508 matches
-
două regiuni distincte din sudul Transilvaniei, dar și în alte arii ale acestei provincii. , până de curând, asociați cu unii vânzători de mere sau negustori transilvăneni, deși nici ei nu practicau un nomadism propriu-zis. Cele două mari comunități distincte de mocani se situează în Transilvania: prima în Mărginimea Sibiului (la vest de orașul Sibiu) iar cea de-a doua la est de Brașov în zona Săcelelor, nu departe de curbura Carpaților. Atât mocanii mărgineni, cât și cei săceleni au fost denumiți
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
nomadism propriu-zis. Cele două mari comunități distincte de mocani se situează în Transilvania: prima în Mărginimea Sibiului (la vest de orașul Sibiu) iar cea de-a doua la est de Brașov în zona Săcelelor, nu departe de curbura Carpaților. Atât mocanii mărgineni, cât și cei săceleni au fost denumiți în trecut „ungureni”, când aceștia se aflau în tranzit ori se stabileau pe teritoriul „vechiului regat”. i din zona Mărginimii Sibiului poartă și denumirea alternativă de 'țuțuieni' respectiv 'mărgineni'. Sașii din Sibiu
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
în tranzit ori se stabileau pe teritoriul „vechiului regat”. i din zona Mărginimii Sibiului poartă și denumirea alternativă de 'țuțuieni' respectiv 'mărgineni'. Sașii din Sibiu i-au denumit 'Gebirgswalachen' („valahi de munte”, adică români de munte) sau 'die Tzutzuianen' (Zuzujanen). Mocanii din zona Brașov-Săcele (mai precis cei din așa-numitele „șapte sate”) sunt considerați a fi „adevărații” mocani. Prin tradiție, ei au practicat transhumanța cu turme imense de oi, iar in secolul al XIX-lea, mai ales după tratatul de la Adrianopol
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
alternativă de 'țuțuieni' respectiv 'mărgineni'. Sașii din Sibiu i-au denumit 'Gebirgswalachen' („valahi de munte”, adică români de munte) sau 'die Tzutzuianen' (Zuzujanen). Mocanii din zona Brașov-Săcele (mai precis cei din așa-numitele „șapte sate”) sunt considerați a fi „adevărații” mocani. Prin tradiție, ei au practicat transhumanța cu turme imense de oi, iar in secolul al XIX-lea, mai ales după tratatul de la Adrianopol, care le-a îngrădit mișcarea, au fost și „cărăuși” conducând garnituri sau caravane de mărfuri pe mari
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
mai ales după tratatul de la Adrianopol, care le-a îngrădit mișcarea, au fost și „cărăuși” conducând garnituri sau caravane de mărfuri pe mari distanțe, aidoma aromânilor "cărvănari". Ei nu sunt cunoscuți sub un alt nume, deși ocazional sunt denumiți și mocani bârseni, deși apartenența Săcelelor ca atare la Țara Bârsei, entitate politico-geografică medievală germană cunoscută sub numele de "Burzenland", este disputată. <br> Alte comunități pastorale limitrofe mocanilor săceleni sunt 'moroienii' din culoarul Rucăr-Bran, la hotarul dintre Transilvania și Muntenia (Valahia). Aceștia
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
cărvănari". Ei nu sunt cunoscuți sub un alt nume, deși ocazional sunt denumiți și mocani bârseni, deși apartenența Săcelelor ca atare la Țara Bârsei, entitate politico-geografică medievală germană cunoscută sub numele de "Burzenland", este disputată. <br> Alte comunități pastorale limitrofe mocanilor săceleni sunt 'moroienii' din culoarul Rucăr-Bran, la hotarul dintre Transilvania și Muntenia (Valahia). Aceștia se mai numesc și 'colibași' sau "colibași brăneni", deși nu este clar dacă cele două comunități, a căror denumire a căzut în desuetudine, sunt una și
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
și aceeași. "Colibașii" practicau de asemeni, până de curând, transhumanța, fiindu-le specifică un fel de „transhumanță locală de subzistență” într-un mod dezorganziat, oportunist. De la ei provine denumirea diverselor localități Colibași din Muntenia. Un al treilea grup distinct de mocani ocupă valea Arieșului între comuna Bistra (unde tradițional începe Țara Moților) și până în josul văii în apropiere de Cheile Turzii. Aceste comunități de mocani sunt cunoscute sub numele de mocănimea Văii Arieșului. „Centrele” de odinoară ale acestei mocănimi sunt satele
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
oportunist. De la ei provine denumirea diverselor localități Colibași din Muntenia. Un al treilea grup distinct de mocani ocupă valea Arieșului între comuna Bistra (unde tradițional începe Țara Moților) și până în josul văii în apropiere de Cheile Turzii. Aceste comunități de mocani sunt cunoscute sub numele de mocănimea Văii Arieșului. „Centrele” de odinoară ale acestei mocănimi sunt satele Lupșa și Sălciua, unde, până de curând, aurul se exploata direct din apa râului, scursă prin sitele manevrate de localnici. Proximitatea acestor resurse și
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
mocănimea Văii Arieșului. „Centrele” de odinoară ale acestei mocănimi sunt satele Lupșa și Sălciua, unde, până de curând, aurul se exploata direct din apa râului, scursă prin sitele manevrate de localnici. Proximitatea acestor resurse și relieful tipic fac ca acești mocani să fie mai degrabă crescători de vite decât oieri. Mocănimea văii Arieșului se extinde la nord pe cursurile râurilor afluente ale Arieșului, în special pe valea râului Poșaga ("valea Poșăgii") cuprinzând zona din jurul comunei Mărișel, aflată pe teritoriul județului Cluj
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
vite decât oieri. Mocănimea văii Arieșului se extinde la nord pe cursurile râurilor afluente ale Arieșului, în special pe valea râului Poșaga ("valea Poșăgii") cuprinzând zona din jurul comunei Mărișel, aflată pe teritoriul județului Cluj , loc tradițional de întâlnire estivală a mocanilor. Al patrulea grup de mocani e reprezentat de mocănimea Ampoi-Întregalde, situată, ca și mocănimea Văii Arieșului, tot pe teritoriul de azi al județului Alba. Autorul Ioan Rusu Abrudeanu „fixa” în 1928 limitele geografice ale teritoriului locuit de mocanii zonei colinare
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Arieșului se extinde la nord pe cursurile râurilor afluente ale Arieșului, în special pe valea râului Poșaga ("valea Poșăgii") cuprinzând zona din jurul comunei Mărișel, aflată pe teritoriul județului Cluj , loc tradițional de întâlnire estivală a mocanilor. Al patrulea grup de mocani e reprezentat de mocănimea Ampoi-Întregalde, situată, ca și mocănimea Văii Arieșului, tot pe teritoriul de azi al județului Alba. Autorul Ioan Rusu Abrudeanu „fixa” în 1928 limitele geografice ale teritoriului locuit de mocanii zonei colinare a Munților Apuseni după cum urmează
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
estivală a mocanilor. Al patrulea grup de mocani e reprezentat de mocănimea Ampoi-Întregalde, situată, ca și mocănimea Văii Arieșului, tot pe teritoriul de azi al județului Alba. Autorul Ioan Rusu Abrudeanu „fixa” în 1928 limitele geografice ale teritoriului locuit de mocanii zonei colinare a Munților Apuseni după cum urmează: A cincea mocănime a fost semnalată de etnograful și antropologul Nicolae Dunăre (vezi bibliografia) și cuprinde câteva comune grupate în jurul așezărilor Șieu-Monor din județul Bistrița-Năsăud, sub denumirea generică mocănimea Șieu-Monor. O a șasea
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
comune situate în defileul Deda-Toplița, ca Filea, Vătava, Morăreni etc. Aceștia se mai numesc și ițani. Satele păstorești de pe Valea Gurghiului, cum ar fi Hodac, în munții deasupra căruia s-au aflat, tradițional, locuri special amenajate unde se tundeau oile mocanilor mărgineni, au ca port popular tipic „straiele” și pălăriile mocănești, iar locuitorii lor pot fi descriși de asemenea ca mocani. În anumite sate de pe versanții Munților Vrancei zonă numită și "Ținutul Vrancei", cum ar fi Răcoasa, Reghiu și altele, unde
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Gurghiului, cum ar fi Hodac, în munții deasupra căruia s-au aflat, tradițional, locuri special amenajate unde se tundeau oile mocanilor mărgineni, au ca port popular tipic „straiele” și pălăriile mocănești, iar locuitorii lor pot fi descriși de asemenea ca mocani. În anumite sate de pe versanții Munților Vrancei zonă numită și "Ținutul Vrancei", cum ar fi Răcoasa, Reghiu și altele, unde există documentată încă din evul mediu timpuriu o puternică tradiție pastorală și de oierit, locuitorii sunt numiți (și se numesc
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
sate de pe versanții Munților Vrancei zonă numită și "Ținutul Vrancei", cum ar fi Răcoasa, Reghiu și altele, unde există documentată încă din evul mediu timpuriu o puternică tradiție pastorală și de oierit, locuitorii sunt numiți (și se numesc ei înșiși) mocani. Nu este clar dacă acești mocani vrânceni reprezintă o mocănime propriu-zisă. În caz afirmativ, ei ar forma cea de-a șaptea mocănime — situată la punctul de întâlnire dintre Transilvania, Moldova și Muntenia. Etnograful vrâncean Ion Diaconu consideră că acești oieri
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
numită și "Ținutul Vrancei", cum ar fi Răcoasa, Reghiu și altele, unde există documentată încă din evul mediu timpuriu o puternică tradiție pastorală și de oierit, locuitorii sunt numiți (și se numesc ei înșiși) mocani. Nu este clar dacă acești mocani vrânceni reprezintă o mocănime propriu-zisă. În caz afirmativ, ei ar forma cea de-a șaptea mocănime — situată la punctul de întâlnire dintre Transilvania, Moldova și Muntenia. Etnograful vrâncean Ion Diaconu consideră că acești oieri vrânceni nu sunt mocani „adevărați”, ci
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
dacă acești mocani vrânceni reprezintă o mocănime propriu-zisă. În caz afirmativ, ei ar forma cea de-a șaptea mocănime — situată la punctul de întâlnire dintre Transilvania, Moldova și Muntenia. Etnograful vrâncean Ion Diaconu consideră că acești oieri vrânceni nu sunt mocani „adevărați”, ci păstori moldoveni medievali din Țara Vrancei și că au primit denumirea "mocani" doar prin asociere. Mocanii vrânceni nu practica transhumanța, mutandu-se doar vara pe local, în munții Vrancei. Țara Vrancei avea în evul mediu o identiate proprie
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
cea de-a șaptea mocănime — situată la punctul de întâlnire dintre Transilvania, Moldova și Muntenia. Etnograful vrâncean Ion Diaconu consideră că acești oieri vrânceni nu sunt mocani „adevărați”, ci păstori moldoveni medievali din Țara Vrancei și că au primit denumirea "mocani" doar prin asociere. Mocanii vrânceni nu practica transhumanța, mutandu-se doar vara pe local, în munții Vrancei. Țara Vrancei avea în evul mediu o identiate proprie, diferită de cea a Moldovei. Nu întâmplător, balada "Miorița" are ca personaje un baci
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
mocănime — situată la punctul de întâlnire dintre Transilvania, Moldova și Muntenia. Etnograful vrâncean Ion Diaconu consideră că acești oieri vrânceni nu sunt mocani „adevărați”, ci păstori moldoveni medievali din Țara Vrancei și că au primit denumirea "mocani" doar prin asociere. Mocanii vrânceni nu practica transhumanța, mutandu-se doar vara pe local, în munții Vrancei. Țara Vrancei avea în evul mediu o identiate proprie, diferită de cea a Moldovei. Nu întâmplător, balada "Miorița" are ca personaje un baci vrâncean, distinct de cel
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Vrancei. Țara Vrancei avea în evul mediu o identiate proprie, diferită de cea a Moldovei. Nu întâmplător, balada "Miorița" are ca personaje un baci vrâncean, distinct de cel moldovean și de cel ungurean. Cu toate că nu au fost ei înșiși transhumanți, mocanii de aici locuiau în acele sate montane vrâncene care au fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în munții Bacăului, există o altă zonă mocănească bine
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
au fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în munții Bacăului, există o altă zonă mocănească bine demarcată, în care localnicii își au obârșia în sânul mocanilor ardeleni bârseni. Zona lor se cheamă uneori "mocănimea Cașinului". Despre ei a scris Alexandru Vlahuță în "„România pitorească”" Alte sate care își trag originile din mocani se pot întâlni în zona colinară la limita județelor Vaslui si Bacău, cum ar
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
o altă zonă mocănească bine demarcată, în care localnicii își au obârșia în sânul mocanilor ardeleni bârseni. Zona lor se cheamă uneori "mocănimea Cașinului". Despre ei a scris Alexandru Vlahuță în "„România pitorească”" Alte sate care își trag originile din mocani se pot întâlni în zona colinară la limita județelor Vaslui si Bacău, cum ar fi Bărtăluș-Mocani, în timp ce locuitorii mocani ai localității băcăuane Poiana Sărată, de la poalele Muntelui Mușat, susțin că așezarea lor ar reprezenta „singurul sat de mocani din țară
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
se cheamă uneori "mocănimea Cașinului". Despre ei a scris Alexandru Vlahuță în "„România pitorească”" Alte sate care își trag originile din mocani se pot întâlni în zona colinară la limita județelor Vaslui si Bacău, cum ar fi Bărtăluș-Mocani, în timp ce locuitorii mocani ai localității băcăuane Poiana Sărată, de la poalele Muntelui Mușat, susțin că așezarea lor ar reprezenta „singurul sat de mocani din țară”, o evidentă exagerare care nu diminuează însă atașamentul sincer al acestora până în ziua de azi față de identitatea mocănească. Comunitățile
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
originile din mocani se pot întâlni în zona colinară la limita județelor Vaslui si Bacău, cum ar fi Bărtăluș-Mocani, în timp ce locuitorii mocani ai localității băcăuane Poiana Sărată, de la poalele Muntelui Mușat, susțin că așezarea lor ar reprezenta „singurul sat de mocani din țară”, o evidentă exagerare care nu diminuează însă atașamentul sincer al acestora până în ziua de azi față de identitatea mocănească. Comunitățile de oieri ca acelea din zona Întorsurii Buzăului din actualul județ Covasna sau din Soveja și Rucăreni (aceste două
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Soveja și Rucăreni (aceste două comune aflate în pasul Oituz la demarcația dintre Moldova și Transilvania, Rucărenii, având ca locuitori o comunitate de păstori originară din Rucăr-ul argeșean și cel brașovean) sunt denumite (sau se denumesc ele însele) de asemenea mocani. Însă această denumire a căzut în desuetudine.<br> În Moldova, dar și în alte regiuni în special Dobrogea, satele de mocani sunt riguros delimitate de cele de cojani. Termenul "cojan" (la care făcea referire adesea Nicolae Iorga), era de „locuitor
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]