270 matches
-
Ionescu l-a demonstrat magistral într-unul din articolele sale din perioada interbelică. Cristian Bădiliță (un autor pe care l-am citit asiduu la jumătatea anilor 90) nu strigă degeaba în pustiu: Ortodoxia actuală pare a fi invadată de kitsch, mitocănie, prost gust, superficialitate, micozată de preoți ignari și fără vocație, etc. Dar Cristian Bădiliță nu își dă seama că acesta este mersul lucrurilor, maniera în care această confesiune creștină se secularizează, iar revolta sa jurnalistică nu ajută la nimic. Impresionant
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
decât să se îmbogățească rapid, fără măsură și fără umbră de etică. Ura de sine a românilor, veșnic nemulțumiți de ceva sau de cineva. Societatea în ansamblu este mânjită cu un strat gros de indolență și nepăsare, fatalism și grosolănie. Mitocănia ca stare de spirit. Mă întreb cu multă îngrijorare, cu frică chiar, dacă va rămâne ceva din toate experiențele mele din Occident, dacă ele mă vor ajuta să mă reintegrez în propria mea țară, devenită pentru mine o țară străină
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
libertății. Sau poate ne lipsește tradiția libertății, sau vocația libertății. Nu știu. Dar... iarba rea din țară piară, în acest caz iarba rea fiind tabuurile și convențiile. Pe de altă parte însă, ca să vorbesc talmudic, parcă aș prefera tabuurile în locul mitocăniei, mârlăniei și bădărăniei. Puneți întrebări prea teoretice, domnule Paraschivescu. R.P. O să încerc la un moment dat să virez spre un registru practic. La momentul potrivit. Până atunci, dați-mi voie să vă spun că am citit undeva o relatare a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de mistreț: chiar dacă ar vrea, nu poate privi înapoi. Pe el, grosolăniile îl satisfac fiziologic, asemenea unor acte sexuale. N-a auzit și nici nu-i trece vreodată prin cap că „inima omului e ca sticla”. Nu l interesează efectul mitocăniei asupra celorlalți. După ce s-a „descărcat”, deschide sertarul biroului, scoate o sticlă de votcă și anunță că „face cinste”. Dacă l-ai întreba cum rămîne cu terfelirile de adineaori, s-ar arăta teribil de mirat: „Lasă, domnule, astea-s fleacuri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
carte”, „un om”, „o gravură”, „... și câteva puncte de vedere” sau: „două probleme”, „o statuie”, „o idee”, „un sistem”, „...și câteva puncte de vedere”. Dintre editoriale se remarcă Prilej de îndoială. La o răscruce de drumuri: spre o țărănie, o mitocănie și un stil „național”, semnat de H.H. Stahl (2/1934), preocupat de dilema conștiinței intelectuale „în lupta de moarte care începe” între civilizația urbană și cea sătească; în Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
o pasăre și se joacă înainte de a o mânca. Îi place să facă paradă de cele două/trei lucruri pe care le mai știe (face o trimitere la Zola, cvasițeronată, trântește o poantă cu Romeo și Julieta - destul de reușită în mitocănia ei -, îl urcă pe Alecsandri în vârful ascuțit al luptei de clasă etc.), să lungească discuția până se plictisește, întreaga sa atitudine arată a fi rezultatul unui compromis frapant între o cantitate serioasă de nervi bine controlați și destinderea autocenzurată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
nu cred că avea talent -, Alexandru Paleologu ne-a privat de două posibile monumente de artă și frumusețe. Închei acest articol încercând să-mi imaginez zâmbetul său fin-ironic la citirea panegiricelor dedicate de presa dâmbovițeană, veritabile mostre de prost-gust și mitocănie, de la ,Au revoir, coane Alecu!", de pe pagina întâi a unui cotidian, la penibilul ,Alexandru Paleologu a plecat înspre o lume mai bună", din altul. Nu, Alexandru Paleologu n-a plecat nicăieri. Ca orice artist adevărat, el rămâne prin creația sa
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
I al Iugoslaviei, ucis într-un atentat în Franța, împreună cu ministrul de Externe francez, Jean-Louis Barthou, este un semnal de alarmă privind nesiguranța viitorului (Visători, juriști și teoreticieni). În diverse articole sunt risipite unele însușiri definitorii ale românilor (superficialitatea, inerția, mitocănia, corupția), relevate pe un ton mai puțin tranșant decât al lui Emil Cioran, în Schimbarea la față a României. De altfel, în 1944, Noica va publica Pagini despre sufletul românesc (de notat că este foarte dur și nedrept cu eseul
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
românește cei doi energumeni. Cum se poticnesc și unul și altul în agramatisme și cum continuă să învârtă în gură limba de lemn moștenită de la primii lor dascăli. Dinescu nu amintise lucrul acesta din delicatețea lui de poet. Cât privește "mitocăniile" sale, să nu ne înșelăm. Ele nu sunt decât extravaganțele unui aristocrat, prin talent, sătul de ce aude și de ce vede în jur. Să recunoaștem însă că moderatorul respectiv știe să pună întrebări directe, când trebuie. Cum și-a întrebat la
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
marasmul urît mirositor al politicii dîmbovițene. Discursurile sale, impecabil articulate logic și stilistic (impregnate cu pilde și învățături ale anticilor, dar și cu versuri din Doinaș), sînt adevărate lecții de elocvență și oratorie politică. Viața politică românească, în care golănia, mitocănia, agramatismul, infatuarea, agresivitatea, prostia agresivă, corupția, spiritul gregar au devenit elemente definitorii, are nevoie de politicieni de acest tip. Fie ei și „combinagii”. Pentru că, în fond, politica este o artă a combinațiilor, în detrimentul spiritului rudimentar. Totul este ca aceste combinații
File dintr-un album politic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14326_a_15651]
-
în psihoză - combinație de spaimă și speranță. Se face pelerinaj la locul cu pricina, o înscenare (...) aranjată de politicieni care vor să declanșeze o reformă a moravurilor. Dar cei din satul romanului rămân cum au fost. Goana, o acumulare de mitocănie, brutalitate: prima întrebare a unui naiv ar privi rostul acestei alegeri. Într-o interpretare ar fi o demitizare a satului tradițional sau numai a unei părți din el, indicată curent prin termenul „mahala”, apoi negativitatea ar sugera înrăirea, anticipând Apocalipsa
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului, convențiile și stereotipiile, rutina și micul absurd existențial, noua birocrație, mita măruntă, nepotismul, micile compromisuri și imposturi, noul parvenitism (venal, totuși), noile variante ale mitocăniei etc. O sursă de comic frecvent investigată este vorbirea (numeroase schițe au aspect de scenetă sau sunt colaje de scrisori, ca la I.L. Caragiale, luat ca model), cu amestecul de termeni comuni, colocviali, triviali ori sentimentali și de limbaj tehnic
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
trenul. Odată sosiți în capitala moldoveană, cei patru sunt întâmpinați de veselul Senia, unchiul miresei, și fac cunoștință cu părinții acesteia, o familie de intelectuali stilați și conservatori precum și cu viitorul naș, mafiotul local Valeriu. Gioni începe o serie de mitocănii care vor induce la fiecare pas diferite discuții și conflicte cu localnicii, fie că este vorba despre patronul localului unde are loc nunta, despre nuntașii basarabeni sau chiar despre tatăl miresei, al cărui patriotism sincer și plin de toleranță este
Nuntă în Basarabia () [Corola-website/Science/320738_a_322067]
-
marele ecran) la un gen de cinema care a relansat cinematografia autohtonă făcând-o una dintre cele mai apreciate din lume e un film din care sunt eliminate complet nu trimiterile la viciile de fond din societatea românească - sărăcia, corupția, mitocănia, lipsa de autoritate, confuzia valorilor -, ci toate referințele la realitatea de zi cu zi din România - cu bune și rele”". Deși afirma că "Bună, ce faci?" nu se poate compara cu comediile romantice americane, Iulia Blaga scria că acest film
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
îmbogățit, al parvenitului care urcă pe scara socială, dobândind funcții în conducerea statului. Personajul are parte de un portret psihologic îngroșat, fiind caricaturizat de autor care disprețuia această clasă socială. El este ambițios și harnic, dar incult, bădăran și meschin. Mitocănia sa iese permanent la iveală, deoarece personajul nu știe cum să poarte în mediul social înalt în care a pătruns ca urmare a îmbogățirii sale. Lipsa lui de cultură se relevă prin limbajul vulgar pe care îl folosește; el își
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
vară. Anca Sigartău a anunțat că va pleca din funcția de manager al teatrului din Bacău, daca Consiliului Local îi va accepta demisia. Iată fragmente din scrisoarea pe care Anca Sigartău le-a adresat-o băcăuanilor: Cât mai durează minciună, mitocănia și nesimțirea în Bacău? Dragi băcăuani, Adresez aceste cuvinte vouă, față de care am o datorie morală și care, prin prezența și implicare, mi-ați dovedit că meritați ce e mai bun pentru orașul vostru. Aceste cuvinte nu se doresc a
Scandal monstru în teatru. Acuzații grave, implicați și politicieni by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101788_a_103080]
-
și libertatea de a o părăsi, de a o certa, de a da vina pe ea pentru toate neputințele noastre. Nu în ultimul rând, vicepremierul face un apel cu ocazia Zilei Naționale a României, apreciind că "putem să scăpăm de mitocănie, de corupție, de cocalari și pițipoancele de pe ecrane, însă ar trebui să ne propunem asta". Potrivit acestuia, pentru a se realiza acest fapt nu este nevoie de strategii complicate, trebuie doar să vrem și să ne schimbăm unele dintre obișnuințele
Vicepremierul, pe blog: Ne facem nefericirile cu mâna noastră by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103340_a_104632]
-
ar trebui să facem. Le spun spun zilnic, în forme diferite, că trebuie să avem curajul să începem de undeva repararea mecanismului acestei societăți. Nu-mi spuneți că este prea târziu, niciodată nu este prea târziu. Putem să scăpăm de mitocănie, de corupție, de cocalari și pițipoancele de pe ecrane, însă ar trebui să ne propunem asta. Foarte simplu, nu trebuie strategii complicate, trebuie să vrem să schimbăm totul și să ne schimbăm unele dintre obișnuințele noastre comode. Și să nu mai
Vicepremierul, pe blog: Ne facem nefericirile cu mâna noastră by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103340_a_104632]
-
libertatea de informare în condițiile apărării demnității umane. În momentul actual, membrii CNA par a se trezi doar în perioada campaniilor electorale, atunci când reprezentanții partidelor în Consiliu își numără reciproc minutele de publicitate politică. În rest, liber la înjurături, golănie, mitocănie, „vacante mari" și „fierbinți", sancționate „dur" cu atenționări și amenzi simbolice. Poate că așa înțelegeți dvs. libertatea de exprimare - prin utilizarea, pe post, a unor sintagme „populare", directe, fruste, neaoșe, cu înjurături „autentice" - pe care să le înțeleagă și copiii
Adrian Năstase, scrisoare deschisă către CNA: Somn ușor! () [Corola-website/Journalistic/101967_a_103259]
-
Ca în vremurile bune Doina MOGA De multe ori, merg la Ateneu, Operă sau Sala Radio, pur și simplu ca să mă refugiez într-un loc „sfințit artistic” de agresiunea și mitocănia sonoră, prezentă în aproape tot spațiul vital: străzi, magazine, parcuri, cafenele, mijloace de transport, etc. Și odată ajunsă acolo, unde aerul a rămas cumva impregnat de amintirea atâtor talente și de energii luminoase, pozitive, strânse în zeci și zeci de
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]