1,144 matches
-
3; "két egész öt század" (cuvânt cu cuvânt, „doi întregi cinci sutimi”) 2,05. Procentajul se exprimă cu cuvântul "százalék", iar „la mie” cu "ezrelék": "huszonöt százalék" 25%, "öt ezrelék" 5‰. Numeralele cardinale și cele nehotărâte pot primi unele sufixe modale, dintre care două sunt mai frecvente:
Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316238_a_317567]
-
putem observa, ambele însumează 80 de măsuri, dintr-un total de aproximativ 130, fapt ce ne duce cu gândul la idealismul construcției în proporții ale șirului lui Fibonacci. Compozitorul uzează această strategie și în alte contexte ale lucrării. Centrii tonali (modali) ai părții parcurg ciclul cvintelor de la do la do#. Strategie întâlnită și în prima parte a lucrării „Muzica pentru coarde, celestă și percuție” a lui Bartók. Preludiul la unison prezintă forme aproximativ geometric distribuite, o desfășurare melodică de o expresivitate
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
în "Minei", în "Octoih" în "Catavasier". Stihira nu trebuie confundată cu stiharul (unul dintre veșmintele liturgice). În limba greacă στιχηρον ar putea înseamna "care este în legătură cu un vers (στιχ). În mod tradițional, stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica Ortodoxă. Odată cu apariția muzicii armonice, polifonice, ne-modale într-unele din bisericile ortodoxe, unele din formele tradiționale s-au pierdut. În cântarea bizantină, modurile stihirarice sunt de viteză "medie" (mai lentă decât modul irmologic, dar mai rapid
Stihiră () [Corola-website/Science/318171_a_319500]
-
stiharul (unul dintre veșmintele liturgice). În limba greacă στιχηρον ar putea înseamna "care este în legătură cu un vers (στιχ). În mod tradițional, stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica Ortodoxă. Odată cu apariția muzicii armonice, polifonice, ne-modale într-unele din bisericile ortodoxe, unele din formele tradiționale s-au pierdut. În cântarea bizantină, modurile stihirarice sunt de viteză "medie" (mai lentă decât modul irmologic, dar mai rapid decât cel papadic), cântarea fiecărei silabe acoperind adesea două sau trei
Stihiră () [Corola-website/Science/318171_a_319500]
-
În gramatică, un verb modal, numit și verb de modalitate, verb auxiliar de modalitate, verb semiauxiliar de modalitate, verb auxiliar de mod sau verb semiauxiliar de mod este un verb abstract care exprimă prin conținutul său lexical (originar sau dobândit prin context) una din ideile
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
decizii etc.. Pe de o parte, o anumită modalitate poate fi exprimată de mai multe verbe, iar pe de altă parte unul și același verb poate exprima mai multe modalități (vezi mai jos exemplele în propoziții). Unele verbe sunt numai modale, de exemplu, în limba engleză, "can" „a putea” și "must" „a trebui”. Altele pot fi folosite și de sine stătător, cu sens plin, și ca verbe modale: "Îi trebuiau bani să-și cumpere cărți [...]" - folosire cu sens plin, "a avea
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
mai multe modalități (vezi mai jos exemplele în propoziții). Unele verbe sunt numai modale, de exemplu, în limba engleză, "can" „a putea” și "must" „a trebui”. Altele pot fi folosite și de sine stătător, cu sens plin, și ca verbe modale: "Îi trebuiau bani să-și cumpere cărți [...]" - folosire cu sens plin, "a avea nevoie" vs. "Un orfan trebuie să-și facă acolo repede o carieră [...]" - folosire ca verb modal de exprimare a necesității. În gramatici ale limbii române se întâlnesc
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
folosite și de sine stătător, cu sens plin, și ca verbe modale: "Îi trebuiau bani să-și cumpere cărți [...]" - folosire cu sens plin, "a avea nevoie" vs. "Un orfan trebuie să-și facă acolo repede o carieră [...]" - folosire ca verb modal de exprimare a necesității. În gramatici ale limbii române se întâlnesc ca verbe modale "a avea", "a da", "a fi", "a putea", "a sta", "a trebui", "a veni", "a vrea", "se cade", "se cuvine", "se pare" etc.. Aceste verbe sunt
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
bani să-și cumpere cărți [...]" - folosire cu sens plin, "a avea nevoie" vs. "Un orfan trebuie să-și facă acolo repede o carieră [...]" - folosire ca verb modal de exprimare a necesității. În gramatici ale limbii române se întâlnesc ca verbe modale "a avea", "a da", "a fi", "a putea", "a sta", "a trebui", "a veni", "a vrea", "se cade", "se cuvine", "se pare" etc.. Aceste verbe sunt urmate de un verb la conjunctiv, infinitiv, participiu sau supin. După unii lingviști formează
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
scris", dă să spună", era să cad", e de făcut", pot face/să fac", stă să cadă", trebuie să plec", trebuie lăudat", "îmi vine să râd", "vreau să plec". În gramatici ale limbii engleze se fac diverse clasificări ale verbelor modale după gradul lor de gramaticalizare. În principal se deosebesc verbe numai modale ("must, can, could, will, would, may, might, shall" și "should") și verbe nu numai modale, ci folosite și de sine stătător. Primele se disting de verbele obișnuite și
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
să fac", stă să cadă", trebuie să plec", trebuie lăudat", "îmi vine să râd", "vreau să plec". În gramatici ale limbii engleze se fac diverse clasificări ale verbelor modale după gradul lor de gramaticalizare. În principal se deosebesc verbe numai modale ("must, can, could, will, would, may, might, shall" și "should") și verbe nu numai modale, ci folosite și de sine stătător. Primele se disting de verbele obișnuite și prin trăsături precum desinența zero la toate persoanele și lipsa particulei "to
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
să plec". În gramatici ale limbii engleze se fac diverse clasificări ale verbelor modale după gradul lor de gramaticalizare. În principal se deosebesc verbe numai modale ("must, can, could, will, would, may, might, shall" și "should") și verbe nu numai modale, ci folosite și de sine stătător. Primele se disting de verbele obișnuite și prin trăsături precum desinența zero la toate persoanele și lipsa particulei "to" la verbul cu care se asociază. Toate au subiectul comun cu acest verb, care este
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
disting de verbele obișnuite și prin trăsături precum desinența zero la toate persoanele și lipsa particulei "to" la verbul cu care se asociază. Toate au subiectul comun cu acest verb, care este totdeauna la infinitiv. Exemple: În limba franceză, verbele modale se construiesc în general cu infinitivul, uneori cu subjonctivul. Exemple: În limba sârbă, verbele modale sunt urmate de verb la infinitiv sau de conjuncția "da" + verb la indicativ prezent, această construcție fiind corespunzătoare conjunctivului românesc. De multe ori cele două
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
particulei "to" la verbul cu care se asociază. Toate au subiectul comun cu acest verb, care este totdeauna la infinitiv. Exemple: În limba franceză, verbele modale se construiesc în general cu infinitivul, uneori cu subjonctivul. Exemple: În limba sârbă, verbele modale sunt urmate de verb la infinitiv sau de conjuncția "da" + verb la indicativ prezent, această construcție fiind corespunzătoare conjunctivului românesc. De multe ori cele două construcții sunt echivalente sintactic. Exemple: În limba maghiară, verbele modale se construiesc cu infinitivul. Exemple
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
Exemple: În limba sârbă, verbele modale sunt urmate de verb la infinitiv sau de conjuncția "da" + verb la indicativ prezent, această construcție fiind corespunzătoare conjunctivului românesc. De multe ori cele două construcții sunt echivalente sintactic. Exemple: În limba maghiară, verbele modale se construiesc cu infinitivul. Exemple:
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
sau reflexiv, i se adaugă vocala de legătură "-u-": "ducându-l", "văzându-se". În ceea ce privește alte forme verbale, gerunziul intră în compoziția formei de prezent a modului prezumtiv: "voi/oi fi greșind". Fiind un mod dependent, gerunziul preia de obicei semnificația modală și temporală a verbului regent: Totuși, uneori gerunziul are valori modale sau/și temporale diferite de ale verbului regent: De obicei gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea exemplele de mai sus). Valorile
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
văzându-se". În ceea ce privește alte forme verbale, gerunziul intră în compoziția formei de prezent a modului prezumtiv: "voi/oi fi greșind". Fiind un mod dependent, gerunziul preia de obicei semnificația modală și temporală a verbului regent: Totuși, uneori gerunziul are valori modale sau/și temporale diferite de ale verbului regent: De obicei gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea exemplele de mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori nominale. El poate
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
lui Meinong, infestată cu o fantomatică Ființă.” Un refuz al proclamațiilor ontologice ale teoriei lui Meinong este exprimată prin cuvântul de spirit „trebuie să radem jungla lui Meinong cu briciul lui Ockham”. Jungla lui Meinong a fost apărată de realiștii modali, a căror semantică a lumilor posibile oferă o variantă mai acceptabilă a "Gegenstandstheorie" a lui Meinong, așa cum explică Jaakko Hintikka:
Jungla lui Meinong () [Corola-website/Science/317842_a_319171]
-
contribuie exclusiv doar instrumentele de percuție (timpani, toba mică, piatti, gran cassa, tam-tam și mașină de vânt). În ansamblu, sesizăm o libertate de tratare a plajei sonore, în care vocile și orchestrația sunt foarte complexe, iar limbajul sonor întrunește elemente modale. Orchestrația depășește în această lucrare nivelul atins în Simfonia a 3-a (1916-18). Astfel, întregul discurs muzical este construit pe ideea literară descrisă de Enescu în "Amintiri": „Închipuiți-vă o mare furtunoasă. Un marinar, nemișcat, o contemplă, având ochii pironiți
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
traductor senzorial specializat și a zonei din creier alocată primirii și interpretării mesajului. Cu toate că informația video sau audio primară, care pătrunde în creier, este consecința funcționării simțului respectiv, la construcția reprezentării imaginii sau a sunetului, dar și a altor variante modale, participă într-un mod încă necunoscut și limbajul, instrumentul diferențierii și clasificării formelor, mișcărilor, proprietăților și diversității combinațiilor între ele, așa cum ne apar, când observăm atenți un segment de realitate. Prin intermediul limbajului mintea umană construiește obiecte generalizante, anume sensurile cuvintelor
Obiect (filozofie) () [Corola-website/Science/308388_a_309717]
-
În lingvistică, particula modală este o specie de particulă cu funcția principală de a indica atitudinea afectivă, volitivă sau de evaluare a vorbitorului (funcție modală). Ea poate avea de asemenea funcția de a exprima reacția vorbitorului la situația de comunicare, de a organiza interacțiunea
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
În lingvistică, particula modală este o specie de particulă cu funcția principală de a indica atitudinea afectivă, volitivă sau de evaluare a vorbitorului (funcție modală). Ea poate avea de asemenea funcția de a exprima reacția vorbitorului la situația de comunicare, de a organiza interacțiunea interlocutorilor (funcție pragmatică). În unele limbi, precum rusa, daneza, germana și olandeza, particulele modale ocupă un loc important în comunicarea orală
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
volitivă sau de evaluare a vorbitorului (funcție modală). Ea poate avea de asemenea funcția de a exprima reacția vorbitorului la situația de comunicare, de a organiza interacțiunea interlocutorilor (funcție pragmatică). În unele limbi, precum rusa, daneza, germana și olandeza, particulele modale ocupă un loc important în comunicarea orală. Alte limbi, bunăoară franceza, sunt mai sărace în asemenea elemente. Nepotrivindu-se în sistemul tradițional al părților de vorbire, particulele modale au fost multă vreme ignorate, ba chiar socotite dubioase din punct de
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
funcție pragmatică). În unele limbi, precum rusa, daneza, germana și olandeza, particulele modale ocupă un loc important în comunicarea orală. Alte limbi, bunăoară franceza, sunt mai sărace în asemenea elemente. Nepotrivindu-se în sistemul tradițional al părților de vorbire, particulele modale au fost multă vreme ignorate, ba chiar socotite dubioase din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Abia în anii 1960 au început să fie studiate mai profund de către lingviști ruși și germani, în urma unei orientări tot mai pragmatice în lingvistică
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
germani, în urma unei orientări tot mai pragmatice în lingvistică. Particula în general este tratată ca o parte de vorbire aparte în gramatici ale unor limbi ca germana, maghiara sau cele din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată etc.), iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în unele gramatici. În gramatici uzuale ale limbii franceze sau ale limbii române nu se operează cu această noțiune. Totuși, unii lingviști francezi se ocupă în oarecare măsură de ea. Particulele modale provin
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]