389 matches
-
co răs cu le comuni că ce are de co mu ni cat după care îi ignoră. Că nu are toți banii pentru zes tre e sigur, întrucât la 14 noiembrie 1804, serdarul își vân du se la me zat moșii și vii în județul Saac pentru a putea împlini zestrea surorii sale. Cei doi însă nu sunt inte re sați de gre u tă ți le prin care trece fratele, nici de faptul că Zmă răn di ța nu are
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Pavel și Ana Cristea” lucrau un medic de spital, un subchirurg (ce locuia în interiorul spitalului și asigura serviciul de gardă), un intendent (administratoră, un bărbier, opt infirmieri, dou) moașe - de regulă, acestea își obțineau pregătirea de specialitate la Școala de moșit din cadrul Institutului „Grigore Ghica” din Iași -, un bucătar și o spălătoreasă. În același an, în spital au fost internați un număr de 1.265 de bolnavi, dintre care 62 au decedat. Numărul insuficient de cadre specializate și de paturi a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai târziu, în 1864, lui Maiorescu i se alătură Vasile Pogor și P.P. Carp, ulterior numărul prelectorilor crescând, la fel ca și diversitatea temelor alese 19. O oralitate de tip socratic, cu valențe paideice, într-o constantă încercare de a "moși adevărul" și de a înscrie mersul lucrurilor pe calea cea bună. 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt Deși cronologic, dar și ca fundament întemeietor, prelecțiunile sunt anterioare Societății "Junimea" (fundată de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, P.P.Carp, Vasile Pogor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
fier și aspre legi Nu pot să i-o destrame.” Exigența mamei de a asigura puritatea sufletească a fecioarelor face ca tânăra fată să se teamă, în poezia „La oglindă”, de pedeapsa acesteia, aplicată cu severitate atunci când normele moștenite din moși strămoși sunt încălcate: „Azi am să-ncrestez în grindă Jos din cui acum, oglindă! Mama-i dusă-n sat! Cu dorul Azi e singur puișorul, Și-am închis ușa la tindă/ Cu zăvorul.” „Intră-n casă? O, ba bine, Și-
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
să o educe în spiritul tradiției strămoșești, este reticentă la toate inovațiile contemporane (dansul, corespondența tinerilor) pe care le percepe ca pervertind sufletul și îndepărtându-l de menirea lui, aceea de a continua tot ceea ce fusese păstrat cu sfințenie din moși strămoși. Vitoria Lipan rămâne imaginea unuia din cele mai puternice personaje feminine din literatura română. într-o însemnare autobiografică, poetul Cincinat Pavelescu scria aceste rânduri: „Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Marile idei izvorăsc din inimă. Omul trebuie să-și spele trupul, nu și creierul. Până la nori, cerul e al meteorologilor. Simplitatea gândirii complică relațiile cu arta. Narcis ne avertizează că, dusă la extrem, și cunoașterea de sine este nocivă. Sinceritatea moșește adevărul. Îi poți învinge pe alții, luptându-te mai întâi cu tine însuți. Ca să știi unde te afli, trebuie să știi unde ai fost. Au friguri tragice cei care au descifrat invizibilul din noi. Încerc să-mi controlez gândurile. Dar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
moleculă de vin bun un carpe diem stă gata să rupă lanțurile. Singurătatea este bântuită mai întâi de vise. Apoi, de coșmaruri. Lipsa de măsură este iertată doar în zona marilor pasiuni. Viața este o biată paranteză a neantului. Unii moșesc răul, alții avortează binele. Un popor este o sinteză de virtuți și servituți. Dacă s-ar apuca zdravăn de studii, rromii ar înnegri toate topurile muzicale. Alegeți - vă idoli tăcuți ! Cei logoreici plictisesc. Marile orașe și - au golit cerul de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ființă vie, o larvă cu pielea moale și vulnerabilă. Localizam însă foarte vag strada asta, de care-mi aminteam ca prin vis, sau ca de un loc văzut într-un vis. Trebuia să fie undeva dincolo de șosea, cam între Ziduri Moși și Doamna Ghica, dar nu eram sigur nici măcar de asta. M-am afundat, totuși, de câteva ori în cartierul acela - o mahala în toată regula - dar n-am dat de strada cu pricina. Am întrebat oameni bătrâni, care toți își
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ca niște oșteni de pază. Soarele strălucea pe cer, iar spicele de grâu aveau ceva de aur. Din piscul unui deal am zărit satul natal și uitându-mă către soție zic: - Acolo este satul meu, părinții, frații și neamurile din moși strămoși. De câte ori vin aici mă cuprinde o bucurie și o agitație aparte. Cu gândul la prima întâlnire cu neamurile mele soția a zâmbit către mine, a căutat să spună ceva, dar, copleșită de emoție, a tăcut. Ajunși la marginea satului
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
articulat, la care recurge autorul, trebuie să fi citit destule poeme și să fi avut cîteva idei care să te ghideze În a aprecia și a exersa o anume atitudine existențială care-l face posibil și Într-un fel Îl moșește. Și abia atunci poți accepta că textul În sine este de fapt unul exclamativ, că e o suită de strigăte stilizate, de țipete de uimire surdinizate În fața unei revelații neașteptate și poți adopta ca fiind și a ta situația originară
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
publicarea acestei Mahăbhărata-Harivamsa (pentru cititor) și Odissei (pentru autor). Bon appétit! ISTORIA POLITICĂ ANGLIA SUB CASA DE SAXA-COBURG-GOTHA ȘI CASA DE WINDSOR Victoria (1837-1901). Prințesa Alexandrina Victoria s-a născut la 24 mai 1819 la Kensington Palace din Londra, fiind moșită de prima femeie ginecolog din lume, Charlotte Heindereich. A primit botezul în capela palatului Kensington la 24 iunie 1819, slujba fiind oficiată de arhiepiscopul de Canterbury, Charles Manners-Sutton. Nași la botez au fost Prințul Regent (viitorul rege George IV), împăratul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Timiș au cu siguranță la bază un ante rior Moșna. Ioan Pătruț crede că la baza toponimului se află un antroponim omonim, format cu sufixul na de la hipocoristicele *Mos, *Mosa, Moș, Moșă (ultimele prezente și în Moșanu, Moșic, Moșilă Moșoiu, Moșea, Moșen, Mosești, Moșana etc., iar celelalte neatestate direct, ci numai indirect, în Mosca, Moscani, Mosora etc.), comparate cu bg. srb. Moșo (prezente în Moșko, Moșev, Moșov). Pătruț nu acceptă în nici un caz implicarea apelativului romînesc moș, considerîndu-l un simplu omonim
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În spatele caselor, ridicând de pe jos o perdea de zăpadă Înghețată, amestecând-o cu fulgii proaspeți, Înghețați, care veneau de sus. Se agățau pe pereții caselor ca și cum cineva le Învelise În vată sclipitoare. Pomii de Crăciun străluceau și luminau ferestrele Întunecate; Moși Crăciuni veseli agățați la geam. Și, pe ici pe colo, unii Încercaseră să refacă ferestrele de modă veche, lipite cu bandă, folosind bandă izolatoare neagră și spray cu zăpadă artificială. Watson trase mașina după un colț, departe de casă, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
că i-e frică de tine și i-e rușine. Stă ascuns În șură că el nu crede că mai pot veni oameni și din altă parte, el crede că din altă parte, din alte sate, nu pot veni decât „moși”, și țigani care te bagă În sac și te duc. El nu știe ce e ăla oraș și nu știe ce-i Bucureștiul. El nu știe nici ce-i trenul, măcar că-l vede În fiecare zi dincolo de Târnavă, el crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
măști maiașe frumos colorate pe pereți. Tot el se duse pe seară după pizza și bere. Cele trei femei se deciseră să rezerve trei rafturi numai pentru hainele de bebeluș guatemaleze. Răspândiră pe rafturi multe worry dolls, Îngerași din mărgele, moși crăciuni și sculpturi mititele cu nașterea lui Iisus. La sfârșit, Ruby agăță pe perete niște fotografii alb-negru cu copii ai străzii din Guatemala — Pentru a aduce aminte tuturor de ce are loc evenimentul ăsta, spuse ea. Erau pe picior de plecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
trenă fioroasă, se tîrăște pe toată caseta un imens aer malefic. Din acest balamuc total n-au fost omise nici secvențele de amor, sexy pînă la seppuku, cu gemete guturale, zale și ochii Închiși oblic de plăcere, de frig, din moși strămoși. În final Învinge binele și-al optulea samurai o duce pe prințesă, cu care tocmai se drăgălise-n lan Înainte s-o apuce-n cioc un șarpe mare și s-o transporte pînă-n brațele vrăjitoarei, pe o stîncă albastră, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, care ne-a escamotat lucrul cel mai scump pe care un popor îl are: simțul său istoric, simțul de dezvoltare continuitivă și organică, acel simț pentru care în fiece an avem o zi mare: Moșii. Moșii - patres, moșia - patria, cu orînduielele lor bune și drepte, cu limba lor spornică și bogată, cu moștenirea lor intelectuală și socială întemeiată pe o mare epocă eroică și pe-o dezvoltare normală și sănătoasă, iată ceea ce nu mai avem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Dumnezeu trebuie s-o identificăm rapid și pe cea a diavolului, spre a nu-i atribui cele dumnezeiești. Și apoi grija pentru soarta omului de peste 4,5 miliarde de ani încolo nu ține seamă că omul, în opacitatea lui moșită de diavol, poate și în câteva sute de ani să distrugă pământul, până la a face viața imposibilă pe el. Așadar, destinul omului ține de lumina lui Dumnezeu iar nu de falsa lumină a diavolului. Cosmogonia eminesciană a întoarcerii la nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu în liniile ferme ale democrațiilor occidentale, ci sub forma caricaturala a socialismului latino-american cu puseuri autoritariste sau dictatoriale. Modelul spre care pare să se îndrepte societatea românească după revenirea în forță la guvernare a partidului pe care I-a moșit Ion Iliescu (în fapt, un instrument pentru permanentizarea puterii în mâinile fostei nomenclaturi comunisto-securiste, ce și-a delegat urmașii, specializandu-i în "politicieni", "afaceriști" și "propagandiști" uniți într-o rețea de tip mafiot, omnipotenta și tot mai greu destructibila), modelul
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
milostinia ce-mi pojaluiesc boierii. Cu altă ocazie, la sobrania dvorenilor, același personaj profita de ocazie ca să-și afirme talentul oratoric, interpelînd pe fiecare dvorean, oriunde-l Întîlnea. Eu vă Întreb, gospoda, cuda mî idiom? Această prolojenie este nevînosima! Nași moșii dărămaițea, noi ne răzorim! SÎntem vernopodan, talpa tronului. Cuda mî idiom, gospoda? - zbiera dînsul, nemaiștiind el Însuși În ce limbă vorbește. Și nu e singurul boier moldovean ce folosește o astfel de limbă macaronică (5, 383). În biserică, după anii
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pojaluiesc boierii“ (5, 382 - 383). Cu altă ocazie, la sobrania dvorenilor, același personaj „profita de ocazie ca să-și afirme talentul oratoric, interpelînd pe fiecare dvorean, oriunde-l întîlnea. - Eu vă întreb, gospoda, cuda mî idiom? Această prolojenie este nevînosima! Nași moșii dărămaițea, noi ne răzorim! Sîntem vernopodan, talpa tronului. Cuda mî idiom, gospoda? - zbiera dînsul, nemaiștiind el însuși în ce limbă vorbește“ (1, 113). Și nu e singurul boier moldovean ce folosește o astfel de „limbă macaronică“ (5, 383). În biserică
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lasă să se desfășoare sub ochii noștri. În fine, diferența de generații dintre cei doi interlocutori face din întreg demersul o maieutică inversă, una în care spontaneitatea și ingenuitatea jucată sau reală uneori pe care o datorăm lui Sorin Bocancea moșește renașterea sensurilor unei lumi pe care "Înțeleptul" se abține să o judece, să o claseze, să o interpreteze. Efectul de expresivitate este unul de excepție, iar întreaga lucrare are un mare caracter de originalitate. O maieutică ciudată în care, în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tu este unul aparte. El a fost făcut la 6 apr. 1717 (7225). Ascultă-l: „Ghedeon arhiepiscop și mitropolit Sucevei și a toată Moldovlahiia. Facem știre cu această rugă a noastră cui să cade a ști, pentru niște urice de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii...Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice sau cine ar ști unde sântu sau ar fi audzitu, din vlădici, din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
însă a prefăcut-o în mănăstire, după cum ne spune Nicolae Costin: „Mânăstirea lui Danco, care a fost înainte biserică de mir, de 140 de ani, eară acmu întru acest an (al doilea al Domniei) au făcut-o mănăstire dându-i moșii din locul târgului Iașilor, și bucate, și au închinat-o la Rumeli la o mănăstire unde este hramul 40 de Mucenici.” - Zapisul din 15 dec. 1701(7210) spune: „Io Constantin Duca voievod...Socotit-am domniia mea...pentru această svântă biserică
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
primele luni de viață ale bebelușilor deoarece lipseau medicamentele, nu se produceau vaccinuri, cât despre medici, doar în oraș puteai consulta un specialist căruia trebuia să-i plătești consultația. La fiecare naștere, Maia, ca mai toate femeile din zonă, fusese moșită de străbunica Bâtica, cunoscută în acest areal geografic ce reunea Zăvoaia-Însurăței-Viziru, ca fiind cea mai bună moașă comunală. Străbunica reușea să ușureze ca nimeni alta suferința facerii, să scurteze momentele travaliului și să aducă pe lume copii sănătoși. Din nefericire
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]