3,411 matches
-
Ceea ce aș vrea eu să fie clar tuturor este că nu există altă alternativă, dacă vrei să ai o viață împlinită. Heinz Körner scria în cartea sa Johannes: "În adîncul ființei fiecăruia dintre noi sălășluiește conștiința necesității de a părăsi mlaștina pentru a trăi în plin soare. Și totuși frica de soare, de libertate și chiar de propriile posibilități ne împiedică să părăsim mediul nostru obișnuit. Această frică ne obligă să acceptăm imobilitatea, întunericul și mocirla. Astfel, cu fiecare zi care
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
Și totuși frica de soare, de libertate și chiar de propriile posibilități ne împiedică să părăsim mediul nostru obișnuit. Această frică ne obligă să acceptăm imobilitatea, întunericul și mocirla. Astfel, cu fiecare zi care trece, ne afundăm din ce în ce mai mult în mlaștină. Cu fiecare zi petrecută în același mediu, ne este din ce în ce mai greu să îl părăsim. În consecință, oamenii își găsesc refugiul în a căuta mijloace cît mai eficace pentru a îndepărta mirosul și a găsi preocupări plăcute care să facă scufundarea
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
este reprodusă fotografia unei splendide femei goale. Facem o greșeală dacă ne străduim să ne desprindem privirea de această imagine și începem să citim cartea. Din al ‹ nouălea cer al frumuseții (corpului feminin) cădem direct, cu un bâldâbâc specific, în mlaștina banalității emfatice: „Sunt asemenea / Unui fluture de noapte / Atras de tine / Ca de-o lumină.“ Chestia cu fluturele atras de lumină au mai folosit-o zeci de poeți, în literatura lor. În plus, găsim această imagine și în titlul unei
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
spre adânc. Ce s-a întâmplat cu o clipă în urmă? S-a sufocat într-un vârtej al timpului. Ce urmează să se întâmple? ...moartea leagă nod acele ceasornicului în turnul de veghe. În carnea cetății se aruncau pietre, sângele mlaștină sub copitele îngerilor, oasele fluiere cioplite din cumpăna fântânii, cineva cântă a sete, altcineva ascultă a ploaie: "Nani, nani, puiul meu drag, nani, nani, în leagăn laptele are gust de stea putredă." Ca după topitul stâncilor, primăvara, o deltă albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
va cerși la ușă." Cine nu există și nu visează își proiectează timpul ca pe o ceață în oglindă. Cu un foarfece de lumină, decupezi conturul cât să motivezi intenția de a respira; în rest, inima piatră de moară, sângele mlaștina melcilor, oasele așchii de cruce, ochii în icoană și cam atât; sunt în gând cât nu încap în ființă, sunt în vis ce dă pe dinafara gândului, sunt în imaginație ce rebutează visarea. Pentru vise nu trebuie să inventăm incubatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
scuipă-n în țărână: "Foc!" Nenea Matei, 21 de gloanțe pentru o singură viață. Sunt vinovat, părinte! Acolo, gratiile erau pentru îngeri, nenea se simțea liber ca liliacul sub grindă, eu l-am îndemnat să rupem gratiile; lumina, ca o mlaștină, a stropit zidul închisorii. L-am convins să-și construiască altă colivie. Sunt vinovat, părinte. El, sărmanul, avea nevoie de alt cer. (Doamne, măcar acest șotron plin de plumb ia-l de la mine!) Prea multe, părinte! Îmi ajungea un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
corpul cu greutăți și oboseli, și în același timp să învețe să cunoască natura locurilor, să știe cum se înalță munții, cum se deschid văile, cum se întind șesurile și să-și dea seama care este natura fluviilor și a mlaștinilor, privind cu multă grijă totul în jurul său. Toate aceste cunoștințe sînt folositoare în două sensuri: întîi, ele te învață să-ți cunoști țara și astfel îți vei da seama mai bine de cum trebuie apărată, apoi, întrucît ai cunoscut locurile și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bine de cum trebuie apărată, apoi, întrucît ai cunoscut locurile și le-ai străbătut de multe ori, vei putea să înțelegi cu ușurință poziția oricărui alt loc pe care ar trebui să-l iei în cercetare. Dealurile, văile, șesurile, fluviile și mlaștinile care se găsesc, spre pildă, în Toscana seamănă într-o anumită măsură cu acelea care există în celelate provincii; așa încît cel care cunoaște aspectul locurilor unei provincii poate să cunoască ușor aceleași lucruri și în ce privește celelalte provincii, în schimb
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
roadele jafurilor, de multe ori femei și bărbați răpiți de pe unde Îi lovise lipsa lor de prevedere. După Înfrîngerea turcilor și a lui Thököly la asediul Vienei, după Împrăștierea curuților neconsolați prin fel de fel de ascunzișuri - de predilecție, În mlaștinile din jurul orașelor și-n bălțile de nepătruns ale Ecedului -, cînd se credea că jarul rebeliunii nu mai mocnește, flacăra a fost aprinsă din nou de principele Ferenc Rákóczi al II-lea, În 1703, printr-o proclamație lansată din Galiția, iar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și miresme, dar unde orbii nu trăiesc În Întuneric după cum Își Închipuie tembelo-mulțimea, ci Într-o «ceață luminoasă», cum nu contenește de a spune fratele Borges, dar nu-l aude nimeni. M-aș tîrÎ Înapoi din fața acelei lumini pînă În mlaștina zilei de azi unde n-am văzut nici un mort, nici un tiran, singurii oameni pe care i-am auzit murind, și tot la televizor, au fost Ceaușeștii. M-aș Întoarce cu orice preț Înapoi, În smîrcurile cețoase ale prezentului, cu singură
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
caute Soarele pentru ei și pentru ceilalți. Nu ajungeau niciodată acolo, la ochiul de gheață care închidea Soarele: ori îi sorbea pământul ori nourii, ori ceața din care erau făcuți se risipea, ori îi prindea și pe ei gheața ori mlaștina, ori îi luau apele. Dar mereu șiruri lungi de ceață intrau în negura pădurii. De la un timp, ceața începu să murmure. La început, ca un vaiet, apoi vaietul se stinse în cuvinte, cuvintele urcară în strigăt sus, tot mai sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
doar cuvinte pe care le scriu, însă sentimentele cum aș putea să le exprim? Nu știu, dar mă încumet să încerc. O vorbă înțeleaptă spune că nu-i bine nici să tulburi un cuib de viespi, nici să răscolești apa mlaștinii, nici să trezești din somn ursul care doarme. Ei bine, întocmai pe dos am făcut eu, când m-am înscris în acel barou de avocatură. Cel care fusese înaintea mea tocmai demisionase și, astfel, se explică ușor de ce locul era
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Istorisiri nesănătoase fericirii 141 fragilă statuie de piatră, ce stă gata să cadă, din clipă în clipă, de pe soclul său. Adesea, oricât de adâncit ar fi un om în gândurile lui și oricât de tare l-ar înnămoli acestea în mlaștina lor, el tot simte, fără voie, prezența străină, ce, lin și fără zgomot, a pășit până lângă el. Tot astfel, se întâmplă și cu Adriana. Ea o simți pe Luiza și întoarse brusc privirea înspre ea, rămânând pe loc, câteva
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
eu vreau și trebuie să fac neapărat parte din prima categorie, și numai din prima! Asta, căci îmi propun să merg drept înainte și total neabătut pe drumul vieții mele, și nu să lopătez jalnic, nedumerit și la întâmplare prin mlaștinile de pe marginea lui!” Și, ei bine, s-ar părea că n-am făcut întocmai alegerea cea mai bună, căci acel „mers drept înainte” m-a condus nu mai departe de bârlogul întunecat, în care se găsesc de vânzare drogurile. Totuși
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dezvoltate). În termeni practici, este imposibil ca atâtea persoane să creadă despre ele însele că posedă idei demne de a fi făcute publice. Dacă lucrurile ar sta astfel, ar însemna că suntem în permanent pericol de a ne cufunda în mlaștina care a nutrit atâtea trestii gânditoare... Japonezii sunt, și la acest capitol, campioni. Există, în arhipelagul nipon, atât de multe mărturisiri virtuale, încât cei care aleg să NU se exprime prin intermediul calculatorului constituie excepția de la regulă. Derivate din relativ celebrele
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
întortocheată, lacurile pe care se scurg șirurile de bușteni, fermele înșirate de-a lungul drumului numit Svångremmen sau Svältbältet, Lyckan și Hugnaden și Nåden și toate celelalte. Și crestele, unde noul inginer silvic a desenat zonele de despădurire cu rigla, mlaștinile prelungi, verzui, iazurile care de aici, de sus, sunt negre ziua și se albesc spre seară. Și satele cu fiecare gospodărie, pe care eu nu le pot vedea, dar știu că se află acolo, ghemuite în pădurea de conifere sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
scoate din minți. Ați întâlnit-o și pe aceasta în viață? m-a întrebat el. Da, am spus. Am întâlnit-o. L-am întrebat de ce venise atâta drum, până sus, în vârful muntelui Ava, chiar până pe muchie, adică la marginea mlaștinii care înconjoară izvorul Oxkall, de unde pornește râul Ava. Biserica are fonduri ca să facă lucruri noi, mi-a spus el. Căutăm în toate direcțiile ce-ar fi de făcut. Uneori mergem chiar și pe jos. Iată, eu s-a nimerit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Ne-am așezat fiecare pe câte o piatră, în fața casei mele, care nu este propriu-zis o casă, ci un fel de baracă făcută pentru tăietorii de lemne de către Elis din Lillåberg. Soarele cobora spre apus. Primăvara soarele apune întotdeauna în mlaștina Lillholm. Ceea ce căutăm noi în biserică este tonul deosebit, continuă el. Umanitatea insondabilă. Marea artă ca experiență personală și aventură. Da, am încuviințat eu. Cred că înțeleg ce vreți să spuneți. O viață este unică, zise el. Autoritatea dumneavoastră este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
el le pusese. Găuri în pământ, lăsate de copacii pe care îi smulsese cu rădăcini cu tot. Râuri pe care le trecuse înot, cu sacul de făină în spinare. Canale pe care le săpase și lacuri pe care le secase. Mlaștini asanate și arate. Iazuri îndiguite. Pășuni irigate. Și tot așa, la nesfârșit. Da, am spus eu. A fost un bărbat puternic. Nu, nu-i așa de simplu. De fapt nu puteai vorbi de el ca despre o persoană anume, normală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ședeam din nou pe piatra mea, jos, la marginea drumului, și așteptam autobuzul de Åmlid. în mână aveam o pungă de plastic împodobită pe dinafară cu simbolul albastru al eternității. Acum nu mai era în floare tulichina, ci mirtul de mlaștină. Mă gândisem la tot felul de lucruri. Și ajunsesem să iau o hotărâre. Cred că noi, cei din neamul nostru, mai ales pe linia tatei, trebuie să ne mândrim: întotdeauna am știut să luăm hotărâri. Punga de plastic nu conținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
București, 1968, „Ieșirea. A doua carte a lui Moise“, IV, 14 et seq.). Sikseleberg - „Muntele Siksele“; Raggsjöheden - aprox. „Pămîntul lacului zbîrlit“; Vajsjö - de la vaj: „greșeală“, sjö: „lac“; Avabäcken - „Pîrîul Ava“; Åmträsk - åm: măsură pentru lichide de aprox. 151 litri, träsk: „mlaștină“; Inreliden - aprox. „Povîrnișul dinăuntru“; Lillåberg - „Muntele Lillå“; Lyckan - „Fericirea“; Klåvamyren - „Turbăria Klåva“; Rucksele - de la ruskig: „neplăcut“; Värdsalltet - „Tot ce e pe lume“. Biblia, București, 1968 - „Daniel“, III. Erwin Strittmatter (1912-1994), scriitor german, ilustrativ pentru literatura fostei R.D. Germane în 1961
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și atît de creștinește“). în original propoziția apare în dialectul din Västerbotten: „Aintjeli a flännut lern vara, gaudutjölingen, odjussliongen!“ Vindeln - „Ocolul“; Yttersjön - „Lacul exterior“; Ekträsk - „Smîrcul stejarului“; Kalvträsk „Smîrcul vițelului“; Granträsk - „Smîrcul cu brazi“; Risliden - „Coasta cu vreascuri“. Träskliden“ - „Panta mlaștinii“. Muzeul Național din Stockholm. Stig Larsson (1955-), romancier, poet, dramaturg și redactor-șef al revistei Kris. Lars Norén (1944-), unul dintre cei mai cunoscuți dramaturgi contemporani suedezi, deținător al multor premii. Din 1999 este director artistic al Teatrului de Stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
goale, cămătar de idei,/ Ai ghicit, bre, - acolo e trai pe vătrai, -/ Politica, tată, e tot ce se caută.../ Restul... este pentru noi, noi,/ cei mici și moi:/ Când e soare, nu sunt ploi./ Urmează taxe, impozite, scumpiri șuvoi,/ o mlaștină de nevoi." Știutor, înțelegător și bine informat, Charon se implică patern în restul nostru de viață, în amintirile noastre cu cai troieni și birocrație. Stă omul trecător la taine cu bătrânul. Dar și personajele din lecturi au probleme și povești
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
prea �nalt sau prea jos, poate �nsemna: foamete, lipsa vegetației, distrugere și haos. Nilul, mereu Nilul, cel mai lung fluviu al lumii, 667 mile de la izvor la Kagera, care cu numele de Bahral-Jabal, de la sud curgând �n Sudan, trecând marile mlaștini și la sfârșit aceste imense terenuri mlăștinoase �ntâlnește "fluviul gazelă", Bahral-Ghazal, pentru a-și schimba numele �n Nilul Alb, Bahral-Abyad. Din cauza nămolului și argilei apa fluviului se colorează �n cenușiu-maro; această schimbare a culorii se poate vedea la Kartum unde
Eva STRÖM by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/7028_a_8353]
-
zâmbetul enigmatic al lui Buddha, sau despre regasirea bucuriei de a trăi. Se spune ca, fiind foarte bătrân, Buddha își adună într-o zi discipolii într-o poiana așa cum făceau de obicei. Preaînțeleptul culesese o floare de lotus dintr-o mlaștină, a cărui rădăcina era plină de noroi, în timp de petalele aveau, ca de obicei, un alb cald, curat, strălucitor. Discipolii săi stăteau într-un cerc în jurul său privind floarea de lotus, în timp ce Buddha zâmbea liniștit și enigmatic, fără să
Emoţii care ne pot vindeca. Zâmbetul lui Buddha () [Corola-journal/Journalistic/68926_a_70251]