307 matches
-
semn de mulțumire brigadierului. „Ei, făcu el bine dispus, prin urmare, stimată doamnă, Își drese glasul Ippolit, am Început să umblăm cu fofârlica...“ „Gheișa“ luă un aer cât se poate de spășit. „Acum, o mustră brigadierul, mai facem și pe mironosița...“ Șobolănița făcu semn din cap că nu. „Ia vino Încoace la tăticul tău“, continuă s-o cheme Ippolit, simțind o oareșicare afecțiune pentru această creatură ce apăruse În viața sa. Șobolănița, proptită pe picioarele dindărăt, Începu să lunece spre masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
unuia și a celuilalt. De aici și toată nebunia. Vom Împărți femeia Între noi ca pe-o ofrandă...” Discuția aceasta fără rost continuă mult și bine. Satanovski se Învârtea În jurul femeii, sorbind-o din ochi. Lily Fundyfer ba făcea pe mironosița, ba râdea fără rost. De altfel, femeia era atât de beată, Încât nici nu putea deschide gura. Inginerul o gâdilă, desenându-i un cerc pe talpa dreaptă. Femeia Își Închise ochii și chicoti, picând În transă. Inginerul, cu ajutorul unei pene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
privire spre femeia Babel, ce-și Împreunase mâinile căzând În genunchi lângă taburetul lui, fiori reci Îi străbătură trunchiul, alunecând pe măduva spinării, de jos În sus... Frunzele sale dădură semne de neliniște, fremătând Înăuntru fără glas. De pe fața de mironosiță a femeii atârnau douăzeci și patru de limbi de foc lipicioase, scurgându-se din gurile-i larg deschise pe podea. Oliver Își făcu În gând semnul crucii. Din nou scăpase de ispită. Stând țeapăn pe taburetul său, el Își Îndreptă ochii spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
picioarele Încrucișate, iar În mâini avea o Împletitură. Andrelele erau Înfășurate În Împletitură. Văpaia părului lung Îi cădea pe umerii dezgoliți, până la rotunjimea sânilor, descoperiți pe jumătate. O altă Doamnă, din vitrina alăturată, ținea În mâini o carte, aidoma unei mironosițe citind Biblia. De sub pletelei‑i care‑i Învăluia chipul se Întrezăreau lentilele ochelarilor În care se reflecta lumina felinarului. (Dacă privitorul s‑ar fi apropiat ceva mai mult, ar fi descoperit titlul imprimat cu litere aldine: Contele de Monte Cristo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ei și când ea trase draperia grea de pluș verde și‑i vârî mâna caldă sub cămașă, abia atunci Înțelese: Marietei nu‑i era hărăzit nici unul dintre acele roluri - nici de Gazdă, nici de Tricoteză, nici de Studentă, nici de Mironosiță - numai ea nu avea nevoie de alte ipostaze coregrafice Îndelung studiate, pentru că ea era o curvă de port.PRIVATE „Îi iubea și‑i ajuta pe marinarii de pretutindeni“ - urla Bandura În fața mormântului deschis, ca la miting - „și nu avea prejudecăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mine, domnilor, trebuie să dezlănțuim o campanie. Trebuie să-i convingem pe oamenii de afaceri că Arsenalele îi storc mai mult decît guvernul. De fapt, bineînțeles, dacă oamenii de afaceri ar fi cinstiți, n-ar consta. Într-un asemenea caz, mironosițele astea de la ateliere s-ar vedea demascate, arătîndu-se că sînt de fapt niște hoți. Pentru că bineînțeles tot ar mai avea nevoie de bani ca să-și întrețină organizațiile. Făcu o pauză, căci își pierduse răsuflarea, și-și aminti ce spusese anterior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
mai caută acum În cronografe dîra de sînge a lui Isuus ? E prea tîrziu să se audă pasul cadențat al iertării din gură În gură. Din adîncul icoanelor răzbat sunetele unei orchestre de molii, interpretînd un menuet după care dansează mironosițele zilei de joi. Solomonarii taie-n genunchi ostia cum pe o bucată de slană. Se aude șuieratul de cîine asmatic al Iudei. Descos mai departe timpul, curăț poligrafulgraful de strechea iepelor... Nu am liniște pînă ce secțiunea de aur nu
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
a făcut hogeag, că n-are voie să fumeze, nu l-a făcut pentru fumat. L-a făcut ca limba lui să laude, nu să se umple de putoare... L-ați văzut pe Iisus bărbierit ca meremetisiții de azi? Aveau mironosițele fusta scurtă până li se vede rușinea? Dacă vine moartea, nu râde și moartea de ei? - Nu fiți orbi până nu-i prea târziu! Nu vă-nchideți mințile și inimile unde zace răul! Deschideți-vă sufletele și veniți la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu toate sclifoselile! Să le fută el pe toate, Eva este numai a mea. Cu Eva își finaliza visele. Șatena avea ochi verzi, păr cârlionțat, buze cărnoase, obraji rumeni, gene lungi, sprâncene arcuite, pleoape proaspete, gât de lebădă, piept de mironosiță, umeri de martiră, mijloc de sirenă, fund de marmură, abdomen de câmpie, picioare de căprioară, degete de salcie, degete... Parcă zâmbea, parcă vorbea, parcă citea, parcă legăna, parcă dansa... cânta Eva, tare frumos mai cânta. Erau 40 în lădița metalică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Mămuța i-a strecurat în buzunar 10 fise de 5 lei (cu o fisă cumpărai o pâine și un pahar de sifon, cu două un borcan de tocană fără ulei). Satul își amintea bine: bătrâna era plăcută Cerului ca o mironosiță. Sfințenia nu este o virtute. Te înalță Dumnezeu, te coboară, te înalță din nou, încă o dată, faci cale întoarsă, până când smerenia îți modelează aripi, până când înțelegi că zborul este mai mult decât o simplă înălțare pe verticală. Cuprinde cu brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ctitorit biserica penitenciarului, a spitalului de nebuni... Domnul... Auzi, Florentina, pune mâna pe telefon și sună la minister mai repede că-ți și fut una peste meliță dacă mai ai și alte păreri personale! Dacă o mai faci pe-a mironosița cu mine, te bag sub masă! Marcu a fost numit stareț la Schitul Fântânele, securitatea de la centru a considerat că Bârgăul era o zonă strategică ce necesita atenție desăvârșită. Maiorul Marcu avea ochi de vânător de munte, 8 ani a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu alte amăgiri, a venit ea. Dumnezeule, de unde atâta incertitudine sub cerul tău? Spune-mi cine este femeia aceasta șatena cu ochi verzi, păr cârlionțat, buze cărnoase, obraji rumeni, gene lungi, sprâncene arcuite, pleoape proaspete, gât de lebădă, piept de mironosiță, umeri de martiră, mijloc de sirenă, abdomen de câmpie, picioare de căprioară, degete de salcie, degete... Parcă zâmbește, parcă vorbește, parcă citește, parcă leagănă, parcă mă leagănă... Cine este bărbatul ce strunește hățurile și pocnește din bici peste iepele cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sula cu prefectura? Mângâind sticla de Tămâioasă, Sandu Șpriț Îl pironește cu privirea pe Gicu. Acesta soarbe din halbă, apoi se șterge cu mâna la gură și surâde. Nu e ea doamna politicii românești, Sandule? Nu e ea ca o mironosiță? Numa` ăla care se simte curat și luminat să dea cu piatra-n geamurile ei de la imobil! Că paiele din ochii voștri nu le vedeți - asta apropo de Biblie, ca să afle Gore că nu sunt pe dinafară, am citit și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se uită Într-o parte, ostentativ. Un astfel de gest nu poate decât să-i contrarieze suplimentar pe amicii de băutură. Sănducuuu... Sănducule... Ce cu tine, frate Întru suferință? Iar ai vorbit În somn despre fostele iubiri? Gicu face pe mironosița, iar Gore cere Încă două halbe. Lasă-l, Gicule, n-are boii acasă, i-a trimis În concediu. Dubai sau Nisa, Sandule, aste-s la modă acu`. Dacă i-ai trimis la poiana lu` brașov ai luat plasă, adio buget
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Deasupra absidei pe zidul vertical, sub brâul răsucit, pictura este deteriorată. Se văd numai părți de pictură, dar scenele nu pot fi identificate. Numai sub pandantivul de nord-est se poate recunoaște scena cu Mormântul gol de după înviere, cercetat de femeile mironosițe și apostolii Petru și Ioan, care văd giulgiul în mormânt. După brâul decorativ, sub icoana Adormirea Maicii Domnului, registru de deasupra ferestrelor cuprinde scene cu o parte din minunile Mântuitorului. Ca și la sud, registrul începe cu brâul răsucit de lângă
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apoi legat la stâlp și lovit. Compoziția este străbătută de un mișcător dramatism. Coborârea lui Iisus de pe cruce și punerea în mormânt, de asemenea, o scenă de un profund dramatism. De remarcat este durerea ce se vede pe fețele femeilor mironosițe care îl plâng pe Iisus coborât de pe cruce; câțiva bărbați îi pun apoi trupul în mormânt, Venirea mironosițeloir la mormânt, păzit de mai mulți ostași, dar toți sunt căzuți la pământ; un înger stă lângă mormânt. Ultimul registru cuprinde, de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe care sunt reprezentați serafimi și 12 îngeri în fir de aur, argint și mătase pe un fond de catifea; un Epitaf datând din secolul al XVIII-lea, pe care sunt reprezentați bătrânul Iosif, Nicodim, Sfânta Fecioară Maria, două femei mironosițe și cei patru evangheliști luând parte la pogorârea trupului Mântuitorului de pe Cruce. Scena este cusută cu fir de aur, argint și mătase, pe margine într-un chenar dreptunghiular se află inscripția slavonă cu troparul: ,,Iosif cel cu bun chip”; alt
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fost chinuit și răstignit Mântuitorul Iisus Hristos; o Bederniță, din secolul al XVIII-lea, reprezintă pe un fond de catifea, scena Învierea Domnului cusută cu fir de aur. Mântuitorul ieșind din mormânt, un înger stând pe piatra mormântului, femeile mironosițe lângă mormânt și patru serafimi în cele patru colțuri ale scenei; mai sunt două epitrahile arhierești, din secolul al XIX-lea, brodate cu fir de aur și argint. La bază au franjuri din fir de aur, iar de jur împrejur
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pare la fel de șocat, și se trage instantaneu înapoi. Mă răsucesc pe călcâie - și, spre groaza mea, o văd pe Trish aplecată la o fereastră de la etaj, cu o țigară în mână și uitându-se fix la noi. Nu sunt o mironosiță, zice. Aveți voie să vă pupați ! O săgetez cu o privire mânioasă. Oare femeia asta n-a auzit în viața ei de cuvântul „intimitate” ? — Continuați ! Își flutură spre noi țigara, și jarul strălucește. Nu mă băgați în seamă ! Să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o cu el acum câteva luni. — Nu, nu e Nick. E... O, Doamne. — Suze... — OK! Dar promite‑mi că nu... Că nu ce? Că nu zici nimic. — Ce să zic? spun, râzând. Zău, așa mă știi tu pe mine de mironosiță? Vorbim pur și simplu despre... Tac în clipa în care ușa lui Suze se deschide - și e doar Tarquin, care nu arată rău deloc, în pantaloni sport și puloverul de la mine. — O, zic surprinsă. Am crezut că tu ești noul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
în dreptul inimii, care, simțind parcè presiunea tulburètoare de deasupra, începe sè batè nebunește, Dar ești plin, Matei, fixându-mè el cu privirea, esti plin de dorul de sufletul tèu! Tu îl cauți, însè, acolo unde nu trebuie, greșești așa cum greșeau și mironosițele când îl cèutau pe Cel viu între cei morți, învațè sè cauți unde trebuie și vei gèsi! Inima mea se zbate, smulgându-se cu greu din presiunea tandrè și înfricoșètoare a mâinii lui, asemeni unei pèsèri speriate scăpând cu greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
a sunat-o niciodată pe Tina. I-am controlat mobilul, i-am zis că, dacă văd ceva la convorbiri sau mesaje, ăla e, să se ducă unde știe și să mă lase în pace, măcar în concediu să fiu fără mironosiță. Dar am sunat-o eu... — Ce faci?, ești tot în casa aia atât de secretă?, uite aici cum sună marea... și i-am pus telefonul la valul mării, să audă valul și să se oftice. Ți-e rău? — Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un timp, l-a întrebat: ― Ce zici, măi vere? Am dreptate au ba? Acuma eu nu știu cât ești tu de pornit împotriva ei, da’... cine știe? S-ar putea să se dea pe brazdă mai dihai ca una care îi socotită mironosiță, dar care mai calcă pe delături când îi vine la îndemnă. Că știi tu vorba ceea: Ochii văd, inima cere... ― Să știi că ești mai bun de gură ca toate neamurile ei. Numai că gândești oleacă mai acătării. Din câte
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
când văzu că o privesc. ― Te-ai prins ce vrea, zise Bianca extrem de Încet, apoi Începu să deseneze din nou. Da, Înțelegeam, dar nu-mi venea să cred. Așadar ea se prefăcuse că vrea să ne Împăcăm și făcuse pe mironosița numai pentru ca acum să aibă tupeul să mi ceara practic voie să iasă cu iubitul meu. Fostul iubit, de fapt, dar nu asta era ideea. Am zâmbit frumos la ea. ― E al tău, Eliza. Fă ce vrei și mie dă-
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
alambicate sunt etichetate fără cruțare drept minciuni, iar tăcerea lui este insultată cu termenul de înșelăciune. Și pe baza micilor păcate condamnabile la un autor, dar scuzabile la un fiu, istoricul german acuza întreaga rasă anglo-saxonă de pudoare exagerată de mironosiță, de înșelătorie, pretenții exagerate, necinste, viclenie și slabă pricepere culinară. Personal, mie mi se pare că dl Strickland a fost nechibzuit respingând relatarea destul de curentă și acceptată a unor oarecare „neplăceri“ între tatăl și mama sa, afirmând că, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]