457 matches
-
mi-a spus toate astea cu o voce așa de blândă, încât mi-au trebuit câteva minute ca să înțeleg cât de critic era mesajul. Și avea dreptate să fie așa, am realizat atunci când o amintire neplăcută m-a pocnit în moalele capului. Mi-am adus aminte de ziua în care Chris îi ștersese lacrimile lui Misty cu degetele mari de la mâini. Așa cum îmi făcuse și mie cu puțin timp înainte. Și cum se uitase la mine ca să se asigure că văzusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
legătura mea cu cel care îmi devenise tată era deja de neînlocuit. Deci, nu era neîndreptățită implicarea mea în ceva cu care nu avusesem, de fapt, de-a face. Cât a stat la închisoare, nu mi-a fost nici mie moale, cum știți. Nu m-am plâns, nu m-am plâns. Apoi, când s-a ivit momentul, am fost pregătit să fac pentru el ceea ce mi se cerea să fac, doar știți. El a centrat întreaga mea existență nesigură, știu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Am crezut că mor, mi-a spus Tom. În două secunde, mi s-a-nmuiat scula ca o cârpă. Mi-am tras pantalonii, mi-am încheiat cureaua și am ieșit de-acolo cât am putut de repede. M-a lovit drept în moalele capului, Nathan. Sora mea mai mică, vampă într-o revistă cu femei goale. Și să aflu în felul ăsta oribil, pe neașteptate, la clinica aia nenorocită, chiar când încercam să fac o labă. Îmi venea să vărs. Nu numai pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
stângace. De mare excepție. — Nu mai da vina pe mine ! Îi răspund. Nu voiam decât să insuflu un pic de pasiune În... În clipa În care se deschide ușa, Încremenesc. Nu. O, Doamne, nu. Parcă m-a lovit cineva În moalele capului. În pragul ușii, cu un teanc de reviste vechi În mână, se află Jack Harper. Ochii lui ne cântăresc fără grabă, Întâi expresia mânioasă a lui Connor, mâna lui În sutienul meu, chipul meu În agonie. Domnule Harper, Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de braț și acum mă trage, obligându-mă să-l privesc. — Emma, am venit aici cu un singur scop, Emma, spune pe un extrem de serios. Am venit să-ți spun ce căutam În Scoția. Vorbele lui mă lovesc drept În moalele capului, lucru pe care mă străduiesc din greu să-l ascund. — Nu mă interesează absolut deloc ce căutai În Scoția ! reușesc să Îngaim. Îmi smulg brațul din Încleștarea lui furioasă și pornesc În fugă spre mulțime, croindu-mi loc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Becky Bloowood. Oricum, nu asta trebuie să fac. Deci concentrează‑te. Administrarea veniturilor personale este un lucru care Nu știu, scaunul ăsta nu e prea confortabil. Cred că nu e nici prea sănătos să stai pe un scaun din ăsta moale, ore în șir. O să fac traumatism muscular sau ceva de genul. Serios, dacă am de gând devin scriitoare, ar trebui să investesc într‑un scaun din acela ergonomic care se răsucește și se reglează mai sus sau mai jos. Administrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
pentru el... Fără conștiință... Un iresponsabil!... Un aventurier!... Se teme doar că Europa ar putea afla despre marea lui înfrângere... Nici măcar nu o recunoaște... Dă vina pe clima rusească... pe iarnă... Marchizul înlemni deodată, de parcă ar fi fost lovit în moalele capului. ― Ce spun? Ce spun? Ah, ce spun?... Nu, nu cred că am putut... Dumnezeule!... (Privi înspăimântat ochiul lui Dante Negro.) Ce-am spus? Dante Negro așeză o mână pe umărul marchizului. Simți o vibrație continuă. Ambasadorul avea nervii încordați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ton tăios: „Milă? El e vinovat, dacă sare de unul singur la bătaie.” Deodată, amândoi luptătorii își părăseau locurile din colțuri și porneau amenințători unul spre altul. Cel rău folosea un tertip, celălalt rămânea ca lovit cu o bâtă în moalele capului și din clipa aceea știam: într-adevăr, sărmanul era singur de vină. Uneori se luptau doi contra doi, alteori purtau măști, erau tatuați sau machiați. Câteodată se punea un grilaj înalt împrejur, ca nimeni să nu poată fugi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
partea mai ridicată din față și am tras-o spre pupa. În barcă erau opt oameni. Cei șase chinezi, domnul Sing și puștiul care vîslea. În timp ce-o trăgeam la pupă m-așteptam să fiu lovit cu ceva În moalele capului, dar nu s-a-ntîmplat nimic de genu’ Ăsta. Mi-am Îndreptat spatele și l-am lăsat pe domnul Sing să se țină de vas. — Hai să vedem ce-avem aici, i-am spus. Mi-a dat banii și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
relație ratată. Niciodată nu te-a deranjat până acum. Și dintr-odată asta iese la suprafață - după ce-am trăit ceva frumos împreună; ca și cum ai fi ținut ideea asta ca pe o armă de rezervă, ca să mă poți pocni în moalele capului când mi-e lumea mai dragă și când ne-am apropiat mai mult... Fir-ar să fie! Îl fixez cu privirea. Furia și frustrarea m-au făcut să rostesc aceste cuvinte fără să mă gândesc prea mult, dar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și erau alungate cu: „Țâgănci împuțite, iar ați venit după pomană? Să muncească tată tău și mumă-ta să vă dea!”, Izaura se înfuria și pleca bodogănind: Zgârcita dracului, dar-ar boala în tine să dea! Să te lovească în moalele capului...”. — Taci că te-aude, îi șoptea Prințesa. — Și ce dacă? Mi-a dat ceva ca să-i mulțămesc? Întâlnindu-se cu un domn pe stardă, Izaura îndrăznește: — Boiarule, fie-ți milă,dă-mi și mie cât te lasă inima, să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-i clocea în inimă, precum și pentru că socotea peste putință ca oamenii să îndrăznească a se atinge de boierul Miron, chiar ducîndu-se la dânsul cu răzmerița. ― Vai de mine și de mine! făcu deodată Petre, parcă I-ar fi lovit în moalele capului. Nici nu se uită la Marioara, cu toate că o iubea și avea planul să facă nunta după Paști. I se părea străină, și necunoscută, și indiferentă. Numai glasul ei îi zbârnâia în urechi urât ca niciodată. Fără altă vorbă își
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
acest banal obiect domestic închide în el, ca atîtea alte obiecte banale, o întreagă cosmogonie. Aceasta începe printr-o opoziție sexuală la care se referă cît se poate de explicit povestiri și ghicitori : Mama ridică poalele/ și tata-i bagă moalele („Mălaiul în țest”), găsim la români. Repertoriul bulgar este mai bogat : Unchiul o apasă pe mătușa,/ între ei geme ceva („Cuptorul mobil cu pîine”) ; Bunica desface picioarele,/ bunicul se ridică („Cuptorul mobil”) ; Arăboaica desface picioarele,/ Arabului îi place („Cuptorul mobil
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vâjâit prin aer l-au făcut pe Urecheatu să se lase fulgerător la pământ. Văzând că nu l-a atins, rusul a strigat: „Ilia! Eu sunt, Ivan! Românii ataaa...” N-a apucat însă să termine vorba, fiindcă o lovitură în moalele capului l-a doborât... În secunda următoare, sentinela cădea sub lovitura patului automatului lui Toaibă. Sergentul a comandat în șoaptă: Toadere și voi cu explozibilul, în depozit fuga! Toaibă a tras cu grijă de ușa magaziei, în timp ce sergentul ținea țeava
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pământul țării”. După ce am terminat lectura, am privit la bătrân. Ședea cu fruntea plecată, fără să dea vreun semn că ar fi auzit măcar ceea ce eu am citit într-un suflet. Un gând m-a lovit ca un trăsnet în moalele capului: “Uite cum nu mi-am dat seama că el este totuși călugăr și încă are un rang în ierarhia mănăstirească... Este arhimandrit. Dacă l-am supărat citindu-i adevărul crud despre tagma călugărilor?” În cele din urmă, am îndrăznit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
stîngi. 16. Preotul să-și moaie degetul mîinii drepte în untdelemnul din palma mîinii stîngi, și să stropească din untdelemn de șapte ori cu degetul înaintea Domnului. 17. Din untdelemnul care-i mai rămîne în mînă, preotul să pună pe (moalele) marginea urechii drepte a celui ce se curățește, pe degetul cel mare al mîinii drepte și pe degetul cel mare al piciorului drept, deasupra sîngelui de la jertfa pentru vină. 18. Iar untdelemnul care-i mai rămîne în mînă, preotul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
era de față. I-am replicat ferm: ― Domnule ministru, dacă se trece peste mine în chestiunea aceasta te rog să mă consideri demisionat chiar în clipa de față. Popișteanu rămase perplex ca și când ar fi primit din senin o măciucă în moalele capului. ― Cum e posibil să pui la bătaie situația dumitale pentru o cauză care angajează codul penal? ― Am convingerea că e o crimă din partea noastră să distrugem un om și o familie pentru o simplă nesocotință. Funcționarul are un trecut
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
secolul XX nu erau de fapt colțuri, dar el parcă le căuta, aproape s-ar fi putut spune că le crea și parcă mereu se izola Într-un colț: În afară de asta, Își Îngrijea foarte mult mîinile, fiindcă Îți Întindea ceva moale ca o cîrpă și, În imposibilitatea de a găsi urmă de os, Înțelegeai că nu ai ce strînge În palmă. Ernesto Pedro de Altamira Își proteja invitatul cel mai important În momentul acela ajutîndu-l să scape de conversațiile În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se ține ora. „Poimîine e recital. Dumneata stai acasă ca să Înveți exercițiile. La recital vin doar elevii cei mai buni.“ Pentru Julius, care figurase printre cei mai buni pianiști de la Inmaculado Corazón, vorbele astea au fost ca o lovitură În moalele capului. Era profund jignit și simți că primește o lovitură simbolic-morală dată cu rigla care-l duru pînă-n adîncul sufletului. Totuși n-a zis nici mîlc, În schimb, ridică sus de tot Încheietura mîinii și vru să Înceapă exercițiul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
versului. Nu pot, acum, să-mi arunc uneltele la coș și, de dragul unei realități searbede, anoste, să recurg la blitz-ul prozei. ...tic-tac, tic-tac, tic-tac, tic... “Măi, nu știu ce aveți voi, ăștia din învățământ, că parcă sunteți loviți cu leuca-n moalele capului. Literatura e viață, dragă, e mișcare, efort, transpirație, nu cuvinte goale ce din coadă dau să sune, că Eminescu, săracu’!, știa el ce știa. Literatura e oglinda unui popor, a unui timp, a unor frământări. Așa au făcut și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
vrei? Aș prefera să scot bășini din curu’ vacilor, spune Cain. Rupp dă din umeri. E o cireadă pe dealul ăla. E America ta. Dă-te-n bărci. Duane propune să exerseze trasul la țintă, dar Rupp îl pocnește în moalele capului. Nu se trage în Cathartes aura. E noblețe pură. E tot ce avem mai bun. Nu te-apuci să tragi în președinte, nu? Numai dacă trage el primu’ în mine. Apropo, ai mai auzit ceva despre unitatea noastră? Ordin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Se înscrise în corul școlii pentru că și ea cînta acolo, și după repetițiile care durau pînă tîrziu o ducea acasă. La poartă, conversația se curma brusc, gurile li se întîlneau într-o apăsare rituală, după care ea luneca urîndu-i un moale „Noapte bună“, lăsîndu-l la fel de dezorientat ca prima oară cînd se sărutaseră. Cînd trebuia să plece spre casă, ea îi șoptea întotdeauna „Scuză-mă o clipă“, se strecura în toaleta pentru doamne și-l lăsa s-o aștepte un sfert de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Zenobia dormea. „Tu auzi ?“, am întrebat-o (în gând, pentru că nu voiam s-o trezesc). „Petru...“, mi-a răspuns ea (vorbea în somn, n-am insistat, am lăsat-o să doarmă). Stăteam și ascultam. Chemările tânguitoare și râcâitul enervant de moale mi se părea că vin din dreptul celei de-a doua camere de pe coridor, pe care o știam nelocuită. Ne despărțeau de ea doar o boxă minusculă și W.C.-ul. Am ieșit pe coridor. În fața camerei aceleia, prins de perete
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cum psihologul îl privea cu gura căscată, Smith continuă: - În acele momente de panică și de zăpăceală, nimeni nu pare să fi observat că radiația slobozită de Kent nu i-a făcut nici un rău motanului, deși l-a nimerit în moalele capului. Siedel își plimbă de la Smith la Corl privirea uimită, apoi îl întreba pe Smith: - Ești sigur că l-a nimerit? Totul s-a petrecut atât de fulgerător, cum singur ai spus! Văzând că motanul n-a pățit nimic, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
asta. Dacă nu izbutea să-l contacteze pe Cayle în timpul pe care-l avea la dispoziție însemna că ar putea fi supusă, cu sau fără voia ei, tuturor experiențelor pe care le oferea această "casă". Rochia albă era minunat de moale când o atingea și, îmbrăcând-o, senzația pe care i-o produse pe piele îi smulse de pe buze o exclamație de încântare. Era făcută dintr-o țesătură specială, foarte scumpă, menită să afecteze doar corpusculii de voluptate din trup. Costa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]