409 matches
-
mai spus-o, nu țin prea mult la acest epitet, adjectiv, „coroană” cu care nu puțini literați autohtoni și străini se plimbă ocoși pe culoarele literare, convinși, după maestrul André Gide sau jurnalistul de geniu care a fost Hemingway, că misia supremă a prozei, a literaturii, este de a fi astfel - autentic. Se poate, se poate, nu am nimic contra, numai că... pe mine acest epitet, Încă o dată, mă lasă rece, ça m’indifère, cum zice franțuzul, es last mich kalt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
avut aceasta loc! Și totuși Îl afecta, cum o spuneam și cum o știm, cu o vehemență neîntâlnită; și, dacă În tinerețe, această vehemență se turna În forme mai „obiective” ale ideilor despre specificul național, soarta României, criza, mizeriile și „misia” ei, ca și mijloacele extreme de a ieși din acest „impas istoric, destinal” - vezi Schimbarea la față a României -, la Paris, adult fiind și Îmbătrânind, a Întors această „vehemență” contra originii sale, a matricei care „l-a făcut posibil”, pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a duce apoi stăpânirii polițienești sau politice un „raport” cu adevărat remarcabil! Provocatorul, spre deosebire de umilul „funcționar al delațiunii”, care este informatorul, nu vrea să facă doar „servicii”! El are orgoliul de a precipita lucrurile, are orgoliul propriei persoane și a „misiei” sale și, dintre aceștia, nu rareori, sistemele politice extremiste Își aleg propriii activiști, dacă nu și conducători... Ei vor „să facă istorie” cu orice preț și, de la Catilina, cu care se războia Cato, cenzorul, și până la un Saint-Just sau Troțki
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ce o animă și trebuie s-o anime, idealuri care, unele dintre ele, cel puțin, par oarecum blazate chiar și În marile focare de cultură ale Europei. Mircea Eliade, dar și alții, era convins că aici, În „Est”, noi avem „misia” de a prelua, cu vigoarea și „naivitatea creatoare” a națiunilor intrate târziu În cortegiul marii culturi universale, idealurile umaniste care au fost forjate În Renaștere și după Renaștere și care au permis apoi Vestului european să Înscrie pagini atât de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
uneori insuportabil sentiment sau obsesie a acelei excesiv de comentate sau „injuriate” idei a „identității naționale” va trebui să ne regăsim echilibrul, dacă nu și forța de a continua, de „a fi ceea ce am fost”. Între ceea ce credea Eliade a fi misia noastră și, la capătul opus, șuvoiul sau vacarmul de lamentări și „dezamăgiri” radicale, brutale, grosolane față de trecutul, prezentul sau viitorul nostru ca națiune. (Unii, mai „isteți”, acum, că tot e permis și se și poartă, se referă sau Îl invocă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în pofida unei abundențe de manifeste aruncate de aviația sovietică (în perioada 22 iunie-15 august 1941) neînregistrându-se ,,nici un caz care să ne îndreptățească afirmarea vreunui rezultat pozitiv”. La începutul lunii iulie 1941 generalul Vasiliu și colonelul Tobescu au comunicat mărirea „misiei” pentru agenții acoperiți care se deplasează în teritoriu, de la 120 lei/zi la 160 lei/zi când misiunile sunt în comunele rurale și 200 lei/zi când agenții sunt trimiși în orașe, la care se adaugă și 2000 lei/lună
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și adevăr sacrosanct în conștiința colectivă românească. Identitatea dintre romani și români este reflectată și de faptul că Samul Micu vorbește despre "colonii romani" rămași după retragerea aureliană, în timp ce câteva pagini mai înainte afirma că "românii" au fost mutați în Misia la ordinul imperial din anul 271 (p. 43). Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
către ordinea divină. În aceste condiții, misiunea oricărei națiuni este aceea de a lucra la acest progres continuu care duce la aproximarea pe pământ a legilor dreptății și frăției, adică a ordinii perfecte a divinității. "Dacă fiecare nație are o misie evanghelică de împlinit pe pământ, să cercetăm și să întrebăm și pe această nație română atât de doritoare astăzi de viață, ce a făcut? Ce lupte a purtat pentru realisarea legei lui Dumnezeu, atât în sinul seu, cât și în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
consecință un foarte incandescent subiect de polemică, problematicii continuității i-a fost acordată o importanță monumentală. Aaron, de pildă, îi atribuie un subcapitol pe care îl numește "Lăcuitorii romani din Dacia lui Traian n-au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atribuie un subcapitol pe care îl numește "Lăcuitorii romani din Dacia lui Traian n-au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
însă dreptul și datoria de a obliga și a îngriji ca să îmvețiă limba și istoria nóstră toți streiniĭ conlocuitorĭ în acéstă țérră" (Melidon, 1874, pp. 124, 120). c) a treia dimensiune a străinismului o constituie proprietatea funciară non-românească (străinism funciar). Misia națională pe care învățătorii rurali au datoria de a o împlini presupune și convingerea țăranilor să nu își vândă pământurile străinilor. Daca însă pământurile vor încape cumva în mâna streinilor, ele nu se vor maĭ putea rescumpăra în veciĭ vecilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de URSS, autoritățile socialiste române intervin asupra legislației educației care a devenit anacronică în noile circumstanțe politice ale reafirmării autonomiei românești. Legea din 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România face clar, încă din "expunerea de motive", că una din misiile acestei legislații a fost să corecteze "lipsurile" prezente în tradiția pedagogică românească, "unele dintre acestea izvorind din prevederile Legii din 1948". Fără să îl numească explicit, principalul defect diagnosticat de autoritățile române a fost, cu siguranță, obligativitatea limbii ruse decretată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scriitoricești atât de diferite ca spectacol exterior, dar cu unic și statornic temei unificator: seriozitatea. Nu-i vorba despre morga și ștaiful implementate (altă rimă n-am avut...) paginii plicticos-docte, ci de seriozitatea cu care-i înțeleasă și asumată însăși misia scriitorului preocupat de "euro-soarta culturii române" și de pledoaria pentru mitul apt să fundamenteze conștiința istorică și să modeleze psihologia colectivă. Dacă punem la un loc cărțile semnate, împreună sau separat, de Magda și Petru Ursache (și el ades publicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
liceu pe care le răpea în plină stradă și le viola la Lubianka. Șefii PCUS își trimeteau acoliți înarmați s-o aducă pe Verocika în patul din "dacea" personală; dacă se întâmpla să dea peste alți mesageri veniți cu aceași misie, se lăsa cu împușcături și morți! Îngrozită de asalturile lui Beria, Davâdova a alergat să-i ceară ajutor lui Malenkov. Care... "m-a împins fără menajamente în dormitor și..." Era perioada marii terori, execuțiile atingeau, numai la Moscova, cifra de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cuvântului, editând la Viena, în fierbintele an 1918, "foaia săptămânală de propagandă națională" intitulată "Timpul Nou". I-o ceruse Iuliu Maniu (dintre toți ofițerii prezenți la Consfătuirea din 29 oct. 1918, notează Taniac, "eram unicul publicist român"); și-a îndeplinit misia considerând-o "un serviciu eminamente patriotic, în acele zile în care s-a efectuat întregirea neamului românesc." După război, a continuat să colaboreze la diverse publicații bucovinene, trecând la ceea ce azi am numi "gazetăria culturală". Principală preocupare: vechile manuscrise românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fortifiant. Decembrie 1989 conferă dreptul generației 70-80 să se bucure de el din plin. Dar mai departe? Că n-o să trăim doar din "a fost odată..." * C ondiția intelectualului și poziționarea lui în societate tinde a se despărți net de misia întruchipată de Zola în Afacerea Dreyfus, (moment considerat a marca apariția noțiunii de "intelectual" 1898) ca inamic al derapajelor adevărului în disputa cu puterea, complet despărțit de profitul material al prestației sale. Apare cumulardul, descris în 1985 de Hervé Hamon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Reșița" - Ș.A. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea bunurilor U.M. Cantitatea Prețul unitar Valoarea - lei - - lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tablou de legătură bucată 1 3.837.000 3.837.000 pentru alimentarea cu gaz a instalației de debitare Conductori de trans- m 300 15.348 4.604.400 misie date Furtun de aer com- m 100 8.953 895.300 primat transparent 0,13 mm Furtun de oxigen m 80 44.765 3.581.200 0,16 mm Furtun de oxigen m 90 38.370 3.453.300 0
HOTĂRÂRE nr. 155 din 6 martie 2000 privind atribuirea, cu titlu gratuit, a unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127345_a_128674]
-
spațiul conjugal, Încât Îl consideră pe Chiriac «locțiitorul» lui (căruia nu-i poate refuza aproape nimic: „Orice; mă știi cum Țiu la nevastă și la tine.”); În absența stăpânului, plecat mai toată ziua cu afaceri, Îi revine lui Chiriac greaua misie de a o consola pe Veta: „Eu, știi, cu negustoria, mai mergi colo, mai du- te dincolo, mă rog, ca omul cu daraveri, toată ziua trebuie să lipsesc de-acasă. Pe de altă parte, ce să-Ți spui! am ambiț
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să nu îi fie pe plac lui Ceaușescu. Mai ales când scria Vrem să fim o nație, una, puternică și liberă prin dreptul și datoria noastră, petru binele nostru și al celorlalte nații, căci voim fericirea noastră și avem o misie a împlini în omenire [...]. Aceste condiții de putere, de care avem nevoie, nu le putem găsi decât în solidaritatea tuturor românilor, în unirea lor într-o singură nație, unire la care suntem meniți prin naționalitate, prin aceeași limbă, religie, obiceiuri
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
zestrea culturală fălticeneană, risipită, fatalmente, în patru zări. O muncă aproape sisifică, cerând diplomație, tact, răbdare, pe care epistolierul le dovedește cu prisosință, respectând codul simplu al promptitudinii și onestității intelectuale. Citindu-i scrisorile, îl vedem preocupat din pasiune pentru misia și pentru crezul lui - de cea mai măruntă fărâmă de trecut fălticenean, de cel mai mic detaliu din care avea să construiască în anii 70 ai veacului trecut Galeria Oamenilor de Seamă, inedită unitate muzeală din România acelor timpuri. Epistolele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și, totodată, se închide cu aceeași lună: aprilie. Trebuie apreciată și de această dată tripla realizare a cărții: textuală, tipografică și grafică. Meritul pentru cel din urmă aspect îi revine Mariei Otilia Hodină. 169 Invitație la spectacol Pus în fața neașteptatei „misii” de a scrie o prefață la cartea colegului Grigore Codrescu, m am întrebat, firește, ce ar trebui să conțină această „cortină” de cuvinte. Am presupus că, mai întâi, s-ar cere să spun de ce și alți cititori ca mine ar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și, totodată, se închide cu aceeași lună: aprilie. Trebuie apreciată și de această dată tripla realizare a cărții: textuală, tipografică și grafică. Meritul pentru cel din urmă aspect îi revine Mariei Otilia Hodină. 169 Invitație la spectacol Pus în fața neașteptatei „misii” de a scrie o prefață la cartea colegului Grigore Codrescu, m am întrebat, firește, ce ar trebui să conțină această „cortină” de cuvinte. Am presupus că, mai întâi, s-ar cere să spun de ce și alți cititori ca mine ar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de la secția de procurori, care critica anumite aspecte. Doamna Pivni ceru a ales doar să majoreze termenele de derulare a acestei proceduri. Este singura modificare operată. Cea de-a doua obiecție a primit-o de la Comisia Europeană. Ce spunea Co misia? Spunea așa: procedura de selecție și de numire a candidaților trebuie să fie transparentă de la început până la sfârșit. Aceasta înseamnă: 1. depunerea candidaturilor; 2. dezbaterea publică a proiectelor de management; 3. interviu public în fața ministrului justiției; 4. criterii cât se
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
în termeni tari, în sens absolut, despre vocaționalitate, conceptul fiind relativizat. Dar se poate vorbi despre oportunitate și contextualitate. Tinerii care aleg să devină preoți sau optează pentru monahie vor fi făcând acest lucru pentru că simt o chemare și o misie specială (procentul acestor nativi, ca să-i numesc astfel, poate că este de 50%, concluzionez eu într-o viziune optimistă); de altă parte însă, mare parte dintre ei optează pentru preoție și monahism din oportunitate și întrucât contextul le permite așa ceva
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
au trecut la contramăsuri. Un bilanț negru al acelui moment a fost făcut de procurorul belgian W. De Pauw, trimis ca expert independent angajat de Comisia Europeană să evalueze situația din România. Raportul său nu a fost publicat de Co misie, rapoartele tehnice nu sunt de obicei publice, dar o știre despre existența sa a apărut în The Economist și raportul a fost obținut de presă. După ce trece exasperat în revistă tergiversările legate de ANI sau câteva ordo nanțe de urgență
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]