305 matches
-
și mistreți stricători, neliniștiți de prezența sa, neștiind bag sama că și ei erau tot de El creați și trimiși pe aceste meleaguri ca să ocrotească pământul de necurățenii. Din înaltul cetinii îl priveau veverițe, care blânde și cuvioase ca niște mironosițe veneau către El să-I ceară binecuvântarea. Din zmeurișuri a fost primit de Ursus arctos - ursul nostru, Namila Babii, mormăind a nedumerire de vizita Celui Bun și Mare. Numai șarpele cel ticălos când a simțit pe aproape prezența Prea Bunului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ar amuza-o gluma asta. Îmi aruncă cel mai drăgălaș zâmbet cu putință. Biata de ea! Să vezi ce față o să facă atunci când o să audă că Becky Bloomwood nu dă doi bani pe recepția pentru care se străfoacă ea. Că mironosița Little Miss Perfect, clienta ei preferată... o să-i tragă clapa! Trebuie să-mi păstrez calmul. Să scap cumva din situația asta. — N-o să-i spui nimic lui Robyn. — De ce, mă rog? — Pentru că nu poți! Pur și simplu nu... Nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Năpârcă!! se dezlănțuie Maria. Te-am încălzit la sânul meu! Iată răsplata! Voichița se târăște în genunchi, îi îmbrățișează picioarele hohotind: Am ridicat ochii asupra Domnului și Stăpânului meu! Omoară-mă! Merit osânda! Maria se smulge, brutal, clocotind: Câtă nerușinare! Mironosiță! L-ai prins în mrejele tale, munteanco! I-ai făcut farmece! Om bătrân! Și-a pierdut mințile! Prea bine știe Măria ta, spune Voichița și se ridică, recâștigându-și demnitatea, am voit să plec... Nu o dată mi-am cerut slobozenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mult din cauza că era foarte frumoasă și mulți bărbați o doreau. Dar când a aflat că e păcat s-a lăsat de el. Și-a plâns păcatele sale, a știut să se roage, să se smerească. A slujit apoi cu mironosițele femei. Fapte vrednice a făcut și a ajuns o sfântă. Să ne învețe și pe noi cum să ne plângem păcatele și cum să-L iubim pe Domnul, așa cum a făcut ea. în curtea mănăstirii este o peșteră, camuflata cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în dureri. Nimeni altul, numai ea, Sfântă Fecioara Maria. Ea a avut milă și de mine, că eu milă n-am prea avut de la mulți oameni. Fiul ei, Domnul Iisus Hristos m-a bucurat și pe mine că și pe mironosițele femei când le-a zis: „Nu mai plângeți!”. Și mie îmi spunea tainic: „Ai reușit! Am fost cu tine pentru că M-ai chemat să te ajut. În toate.” în toate, El a fost ajutorul meu. De aceea plâng de multe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nu este nici o diferență, în schimb este mai malefică decât Iliescu fiindcă el a tras cu glonțul, ea cu bazooka. Ea este mincinoasa mincinoșilor. Minciuna este trăsătură psihologică, nu doar morală. A jucat un teatru dezgustător și o făcea pe mironosița, fraierind inclusiv oamenii deștepți. A adus pe scena politică românească noutatea absolută: minciuna în extaz. Ea este ruina politicii, căzătura căzăturilor. A jucat tare sub mantia purității, făcând praf și puritatea și politica. Din cauza ei, lumea crede că România nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de teatrul popular apusean, în special de cel german și maghiar. Autorii acestui tip de teatru s-au inspirat din evangheliile apocrife, legendele hagiografice, cântecele de vitejie și chiar din romanele populare. Spectacolele care alcătuiesc repertoriul dramei religioase sunt Irozii, Mironosițele, Adam și Eva (Jocul cu pomul) și Lăzărelul. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circulă în Muntenia și sub numele de Tăierile, iar în Transilvania, alături de varianta Viflaimul, apar denumirile Craii sau Magii. Existența
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
ciobanii), precum și numărul mare de colinde pătrunse în repertoriul Irozilor sunt factori care au contribuit la folclorizarea acestei reprezentări teatrale. Vicleimul a constituit, de asemenea, un foarte bun mijloc de răspândire a psalmilor lui Dosoftei. În ținutul Săliștei se joacă Mironosițele, piesă religioasă considerată unicul mystère de la passion din dramaturgia noastră populară. Asemănarea cu misterele apusene de tipul Die Marie am Grabe sau Marienklage este evidentă. Totuși, punctul de plecare al acestei reprezentări teatrale îl constituie un poem dramatic, de sorginte
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Asemănarea cu misterele apusene de tipul Die Marie am Grabe sau Marienklage este evidentă. Totuși, punctul de plecare al acestei reprezentări teatrale îl constituie un poem dramatic, de sorginte locală, al cărei autor este de obicei cunoscut. Acțiunea descrie plângerea Mironosițelor la mormântul lui Iisus și reînvierea acestuia. Drama religioasă Lăzărelul, cunoscută astăzi doar în câteva zone ale Munteniei și la românii din sudul Dunării, are la bază un obicei ancestral, simbolizând resurecția naturii, și a fost răspândită cândva în toată
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
o impresionantă clădire utilitară datată încă din anul 1894 și înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din România, la poziția DB-II-m-B-17665, din păcate cam uitată de toți; La nuci un foarte interesant loc de întâlnire creștină și tradiție multiseculară de Duminica Mironosițelor (a 3-a duminică a Paștelui), aflat în comuna învecinată Bela; • Lacul de Acumulare Pucioasa, un spectaculos complex hidroenergetic intrat în circuitul hidroenergetic în 1974, care are o suprafață de 91 ha și unde sute de rațe sălbatice au casă
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
a fost executată această lucrare și pentru zelul depus de către preotul Mihai Constantin, i-au fost acordate acestuia, în mod excepțional, concomitent primele două ranguri onorifice preoțești: sachelar și iconom"”[4]. Data următoarei rânduieli de sfințire a fost la Duminica Mironosițelor din anul 1968 ( 5 mai 1968)[5]. La resfințire, ca delegat al Patriarhului Justinian, a participat preotul Leonida Mateescu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor. „"cu acea ocazie P. C. Sa. s-a pronunțat în plină asistență a preoților și credincioșilor
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
În capete sunt zugrăviți evangheliștii, între aceste compoziții temele fiind repartizate pe două registre. Pe nord, Petru pe mare; Dumineca Samarinenceii; Pildă lui Ioan proorocul cu gaturile de balaur(scenă din Apocalips). Pe sud: Alungarea duhurilor rele; Dumineca orbului; Dumineca mironosițelor. Registrul următor cuprinde scene din ciclul patimilor. Pe nord: Spălat-au mâinile și picioarele mele; Îi l-au răstignit între doi tâlhari, unul de-a dreapta Tatălui și unul de-a stânga lui; Și l-au pus pe Isus în mormânt
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
că tot Arhangelul Gavriil a fost îngerul în veșmânt alb, care, pogorându-se din cer, a răsturnat piatra de pe ușa mormântului și a șezut deasupra ei, la ceasul Învierii Domnului. Și el a fost acela care, cel dintâi, a dat Mironosițelor vestea Învierii. Și, ca să zicem mai cuprinzător, dumnezeiescul Gavriil a slujit la toată iconomia Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, din început și până la sfârșit. Pentru aceasta și Biserica lui Hristos a hotărât să-l prăznuiască pe el, împreună cu Arhanghelul Mihail, și
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
în limba slavonă. La intrarea în biserică, se află o pisanie datând din perioada lui Bogdan al III-lea (1517). Acesta a dăruit mănăstirii 800 de zloți, episcopii de Rădăuți obligându-se să slujească un parastas în seara din duminica mironosițelor, iar dimineața o liturghie, cât va trăi domnitorul. După moartea sa, în fiecare dimineață trebuia să se slujească o liturghie și seara un parastas pentru mântuirea sufletului domnitorului, după cum atestă o lespede de piatră amplasată la 8 decembrie 1517 pe
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
de Paști le-a adus copilașilor o altă bucurie: în această zi orfanii au fost vizitați de membrii mai multor cluburi de bikeri din Republica Modova care le-au adus diferite cadouri și daruri . În anul 2008, în Duminica Femeilor Mironosițe, la Mănăstirea Hâncu sub patronajul Prea Sfințitului Petru, Episcop de Hâncu s-a desfășurat o expoziție de artă culinară la care au participat invitați din 14 sate ale Republicii Moldova și Ucraina . Expoziția „Mâinile Mamei” se organizează la Mănăstirea Hâncu anual
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
(traductibil ca "„domnișoara Mironosiță“") este o operetă compusă de Florimond Ronger (Hervé) pe un libret în limba franceză de Henri Meilhac și Albert Millaud. Premiera, în trei acte, a avut loc la 26 ianuarie 1883 la "Théâtre des Variétés" din Paris. Subiectul operetei cuprinde
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
multe aspecte luate chiar din viața compozitorului. Ridiculizează principiile și metodele de educație folosite în pensioanele de călugărițe, unde elevele primeau o educație artificială, ruptă de viață, departe de realitate dar plină predici religioase, de falsă pioșenie, transformându-le în mironosițe acre și speriate. Totodată satirizează obiceiurile rele deprinse de ofițeri care dădeau exemple negative subalternilor. ACTUL I TABLOUL I Tânărul Celestin duce o dublă existență: la mânăstire ocupă postul de organist și maestru de muzică, iar seara, după ce-și
Mam’zelle Nitouche () [Corola-website/Science/307651_a_308980]
-
difuzat la nivel național prin Rodipet, lanțurile de librarii Humanitas și Cărturești. Suplimentul de cultură este o publicație scrisă pentru cititorii săi - care în mare parte sînt cetățeni activi -, pe limba lor, adică într-un stil direct, fără ifose de mironosița culturală. O revistă conectată la eveniment, care urmărește să își păstreze, desi apare săptămînal, prospețimea cotidianului. Își propune să ia pulsul în domeniul cultural și să pună laolaltă lideri de opinie, personalități culturale, profesioniști remarcabili. Centrul Cultural Francez din Iași
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
căile de acces la biserică, fiind construită o alee betonată și s-a sistematizat cimitirul. Ultimul paroh al Parohiei "Sf. Atanasie" - Podgoria Copou a fost preotul Teodor Mera. După aproape 150 de ani, la 20 aprilie 2001 (de sărbătoarea Duminicii Mironosițelor), mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a reactivat Mănăstirea "Sf. Atanasie" din Podgorii - Iași, ca mănăstire de călugărițe, aparținând de Mănăstirea Galata. Reactivarea a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (temei nr. 6544 din 28.10
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
2445/2001). La 29 aprilie 2001 a avut loc slujba de reactivare a mănăstirii, săvârșită de un mare sobor de preoți și diaconi în frunte cu mitropolitul Daniel. Cu această ocazie, biserica a primit și un al doilea hram, Duminica mironosițelor. Întreg patrimoniul Parohiei "Sf. Atanasie" - Podgoria Copou și anume biserica, clădirile anexe, curtea, cimitirul și terenurile obținute prin Legea fondului funciar au trecut în proprietatea și administrarea Mănăstirii "Sf. Atanasie" Podgoria Iași. Fosta parohie a fost rearondată având ca biserică
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
Troița de la Pietriș, cunoscută și sub numele de Crucea lui Furnică, fiind ridicată de Dumitru și Paraschiva Furnică în anul 1930, înlocuind vechea troiță a lui Iosif Notar și soția sa Paraschiva, din anul 1909. Adeseori făceau maialuri în Duminica Mironosițelor și la Troița de la Șargu (actuala stradă Traian Moșoiu), ridicată de vechea familie Stinghe. În Muzeul Junilor din Șchei se păstrează cel mai vechi costum de roșior, dăruit de cunoscutul organizator și conducător al Junilor Roșiori, Gheorghe Gal. Tot de la
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Teodosie Scutaru Brașoveanul (în 1995) și PS Antonie Tătaru Ploieșteanul (în 2004), care viețuiau la aceeași Mănăstire. În afară de Mănăstirea de la Cucova, PS Pahomie a construit încă trei mănăstiri, două de maici și una de călugări: "Sfinții Voievozi" din Bolotești, "Sfintele Mironosițe" din Caregna (Păunești) și "Sfinții Voievozi" din Adjud. Creștinii de stil vechi trăiesc în mai multe localități din județ, însă nu au reușit să se organizeze, oficial, într-o unitate administrativă la nivel județean. După cum își expunea planurile PS Pahomie
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
în legătură cu condițiile politice și religioase ale vremii perpetuând o sugestie apărută în Moldova în a doua jumătate a secolului al XV-lea, lupta pentru credință își are originea în scena cavalcadei de la Pătrăuți . În pronaos sunt pictate sfintele mucenițe și mironosițe, lipsește însă scena celor 10 fecioare, atât de frecventă în bisericile vechi din lemn din Transilvania. Pictura reprezentând scena Răstignirii având alături scena păcatului este executată pe pânză lipită pe lemn, fără să fie ruptă la încheieturile scândurilor ce o
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
s-a păstrat mai bine în absida altarului. Intrând în biserică, în pronaosul tăvănit se mai pot recunoaște urmele unei "Judecăți de Apoi", pe peretele de sud a pronaosului regăsindu-se imaginea Morții. Tot în pronaos se pot distinge figurile mironosițelor. În naosul acoperit de o boltă semicilindrică se pot distinge fragmente din Patimile lui Isus. În altar, care este acoperit de o boltă semicilindrică terminată spre răsărit cu un timpan, sunt zugraviți Sfinți Părinți iar pe peretele de nord este
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
ce compun costumul militar specific. Uniformitatea nu a putut fi evitată, toți sunt la fel. Pronaosul orb, fără ferestruicile tăiate în bârnele navei și altarului, a păstrat fragmente din ilustrarea Parabolei fecioarelor cuminți si nebune. Fetele cuminți sunt subtituite de mironosițe și în consecință au caracteristicile lor de înfățișare. Diferența între cele două grupuri este făcută prin îmbrăcăminte, atitudine, poziția candelelor. Mironosițele au un costum colorat, sunt acoperite și au o ținută oarecum rigidă: celelate au fost reprezentate printr-un desen
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]