826 matches
-
jamais fait ce mariage și elle eût été brune". (Lettre 2, p. 36) * Sur la Présidente de Tourvel: "Qu'est-ce que donc que cette femme? des traits réguliers, si vous voulez, mais nulle expression: passablement faite, mais sans grâces: toujours mise à faire rire! avec șes paquets de fichus sur la gorge et son corps qui remonte au menton!" (Lettre 5, p. 42). Valmont se montre plus généreux, șes rapports avec Cécile et la Présidente de Tourvel ne șont pas dictés
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
University Press, Cambridge, Massachusetts, 1970. 3) Ariès, Philippe și Duby, Georges (coordonatori), Istoria vieții private. De la primul război mondial până în zilele noastre, volumul X, traducere de Constantă Tănăsescu, Editura Meridiane, 1997. 4) Arijon, Daniel, Grammaire du langage filmé. Encyclopédie de la mise en scène, Editions Dujarric, Paris, 1989. 5) Arnheim, Rudolf, Le cinéma est un art, traduit de l'anglais par Françoise Pinel, Editions de L' Arche, Paris, 1989. 6) Arrabal, Fernando, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, Paris, 1975. 7
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
moments de grande intensité doivent être montrés sur l'écran, tous leș autres événements ou actions qui freinent ou n'apportent pas de matière nouvelle ni de signification șont gommés du récit." (Daniel Arijon, Grammaire du langage filmé. Encyclopédie de la mise en scène, Editions Dujarric, Paris, 1989, p. 9). 5 "Le cinéma étant par essence une dramaturgie de la nature, îl ne peut y avoir cinéma sans construction d'un espace ouvert, se substituant à l'univers ou bien de s'y
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
crois que cette construction ne peut intéresser que moi-même ou peut-être des spécialistes. C'est une satisfaction toute personnelle. [...] Je suiș toujours très surpris. Je n'ai jamais vu une représentation qui colle à mă pièce, qui corresponde à mă mise en scène intérieure. [...] Mă mise en scène personnelle doit demeurer secrète, c'est celle que je juge la plus foisonnante, peut-être parce que l'auteur se montre souvent complaisant envers lui-même et le fruit de son travail." (Alain Schifres, Entretiens
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
peut intéresser que moi-même ou peut-être des spécialistes. C'est une satisfaction toute personnelle. [...] Je suiș toujours très surpris. Je n'ai jamais vu une représentation qui colle à mă pièce, qui corresponde à mă mise en scène intérieure. [...] Mă mise en scène personnelle doit demeurer secrète, c'est celle que je juge la plus foisonnante, peut-être parce que l'auteur se montre souvent complaisant envers lui-même et le fruit de son travail." (Alain Schifres, Entretiens avec Arrabal, Editions P. Belfond
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de el și de rezultatul muncii sale.") 17 "...J'en reviens toujours à ce moment d'écrire, ce moment chaud, devant la feuille sur laquelle on tape. Voilà mă libération. Et puis îl y a un autre moment: celui de la mise en scène. Celle-ci ne doit rien avoir avec ce que j'écris. Pour moi c'est une course de relais, le metteur en scène prend ce canevas, et îl fait autre chose. Îl crée de grands moments et moi, je
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
stările generate sunt tensionate, anormale, depresive. 137 "C'est ainsi que c'est accomplie la parole." 138 "Eli, Eli, Eli, Lama sabactani! Mon Dieu, mon Dieu, pourquoi m'as-tu abandonné?" 139 "Îl se sépara de la terre." 140 "Dans să mise en scène, îl [Garcia] a ajouté le tableau de la Resurrection du Christ et la procession finale: "Je connais la Bible par cœur, je voulais multiplier en images leș références à la vie du Christ, comme dans leș fresques romanes"" (Odette
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
această perspectivă dezvăluie - dincolo de orice preocupare legată de dreptatea divină - modul aparte iubitor În care Dumnezeu combină respectul pentru libertatea umană cu oferta aceasta constant reînnoită a salvării de consecințele libertății umane prost folosite. Experiența suferinței trupești oferă oportunitatea per‑ misă de Dumnezeu de a realiza un scop restaurator : așa cum am arătat și până acum, În multe cazuri, Dumnezeu aduce sau Îngăduie boala pentru sănătatea sufletului. Deci, La originile bolii 29 suferința ar putea fi percepută ca fiind Îngăduită de Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
analizei sistemelor de semne, ce nu sînt imediat "acționate". Reprezentarea, jocurile, rolurile, personajele, decorul, scena, mizele și practicile care sînt puse în scenă în viața cotidiană sînt concepute ca forme simbolice potențial în acte. După lucrarea lui E. Goffman, La Mise en scène de la vie quotidienne. La présentation de soi, trad. fr. (vol. I), Paris, Minuit, 1973, pp. 29-40 Fenomenul raționalizării și al modalităților minimale, reduse sau inexistente, de apariție a sensului, despre care vorbesc specialiștii angajamentului (Joulé și Beauvois, citați
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ed. I în germ., 1916). -L'Homme Moïse et la religion monothéiste, trad. fr., Paris, Gallimard, 1986 (ed. I, germ., 1939). Trois essais sur la théorie de la sexualité, trad. fr., Paris, Gallimard, 1962 (ed. I, germ., 1905). GOFFMAN Erving, La Mise en scène de la vie quotidienne. La présentation de soi, trad. fr., Paris, Minuit, 1973 (ed. I, engl., 1956). -Stigmates. Les usages sociaux des handicaps, trad. fr., Paris, Minuit, 1975 (ed. I, engl., 1963). HALBWACHS Maurice, Les Cadres sociaux de la mémoire
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai pur mod melodramatic, Goethe atribuia catharsis-ul nu atât spectatorului, cât personajelor înseși, vindecate moral prin binemeritata pedepsire finală a vinovaților). De altfel, în una dintre cele mai consistente lucrări dedicate subiectului, Michael R. Booth 60 consideră melodrama o mise en scène cu caracter oniric compensatoriu, având drept scop evaziunea din realitatea neconvenabilă. Lumea melodramei ar fi, dacă așa stau lucrurile, o lume de vis, dar și de certitudini, ce se caracterizează prin: claritate (la nivelul situațiilor, personajelor-roluri, comportamentului, moralei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
simț și cu soluția "rațională" (adică feminină, sugerează prozatorul) a rezolvării tenebroaselor afaceri sentimentale. O altă modificare față de primele două texte constă în faptul că procedeul manuscrisului găsit/ al povestirii "în ramă" e înlocuit printr-un fragment cu rol de mise en abîme, care teatralizează mai subtil povestirea, chiar din "interiorul" său, fără medierea unui narator "implicat". Pentru aceasta, prozatorul utilizează referința livrescă și qui-pro-quo-ul, cu intenția de a sugera posibilitatea dramatizării "literare" a unei existențe altminteri banale și lipsite de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
spre a-și plânge cât mai vârtos de milă! De aceea, când hohotele celor din jur ajung de nesuportat, amplificând ridicolul în zeci de oglinzi, Andrei părăsește în grabă sala, indignat și copleșit de tristețe. Episodul acesta cu rol de mise en abîme ne călăuzește direct spre inima textului, profilată în relief, ca-ntr-o exergă, deoarece tiparul teatral-melodramatic modelează deopotrivă psihologia personajului și poetica romanului lovinescian, pe fondul cenușiu al unor reflecții și digresiuni cu caracter reflexiv (am mai spus
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
194 Mélonio, Françoise, 41, 234 Meur, Diane, 95, 228 Michelet, Jules, 131-137, 226, 229 Michon, Pierre, 41 Mickiewicz, Adam, 132, 151 Micu, Samuil, 173, 187-188, 205 Mihalache, Andi, 122, 144, 232 Mihali, Ciprian, 228 Miklošič, Franc, 171 Misāne, Agita, 203 Molière, 21 Molnar, Ioan, 187 Montfaucon, Bernard de, 122 Morency, Catherine, 14, 232 Moretti, Franco, 178 Moss, Ann, 156, 232 Mumuleanu, Barbu Paris, 9-15, 45-47, 191-192, 208, 226 Munteanu, Eugen, 233 Mureșanu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
direcții: Aceasta triada identitara (Cmeciu C. 2007b: 525) cuprinde un altul despre care Eugen Coșeriu (apud Marian 2005: 18) spune că "nu e străin, ci este un alt EU", fiind exact simulacrul imaginar, rolul actanțial asumat de producător în fiecare mise en image corporatist, politic sau literar. Baudrillard și Guillaume ([1994] 2002: 29) vorbesc despre faptul că aceasta prefăcătorie în altul ține de cod, acesta din urmă devenind, de fapt, "marele altul" prin procesul semiotic de multimodalitate. Al treilea element al
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
orice discurs politic se construiește, Frank Biocca (1991) vorbește de asemenea despre legăturile cauzale și narative, alături de cele clasificatorii, opoziționale, metaforice și ierarhice. Astfel, se poate observa că, cel puțin la nivelul convențiilor naratologice din structura de adâncime, instanțele de mise en image ale poveștilor și ale discursului politic coincid. Dacă luăm drept suport teoretic conceptul de "amestec" (blending) al lui Fauconnier și Turner 43 (2002), lupul va fi spațiul mental-sursă pe care datele empirice (FIG.2 și textul electoral al
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
which Eugen Coșeriu (apud Marian 2005: 18) says that it is not a stranger, but it is another I, namely the ME or the imaginary simulacrum, the assumed actanțial role assigned to the producer în any corporate, political or literary mise en image. Baudrillard and Guillaume ([1994] 2002: 29) talk about the fact that this metamorphosis into a ME or several MEs is based on the code which becomes "the great other" through the semiotic process of multimodality. The third element
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
conotația evidență a anumitor titluri (Știuletele, Berbantul), circumstanță (...) că îl dansau pe la colțuri de stradă doar cupluri de bărbați, din pricina că femeile din popor nu voiau să participe la un dans pentru desfrânate. Evaristo Carriego a fixat această circumstanță în Misele eretice: În stradă, privitorii își revarsă/grosolăniile măgulitoare, / căci, în ritm de tango, doi șmecheri / ondulează agil din șold și din picioare"127. A asocia tangoului atributele metafizicii era considerat de anumiți intelectuali ai vremii o erezie. Citându-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
aspectul de Bildung al multor proze, exprimat într-o retorică didactică și uzând de câțiva topoi specifici, apoi strânge argumente pentru a dovedi că una din constantele viziunii constă într-un „grad înalt de semiotizare a lumii” și analizează procedeul mise en abîme, care orientează atât povestea, cât și lectura cititorului, ca într-un joc de oglinzi, având ca rezultat îmbogățirea semnificațiilor și relevarea unei conștiințe retorice marcate. Cu un caracter accentuat de gramatică narativă, finalul lucrării stabilește relația dintre narație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
to the temporal decay, which are still valid conditions of imposition of the literary work, together with the aesthetic framing of the work. Keywords: parody, novel, rewriting, literary postmodernism, Renaissance Résumé La parodie littéraire:sept réécritures romanesques représente une méritoire mise à jour d'une problématique difficile à inventorier et étudier d'une manière appliquée, par le travail avec de longs textes: la liaison entre la parodie et le roman a mené, selon l'observation de l'auteur, le long de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de communauté morale, attribuer du statut éthique aux entités autres que les êtres humains et par la résurrection de la notion de valeur intrinsèque. Ce dernier déploiement est considéré adéquat du point de vue théorique et il est pondéré par la mise en équilibre d'un principe d'inclusion et, de l'autre part, de l'hiérarchie des intérêts. Un autre chapitre porte sur la présentation des principales structures argumentatives employées par l'éthique de l'environnement, comme la distinction entre le
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de l'éthique de l'environnement de manière similaire à une éthique fondée sur des devoirs envers des formes de vie - des espèces, des écosystèmes, paysages, ressources. Nous voilà enfin arrivés au dernier paradigme développé, notamment la soi-disant "écologie profonde", mise en relation avec une éthique soignante. La troisième partie est dédiée aux aspects pratiques, à commencer par le changement des attitudes envers l'environnement et la gestion de l'environnement, jusqu'au développement de nouveaux projets avec un poids idéologique
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
grammatologie, Acco, Leuven, 1975; Contexts of Understanding, J. Benjamins, col. "Pragmatics and Beyond", 6, Amsterdam, 1980; Semiotics and Pragmatics. An Evaluative Comparison of Conceptual Frameworks, J. Benjamins, col. "Pragmatics and Beyond", IV, 7, Amsterdam, 1983; Les passions. Essai sur la mise en discours de la subjectivité, P. Mardaga, col. "Philosophie et Langage", Bruxelles, 1986; Prolégomènes à la théorie de l'énonciation. De Husserl à la pragmatique, Peter Lang Verlag, col. "Sciences pour la Communication", 14, Berne, 1987; Le sublime du quotidien, Hadès-Benjamins
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Rassegna di studi avitiani, Bolettini di Studi Latini 13 (1983), 59-73; G. Simonetti Abbolito, Avito e Virgilio, Orpheus nr. sp. 3 (1982), 49-72; D.J. Nodes, The Fall of Man..., Toronto Med. Latin Texts, Brill, Leiden 1986; P.-A. Deproost, La mise en ouvre du merveilleux épique dans le poème De diluvio mundi d’Avit, Jahrbuch für Antike und Christentum 34 (1991), 88-103; L. Morisi, Una riflessione di poetica cristiana: il primo prologo di Avito di Vienna, Orpheus nr. sp. 13 (1992
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
personaje care devin astfel naratori secundari. Ea analizează în detaliu diversele funcții ale înglobării unor fabule secundare: de explicare, de paralelism, de determinare și repercusiunile acestora asupra așteptării cititorilor. Un comentariu deosebit de interesant se concentrează asupra textului-oglindă, folosit în tehnica "mise en abîme" cu funcție anticipativă sau retrospectivă. Mieke Bal mărturisește că a exclus în mod deliberat cercetările textuale ale altor discipline precum stilistica, gramatica, sintaxa și semantica, fiind preocupată doar de aspectul narativității textuale. Credem însă că exact în această
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]