260 matches
-
multiplicare a setului cromozomal de bază, inclusiv a numărului de copii ale tuturor genelor. Dar, prin alte mecanisme, se poate produce mărirea numărului de copii genice doar pentru genele unui singur cromozom (aneuploidie prin nondisjuncție cromozomală, în meioză, sau nondisjuncție mitotică, adică neclivarea centromerului, în mitoză) sau numai dublarea numărului de copii ale unei singure gene, în urma unui eveniment de crossing-over inegal, urmare a împerecherii inexacte a cromozomilor omologi ai unui bivalent. Dacă evenimentul inițial de schimb neechivalent este recurent, atunci
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HEMOGLOBINICE ȘI HEMOGLOBINOPATII Evenimentele mutaționale care modifică secvența de nucleotide din genele pentru globine sunt cauzate de factori mutageni externi (fizici, chimici sau biologici) dar și de factori mutageni endogeni printre care replicația eronată a ADN, crossing-over inegal meiotic sau mitotic care conduce la duplicații și deleții, precum și mobilizarea elementelor genetice mobile prin genom așa cum sunt secvențele Alu specifice genomului uman sau a unor transpozoni și retropozoni de origine virală ce pot determina fracturarea secvențelor genice pentru globine și inactivarea acestora
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
participă la edificarea talului, fiecare din ele păstrând posibilitatea de diviziune, și localizată; În ultimul caz se instalează o diferențiere funcțională Între celulele aceluiași filament: unele cresc, se specializează pentru sinteze, pierzându-și posibilitatea de diviziune, iar altele păstrează capacitatea mitotică și rămân mai mici. Creșterea localizată, la rândul ei, poate fi: intercalară (Ectocarpus - algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
păstrează capacitatea mitotică și rămân mai mici. Creșterea localizată, la rândul ei, poate fi: intercalară (Ectocarpus - algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
sunt totdeauna perpendiculare pe axa de alungire: ea are deci o funcționare polarizată. Apicala marchează deci termenul unei strategii evolutive care a privilegiat creșterea terminală la organismele filamentoase. Faptul esențial apărut la marile alge și la briofite este transferul potențialităților mitotice de la celula meristematică inițială la majoritatea celulelor-fiice derivate, care constituie de acum un veritabil meristem; alungirea nu mai este efectul singurei celule apicale, ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării activității mitotice, antamată la marile alge și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
la briofite este transferul potențialităților mitotice de la celula meristematică inițială la majoritatea celulelor-fiice derivate, care constituie de acum un veritabil meristem; alungirea nu mai este efectul singurei celule apicale, ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării activității mitotice, antamată la marile alge și la briofite, se va afirma și mai puternic la plantele vasculare. Edificarea plantelor vasculare plecând de la meristeme. Formarea de organe (organogeneza) și de țesuturi (histogeneza) complexe nu poate fi asigurată de celule meristematice izolate sau
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
asigurată de celule meristematice izolate sau grupate Într-un număr mic, ca la alge și briofite. Ea rezultă din funcționarea de țesuturi speciale, numite meristeme. Acestea sunt ansambluri de celule tinere, a căror diversitate de organizare tridimensională și de ritm mitotic permite realizarea unei mari varietăți de tipuri morfologice. Ele pot fi puțin timp funcționale, ca la plantele anuale, sau pot păstra facultatea de diviziune timp de mai mulți ani, Într-un fel „indefinit”, ca la Pinus longeava din munții californieni
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
1942) este un sindrom genetic care rezultă din prezența unuia sau mai multor cromozomi X suplimentari (kariotipuri 47XXY, 48XXXY, 49XXXXY), din cauza nondisjuncției din timpul primei sau a celei de-a doua diviziuni meiotice din gametogeneză sau din timpul primei diviziuni mitotice din momentul fertilizării. Incidența sa în populația generală e de 1 din 1.500 bărbați, fenotipul fiind masculin și similar în toate cele trei variante . Diagnosticul de sindrom Klinefelter se pune de cele mai multe ori după instalarea pubertății, chiar dacă testiculele pot
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
cromatină fin granulară (fig. 6.70 - HE, 5×), cu mitoze extrem de rare sau absente, iar necrozele nu sunt prezente. Se găsesc zone de depuneri de amiloid, de calcificări, zone de fibroză sau de hialinizare. Carcinoidul atipic prezintă pleomorfism celular, activitate mitotică, anomalii nucleare și necroză [fig. 6.71 - HE, 10× - se observă câteva atipii nucleare, fără imagini de necroză; detaliu (HE, 20×) - o imagine de mitoză]. Există trăsături citologie și histologice asemănătoare între carcinoidul atipic și carcinomul cu celule mici, ceea ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
de mitoză]. Există trăsături citologie și histologice asemănătoare între carcinoidul atipic și carcinomul cu celule mici, ceea ce le face greu de diferențiat la microscopia optică. Criteriile principale de diferențiere microscopică a celor două tipuri de carcinoide sunt reprezentate de activitatea mitotică și de zonele de necroză [42]. În cazul tumorilor carcinoide există determinări histochimice pentru confirmarea diferențierii neuroendocrine: granule pozitive la colorația PAS - lead hematoxylin, colorațiile Grimelius, Sevier Munger, Fontana Masson etc.; testele imunohistochimice specifice diferențiază tipurile de carcinoid și carcinoidul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]