11,461 matches
-
Elinei, în 1663, moșia Breaza a rămas mai departe în stăpânirea vădivei postelnicului Cantacuzino. După moartea acesteia, la 2 martie 1687, fiul săi Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești (1678-1688), a „stricat” de mai multe ori diata și a împărțit moșia după bunul său plac. Partea sa de moșie la Breaza a rămas în stăpânirea fiului său Gheorghe Cantacuzino. O altă parte din moșia Breaza a aparținut lui vel aga Matei Cantacuzino, care a lăsat moștenire după moarte (24 decembrie 1688
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
departe în stăpânirea vădivei postelnicului Cantacuzino. După moartea acesteia, la 2 martie 1687, fiul săi Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești (1678-1688), a „stricat” de mai multe ori diata și a împărțit moșia după bunul său plac. Partea sa de moșie la Breaza a rămas în stăpânirea fiului său Gheorghe Cantacuzino. O altă parte din moșia Breaza a aparținut lui vel aga Matei Cantacuzino, care a lăsat moștenire după moarte (24 decembrie 1688) partea sa de avere din satul Breaza, fiului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești (1678-1688), a „stricat” de mai multe ori diata și a împărțit moșia după bunul său plac. Partea sa de moșie la Breaza a rămas în stăpânirea fiului său Gheorghe Cantacuzino. O altă parte din moșia Breaza a aparținut lui vel aga Matei Cantacuzino, care a lăsat moștenire după moarte (24 decembrie 1688) partea sa de avere din satul Breaza, fiului său Toma. După tradiție, cei doi stăpâni ai satului Breaza, Gheorghe și Toma Cantacuzino, și-
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1711, când problema orientală se reactualiza prin războiul ruso-turc, Toma și Gheorghe Cantacuzino au fost deposedați de moșii pe motiv că în timpul conflictului cei doi au trădat interesele țării. Pe la 1717, noul domn al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat a dăruit moșia Breaza (fosta proprietate a lui Toma și Gheorghe Cantacuzino) lui Iordache Crețulescu, vel logofăt. La jumătatea secolului al XVIII-lea, în perioada 1747-1775 se fac noi modoficări în stăpânirea moșiei Breaza. Astfel, la 28 ianuarie 1747, Constantin Folipescu, fost vistiernic
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1717, noul domn al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat a dăruit moșia Breaza (fosta proprietate a lui Toma și Gheorghe Cantacuzino) lui Iordache Crețulescu, vel logofăt. La jumătatea secolului al XVIII-lea, în perioada 1747-1775 se fac noi modoficări în stăpânirea moșiei Breaza. Astfel, la 28 ianuarie 1747, Constantin Folipescu, fost vistiernic, a vândut Mănăstirii Mărgineni, partea lui de moșie pe care o stăpânea în Breaza. Ulterior prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Gheorghe Cantacuzino) lui Iordache Crețulescu, vel logofăt. La jumătatea secolului al XVIII-lea, în perioada 1747-1775 se fac noi modoficări în stăpânirea moșiei Breaza. Astfel, la 28 ianuarie 1747, Constantin Folipescu, fost vistiernic, a vândut Mănăstirii Mărgineni, partea lui de moșie pe care o stăpânea în Breaza. Ulterior prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza. Doi ani mai târziu, un urmaș al boierului Ghinea a pus drept zălog partea lui de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Breaza. Astfel, la 28 ianuarie 1747, Constantin Folipescu, fost vistiernic, a vândut Mănăstirii Mărgineni, partea lui de moșie pe care o stăpânea în Breaza. Ulterior prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza. Doi ani mai târziu, un urmaș al boierului Ghinea a pus drept zălog partea lui de moșie la Breaza pentru suma de 250 taleri. Este de amintit faptul că în anul 1775, Nicolae biv vel paharnic devine coproprietar în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe care o stăpânea în Breaza. Ulterior prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza. Doi ani mai târziu, un urmaș al boierului Ghinea a pus drept zălog partea lui de moșie la Breaza pentru suma de 250 taleri. Este de amintit faptul că în anul 1775, Nicolae biv vel paharnic devine coproprietar în satul Breaza. În anul 1798, domnitorul Țării Românești, Constantin Hangerliu (1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
zălog partea lui de moșie la Breaza pentru suma de 250 taleri. Este de amintit faptul că în anul 1775, Nicolae biv vel paharnic devine coproprietar în satul Breaza. În anul 1798, domnitorul Țării Românești, Constantin Hangerliu (1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. În anul 1799, moșia Breaza, care mai cuprindea și satele Ocina, Fricoasa și Talea, a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
250 taleri. Este de amintit faptul că în anul 1775, Nicolae biv vel paharnic devine coproprietar în satul Breaza. În anul 1798, domnitorul Țării Românești, Constantin Hangerliu (1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. În anul 1799, moșia Breaza, care mai cuprindea și satele Ocina, Fricoasa și Talea, a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Breaza a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Breaza a trecut printr-o perioadă mai puțin fastă. Astfel, în anul 1836 moșia a fost vândută la mezat pentru neplata datoriilor. În noile condiții vel vistierul Scarlat Grigore Ghica a cumpărat satele Breaza de Sus și Breaza de Jos cu suma de 18000 taleri de la acesta. Satele Breaza au trecut în stăpânirea doamnei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
neplata datoriilor. În noile condiții vel vistierul Scarlat Grigore Ghica a cumpărat satele Breaza de Sus și Breaza de Jos cu suma de 18000 taleri de la acesta. Satele Breaza au trecut în stăpânirea doamnei Zoe Bibescu Brâncoveanu. Paralel cu evoluția moșiei Breaza la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului următor, sunt de amintit și lăcașurile de cult ridicate în trei cartiere ale Brezei: biserica „Sf. Nicolae” din Breaza de Sus (1777); biserica din cartierul Podu Vadului (1810
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
biserica „Sf. Gheorghe” din cartierul Breaza de Jos (1830). De asemenea, date despre realitățile economico-sociale și demografice de la Breaza sunt furnizate de Catagrafia anului 1838. Începând cu anul 1856, biserica Sf. Gheorghe Nou din București devine și ea coproprietar pe moșia Breaza. Aceasta avea ca arendași pe Jane Dimotescu din Provița de Sus și stăpânea o suprafață de 1356 pogoane. Revenind la Zoe Mavrocordat sau Zoe Brâncoveanu, cum i se mai spunea, s-a căsătorit cu vornicul Gheorghe Bibescu. Ea a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se mai spunea, s-a căsătorit cu vornicul Gheorghe Bibescu. Ea a murit în 1892, rămânându-i în urmă patru băieți și trei fete. Dintre aceștia, Eliza, căsătorită cu Ion Filipescu și Grigore Basarab-Brâncoveanu, sunt stăpânii după anul 1892, ai moșiei Breaza. Grigore Basarab-Brâncoveanu, rămas în conștiința brezenilor cu numele „Prințul Brâncoveanu”, a luat de soție pe Colette Cozianu, nepoata haiducului Iancu Jianu. El a schimbat chipul și înfățișarea palatului, azi hotelul „Parc”, adaptându-l la condițiile noi ale timpului. Pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de mesteceni. -Aleea Nucilor- se află în centrul orașului, pe latura de nord a Casei de Cultură în fața restaurantului “Parc”. Și-a luat numele de la nucii seculari care o străjuiesc pe ambele părți, plantați aici de stăpânii de odinioară ai moșiei, domnitorul Gheorghe Bibescu, pe la 1844. bă Potențialul turistic antropic Condițiile prielnice ale mediului în care trăiesc brezenii i-au ispitit din cele mai vechi timpuri. Prezența lor pe aceste plaiuri mioritice, sub tâmpla Bucegilor și Gârbovei e atestată de importante
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și cât povestea eroilor lui P.H.L. se încadrează în „perimetrul” „schemei” creionate de mine. (Nu scap, se pare, de mania - dezagreabilă - de „detectiv literar”). 22 iulie 2006 După fiecare „petrecere” cu mare consum fizic, la țară (vreau să zic, la „moșia” soacrei mele, pe care m-am angajat să o „administrez”), simt nevoia să mă întind în pat, cu caietul lui P.H.L. în mînă. Pe scaunul transformat ad hoc în noptieră, lîngă veioză, am, ca de obicei, un caiet și un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
însurățeilor” veniți din diferite zone ale Moldovei ca urmare a aplicării legii rurale din 1878. Este atestat documentar la 12 decembrie 1879 printr-un “prescript verbal” de Costache Corjescu, delegatul administrației domeniilor statului, prin care se amplasează vatra satului și moșia comunei Focuri pe fosta moșie a odăii “Praguri” ce aparținea comunei Belcești. Toponimul de “Praguri” derivă de la dealurile care cad “în trepte” spre Iazul Bulbucani (G. I. Lahovari- „Marele dicționar geografic”). Comuna nou înființată a fost numită Focuri, în amintirea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ale Moldovei ca urmare a aplicării legii rurale din 1878. Este atestat documentar la 12 decembrie 1879 printr-un “prescript verbal” de Costache Corjescu, delegatul administrației domeniilor statului, prin care se amplasează vatra satului și moșia comunei Focuri pe fosta moșie a odăii “Praguri” ce aparținea comunei Belcești. Toponimul de “Praguri” derivă de la dealurile care cad “în trepte” spre Iazul Bulbucani (G. I. Lahovari- „Marele dicționar geografic”). Comuna nou înființată a fost numită Focuri, în amintirea sistemului de apărare împotriva invaziilor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
doi bani. Acasă, ai lui Îl urmăreau cu discreție, alarmați să Îl știe scriind seara până spre miezul nopții, umplând pagini În tregi cu deli ruri izvorâte ca dintr-o memorie incontrolabilă, de parcă tot neamul lui trecut, de iobagi de pe moșia Bălăceanului, i ar fi dictat la ureche... Îl vedeau melancolic, singur, ignorându-și prietenii, Îl auzeau vorbind de unul singur, ceva se rupsese În el, Între ei se ridicase zidul discursurilor lui din care nu Înțelegeau ce anume avea să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
atunci, În primăvara În care i-au murit părinții, când tu te duceai la școală și l-ai surprins lovind cu piciorul În zidul scorojit și strigând cu ochii În lacrimi, ca turbat, Între disperare și batjocură: „Mi-a rămas moșie! Na, futu-vă muma-n cur, mi-a rămas moșie!“ Și nici grădina de vară nu mai e, unde vă duceați să vedeți filme indiene cu Raj Kapoor, sau Lanțul amintirilor și Toată lumea e a mea, și unde Vijulan cerea
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
tu te duceai la școală și l-ai surprins lovind cu piciorul În zidul scorojit și strigând cu ochii În lacrimi, ca turbat, Între disperare și batjocură: „Mi-a rămas moșie! Na, futu-vă muma-n cur, mi-a rămas moșie!“ Și nici grădina de vară nu mai e, unde vă duceați să vedeți filme indiene cu Raj Kapoor, sau Lanțul amintirilor și Toată lumea e a mea, și unde Vijulan cerea bani de bilet În schimbul furnicilor pe care le ținea prizoniere
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
decât să se răzbune pe el, pentru insolența lui, pentru inteligența lui. Lucrurile stau sub semnul mizeriei În vremurile de azi. Și pentru că tot am amintit de cireșe, iată și cireașa de pe colivă: eu voi fi numit prim secretar pe moșia Buzăului. E pariul pe care l-am făcut cu mine Însumi și Îmi recunosc venalitatea. Însă deja mi se spune Dumnezeu În județ, așa că Îi voi manipula pe toți, iar mașina propagandistică pe care o voi pune În mișcare va
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
LUI PROCUST, DAN LUNGU Tragi-comedie, pe alocuri dramă, în trei acte PERSONAJELE * EL - mosul burghezo-moșier, născut undeva prin anii '40 ai secolului XX, cu studii superioare IT, cu străbunic care la reforma regelui Ferdinand, în 1921, avea în posesie o moșie de 3000 ha teren agricol în județul P, cu bunic avocat, luptător în războiul din 1916-1918, căpitan de mitraliere, deputat, prefect, tata colonel doctor și mama profesoară de română-franceză, în țară și la Sorbona; născut în orașul de chiaburi F
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Nu îmi sufla nimeni, că îl făceam cu ou și cu oțet în ședința de BOB, ce că era inginer, era imoral, voia să conducă, nu respectă indicațiile de partid și avea apucături de moșier, ca în atelier era pe moșie și fetile curvele lui. Ne punea botnița, cum am învățat la scoala, în Desculț, de Zaharia Stancu? Ce se credea, că nu mai putem să mai stăm, să mai discutăm, să bem, să sărbătorim, ce se credea inginerul, că e
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
comunismul criminal, ca și tu ai duso bine, ai facut facultate, sor’ta la fel, cumnatul a fost activist, ai câștigat bani, ai avut ce mânca, nu te-a împiedicat nimeni să citești și să cumperi cărți, nu mai aveai moșie, pământul era al oamenilor, așa că roadele erau ale noastre, ale poporului, am venit eu de la țară și am trăit și eu omenește că dacă rămâneam la țară făceam tizic și dădeam la sapă. Eram egali, tu la bloc, eu la
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]