentru scrofuloși; carnea, În cazurile de febră, și atâtea altele. Încă o dată, pe măsură ce civilizația a progresat, mai multe medicamente și otrăvuri s-au descoperit a fi de preț pentru folosirea obișnuită ca dietetice, mirodenii, tonice sau cosmetice. De fapt, cu greu s-ar găsi vreo clasă de medicamente care să nu ofere un anumit ajutor la operațiile noastre culinare, nefiind exceptate nici rășinile, otrăvurile amare sau narcoticele (asafoetida, balsamul peruan 289, ardeiul gras, șofranul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
colorată cu aceeași floare, deoarece se duce ușor la spălat. Frunzele uscate ale copacului menționat sunt de asemenea căutate de localnici din diverse motive și sunt vândute În bazarul din Lahore sub formă de legături. În locul hârtiei, băcanii Își Învelesc mirodeniile și alte articole În aceste frunze, iar producătorii și vânzătorii de brânză de vaci fac la fel; ultimii Îmbină două sau trei frunze cu ace de lemn sau cu ciulini, așa Încât să formeze o cupă În care Își expun brânza
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vindecă toate cazurile de paralizie, chiar dacă adopta o metodă de operare mai substanțială și mai eficientă. El administrează În acest scop un majoon (preparat 317) conținând, după cum mi-a spus, cinabru, Anacardium orientale și Nux vomica, laolaltă cu treizeci și cinci de mirodenii. E preparat după cum urmează: cinabrul se fierbe În unt, după care se adaugă Nux vomica, Anacardium și mirodeniile. Aceste ingrediente sunt apoi pisate sau frecate Împreună cu o cantitate suficientă de miere, așa Încât să formeze un amestec, proces care durează trei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În acest scop un majoon (preparat 317) conținând, după cum mi-a spus, cinabru, Anacardium orientale și Nux vomica, laolaltă cu treizeci și cinci de mirodenii. E preparat după cum urmează: cinabrul se fierbe În unt, după care se adaugă Nux vomica, Anacardium și mirodeniile. Aceste ingrediente sunt apoi pisate sau frecate Împreună cu o cantitate suficientă de miere, așa Încât să formeze un amestec, proces care durează trei zile. Doza - luată de două ori pe zi - este de 5-10 drame. Acel Electuarium nucis vomicae al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
săculeț din pânză de in, Într-un vas umplut cu lapte proaspăt și fiert. Alunele sunt apoi curățate și tăiate, iar miezul scos și aruncat (fiind considerat otrăvitor); apoi sunt spălate, uscate, răzuite și mai apoi fierte În miere. Următoarele mirodenii, amestecate cu miere (o cantitate egală cu de două ori greutatea lor), sunt apoi adăugate ca să completeze amestecul, anume: piper (alb, negru, mare), scorțișoară, nucșoară, alune de betel, fistic, galang englezesc 318, myrobolan emblic, spikenard din India 319, cardamom, semințe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din Pontul Euxin, unde „austrul vânăt risipește foi / din Tristele proscrisului Ovidiu”, comunică bucurii stârnite de luna mai, care pune „tumori de ametiste și granate, / pirogravuri de fosfor în cais”, celebrează „toamna românească” („Ard frunze vechi și-un mal de mirodenii / în fumul lor gutui de mirt se coc / se-aud flăcăii bușumându-și caii / cu smocuri moi de fân și busuioc”), pictează tablouri hibernale: „Începe astrul iernii măreț să se topească / treptat îl simți cum arde pe-al primăverii rug /și
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
ning”. Interogarea prin definiție include ecouri și din poezia de inspirație tradițională, scrisă chiar și înainte de primul război mondial, compatibilă fiind, de asemenea, cu accente ce aveau să se ivească după 1945: „otava nouă” din Început de toamnă, vinul cu mirodenii din Crama mănăstirească răspândesc miresme ușor de aflat și pe tărâmul poeziei lui Octavian Goga: „Părinte, vinu-i beat de mirodenii,/ dar cum n-alungi cu brațul ori cu plânsul/ și cu monahiceștile smerenii/ atâția diavoli ce se zbat într-însul
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]