1,182 matches
-
o ființă rațională”) ipotetice, ("Dacă este om, atunci este o ființă rațională”) și disjunctive ("A și om înseamnă a fi ori ființă rațională ori animal”) Formele logice care structurează cunoașterea raportului dintre un lucru și propria lui esență sunt judecați modale. Din punct de vedere al modalității, 40 H.Wald, op.citată , p.3 41 H.Wald, op.citată , p. 144-145 30 judecățile sunt de trei feluri: asertorice (formulează logic identificarea lucrului), problematice (structurează logic faptul că noțiunea nu se referă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
o ființă rațională”) ipotetice, ("Dacă este om, atunci este o ființă rațională”) și disjunctive ("A și om înseamnă a fi ori ființă rațională ori animal”) Formele logice care structurează cunoașterea raportului dintre un lucru și propria lui esență sunt judecați modale. Din punct de vedere al modalității, 40 H.Wald, op.citată , p.3 41 H.Wald, op.citată , p. 144-145 30 judecățile sunt de trei feluri: asertorice (formulează logic identificarea lucrului), problematice (structurează logic faptul că noțiunea nu se referă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
posibil să se realizeze decît prin autocritică introspectivă unic criteriu de obiecititate științifică ce permite stabilirea unei VERITABILE CRITICI A CUNOAȘTERII, bazată pe eliminarea oricărei speculații metafizice prin recunoașterea existenței misterului. De aici rezultă NECESITATEA OLIGATIVITĂTII STUDIERII CELOR DOUĂ MANIFESTĂRI MODALE ALE EI: LUMEA EXCITANTĂ ȘI PSIHICUL EXCITABIL, legate prin dorințe, care, reținute și lipsite de descărcarea imediată, devin motiv, cauză intrapsihică a activității. Teoria cunoașterii este imposibilă fără studiul introspectiv al intrapsihicului. Exigența aceasta este deja inclusă în cugetare. Căci
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
faptului că spiritul clarificator s-ar elibera astfel de problema metafizică fals pusă (Spirit absolut sau Materie absolută), capacitatea sa de înțelegere se va concentra în mod necesar asupra sarcinii lui naturale, adică studierea apariției manifeste sub toate formele ei modale și modificabile: nu numai lumea, ci și psihicul, extensia și intenția, cantitatea și calitatea, care, departe de a se exclude, sînt susceptibile să se unească armonios în efortul metodologic destinat înțelegerii. Rezultă că a nu recunoaște existența misterului nu este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în caz de limitare. Ele nu valorează cu nimic mai mult decît discuțiile teologiei scolastice pentru stabilirea faptului dacă îngerii au sau nu sex. În realitate, termenul de "existență" este calitatea care rămîne dacă facem abstracție de toate celelalte calități modale și modificabile. Aceasta este calitatea misterioasă, de unde rezultă că toate obiectele existente au un aspect manifest și un aspect misterios. Tocmai aici se află misterul existenței, inaccesibil dovezii logice și accesibil numai emoției. Cauza cea mai secretă a greșelii atunci
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unui singur expert, constituind astfel baza materialelor recomandabile. Termeni și traducere Comentarii și sinonime analiza tipurilor de sincopă și a efectelor acestora Engleză: failure mode and effect analysis Franceză: analyse des modes de défaillance et de leurs effets Spaniolă: analisis modal de fallos y efectos Germană: Fehlermoglikeits und Wirkungs analyse Italiană: analisi delle modalità e degli effetti dell fallimento Slovenă: analiza mojnih napak in njihovih posledic X analiza tipurilor de sincopă și a efectelor acestora: o metodă a analizei riscului bazat
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de calcul NX Nastran - Încărcare cu sarcini sau presiuni. - Capacități de postprocesare de tipul: conturarea eforturilor, factor de siguranță, deformație, animație, raport HTML și captura de imagine sau film. Fluxul de comenzi este: 1. Definirea tipului de analiză (Stress or Modal) 2. Definirea materialului piesei 3. Definirea forțelor ce acționează asupra piesei (doar în cadrul analizei de Stress) 4. Definirea constrângerilor piesei 5. Procesarea datelor 6. Afișarea rezultatului 1. Cand selectam comandă Simulation Express, este afișată bară de lucru. Dacă suntem în
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
în modulul Part, piesa în lucru este selectata automat. Dacă există două solide separate, apare un mesaj de eroare care vă va cere să ștergeți unul din ele. La acest pas putem alege tipul de analiză efectuată- de eforturi sau modala - Analiza eforturilor (stress), analizează modul cum acționează asupra piesei o presiune sau o forță. - Analiza modala, analizează vibrațiile caracteristice, pentru a determina frecvență naturală a corpului. De asemenea putem apela fereastră de dialog Analysis Settings, pentru a controla rezoluția rețelei
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
mesaj de eroare care vă va cere să ștergeți unul din ele. La acest pas putem alege tipul de analiză efectuată- de eforturi sau modala - Analiza eforturilor (stress), analizează modul cum acționează asupra piesei o presiune sau o forță. - Analiza modala, analizează vibrațiile caracteristice, pentru a determina frecvență naturală a corpului. De asemenea putem apela fereastră de dialog Analysis Settings, pentru a controla rezoluția rețelei de discretizare (mesh resolution) și viteza animației. Aceste setări pot fi însă realizate oricând, chiar și
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
revizii în afara Femap. Aceste fișiere reclamă spațiu suficient pe disk din cauza mărimii lor. Se folosește comandă New Study , pentru a crea un studiu nou. Apelarea acestei comenzi determina: - Atribuirea unui nume predefinit. - Specifică tipul de analiză - linear static, buckling, sau modal - de aplicat modelului. Specifică tipul rețelei de discretizare ce va fi aplicată modelului. Fiecare studiu prezintă un model, cu un material atribuit, una sau mai multe sarcini, un set de constrângeri și o rețea de discretizare aplicată. Adăugăm aceste date
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
i a mplu, debutează cu câteva aspecte privind conținutul și structura pieței financiare globale, subliniind, în același timp, care sunt cele mai importante categorii de titluri tranzac ționate, dar și principalele categorii de inves tit ori pe aceste piețe. O modali nd condițiile prin care se decid dezvoltarea im edi ată și pe termen lung a statelor din întreaga lume. În momentul de față, este greu de anticipat un revers al actualului trend de globalizare financiară. Acest fapt se dat orează
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
prepoziție (îl știam eu al dracului, dar nici chiar așa!), cât și cu o prepoziție care cere acest caz (îl știam contra aranjamentelor - ambele exemple sunt după V. Hodiș, art. cit., II, p. 140). Atributul circumstanțial exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: modală: O mie de neamuri,plecate, domoale,te caută n ceruri.; cauzală: Horia, speriat, vru să iasă pentru a da ordine.; temporală: Rămasă singură, Ana băgă de seamă că libertatea pe care o lăsa altora nu i-o precupețea azi nici
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cazul construcțiilor de tipul Fetița aleargă voioasă și Fratele meu muncește la fabrică ca strungar și predicat circumstanțial verbal în cazul construcției de tipul venea plângând. Deducem că predicatul circumstanțial este partea secundară de propoziție, care exprimă starea sau aspectul modal al acțiunii, raportate la subiectul sau obiectul propoziției. Dubla funcției de determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
p. 62). Dar el poate sta și înaintea substantivului determinat, ca în cazul construcției de tipul Zgomotoși copiii vin. Din analiza faptelor ajungem la următoarele concluzii: Predicatul circumstanțial este al doilea predicat, un predicat secundar care exprimă starea sau acțiunea modală raportată la subiectul sau obiectul propoziției. El este cerut, în general, de verbe intranzitive, verbe de mișcare sau de verbe tranzitive cu valoare absolută. Predicatul circumstanțial are dublă funcție, funcție determinativă și predicativă. El poate fi exprimat prin adjective, locuțiuni
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o introduce ca dependentă (rezultatul este ineluctabil) de o mișcare discursivă subordonată. Această schimbare de perspectivă este asigurată și de folosirea viitorului simplu: "copilul dumneavoastră VA AVEA mereu anturaje dubioase". În acest caz, avem de-a face cu o folosire modală a viitorului: o viitoare predicție sau "viitorul profețiilor" (R. Martin, 1983, p. 129): "[...] acest viitor se va realiza odată cu nedeterminarea temporală (cînd?). El este decodabil datorită situației sau naturii textului; în acest sens, este de natură pragmatică" (p. 129). Dacă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ci crearea unui Univers de credință U1 în [P10] atrage după sine crearea unui nou Univers U2 în [P10'] al cărui alocutor este elementul esențial: "atunci măcar să le alegeți VOI ÎNȘIVĂ". După cum observăm, folosirea conectorilor ORICUM, ATUNCI, MĂCAR, a indicatorilor modali și temporali (conjunctiv, viitor) sau chiar personali ("dumneavoastră", "voi", "voi înșivă") are loc printr-un anumit număr de constrîngeri care definesc condițiile de utilizare și complementaritatea lor; gestionarea acestor constrîngeri este o componentă a activității de producere discursivă, analiza ei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a adevărului unui enunț, de indicare a gradului de certitudine pe care îl are locutorul în legătură cu realitatea stării de lucruri descrise în enunț. Modalizatorii epistemici nonfactivi de tipul "poate", "probabil" sunt folosiți parcimonios. Sunt preferate diferite forme verbale ale operatorului modal "a putea": Ajunsese de nu-și mai putea da seamă dacă stă treaz ori visează și vedea oarecum ceea ce gândește. Acestea se regăsesc însă în număr relativ redus în țesătura textului. Principalul mijloc de obținere a modalizării în "Hanul Ciorilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
În acea zi marchiza nu ieși la ora cinci. D. Combe ar fi absolut îndreptățit să vină aici cu observația că o propoziție recunoscută ca fiind narativă trebuie să fie "cu obligativitate o afirmație pozitivă" (1989: 158) și că distanțarea modală garantată în (11), în mod evident, prin perfectul simplu asociat persoanei a treia este indispensabilă. Atunci când distanțarea modală este atenuată, avem posibilitatea să afirmăm, precum D. Combe, că "povestirea și comentariul sunt strâns legate între ele" (1989: 159). Se pare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu observația că o propoziție recunoscută ca fiind narativă trebuie să fie "cu obligativitate o afirmație pozitivă" (1989: 158) și că distanțarea modală garantată în (11), în mod evident, prin perfectul simplu asociat persoanei a treia este indispensabilă. Atunci când distanțarea modală este atenuată, avem posibilitatea să afirmăm, precum D. Combe, că "povestirea și comentariul sunt strâns legate între ele" (1989: 159). Se pare că odată cu încercarea de a da o definiție a povestirii, construită pe baza unei modalități asertive neutre, regăsim
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pare necesar ca pluralitatea propozițiilor să fie o condiție gramaticală a povestirii " (1989: 164). Cu siguranță, o caracterizare gramaticală a propozițiilor considerate ca fiind narative este posibilă (temă-argument antropomorf, predicat care semnalează un eveniment, enunț asertiv activ sau pasiv, distanțare modală), dar putem spera ca, pornind de la elemente de gramatică, să ajungem la povestire? Caracteristicile reținute corespund unor propoziții descriptive, însă ele nu demonstrează că o anumită propoziție este, de la sine, de un anumit tip. Folosirea perfectului simplu nu garantează nici măcar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în anumite circumstanțe, să nu poată fi aplicate; întotdeauna trebuie să lăsăm loc pentru o eventuală non-aplicare a regulilor de inferență sau chiar pentru o respingere 25. Cu alte cuvinte, chiar dacă informația dată-argument aduce cu sine PROBABILUL sau VEROSIMILUL (adverb modal al posibilității) concluzia este posibilă în cadrul unei restricții sau a unui contra-argument (NUMAI DACĂ). Pe scurt, schema de bază a argumentației este o punere în relație a informațiilor date cu o concluzie. Această punere în relație poate fi implicit sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
primei secvențe (D1 → C1). Trebuie spus că cea de-a doua restricție (respingerea D4 [g]) vine să o compenseze pe prima (DAR D2 [e]). Efectele enunțiative de suprafață legate de alternanța timpurilor verbale (prezent, imperativ, viitor) sunt mai ales schimbările modale. După propozițiile neasumate de către locutor (premise enunțate cu prezentul de adevăr general) urmează propoziții direct asumate de către acesta (imperativ și viitor cu valoare predictivă). Aceste aspecte enunțiative participă la mișcarea argumentativă, exprimând voința de a-l influența pe celălalt ("dumneavoastră
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tabelara a statisticilor descriptive calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți, format din adolescenți, prin comparație cu cele calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți, format din părinți, pe dimensiunile de personalitate. Mod de lectură: valoarea modala reflectă categoria de raspuns cu cea mai mare frecvență. Indicele Skewness arată asimetria / simetria curbei de frecvență, cu abateri de la normalitate (caz în are are valoarea nulă) spre stânga sau dreapta, conform regulilor: pentru valori mai mici că zero, curbă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mai mari ca 3, curbă este ascuțită (leptokurtică), iar pentru valori mai mici că 0, curbă este aplatizata (platycurtică). Dimensiunea DINAMISM Părinți Frecvență Dev.std.= 4.86 Media = 32.4 N= 47.00 Media = 32.3830 Mediana = 33.0000 Val.modală = 33.00 Simetria/asimetria curbei = -0.435 Curbă de distribuție = 0.191 Observații: Modul (valoarea modala): 33 Curbă este alungita la stanga (val indice S <0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea DINAMISM Adolescenți Frecvență Dev. std.= 5
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
este aplatizata (platycurtică). Dimensiunea DINAMISM Părinți Frecvență Dev.std.= 4.86 Media = 32.4 N= 47.00 Media = 32.3830 Mediana = 33.0000 Val.modală = 33.00 Simetria/asimetria curbei = -0.435 Curbă de distribuție = 0.191 Observații: Modul (valoarea modala): 33 Curbă este alungita la stanga (val indice S <0). Curbă este platycurtică / aplatizata (val. Indice K< 3) Dimensiunea DINAMISM Adolescenți Frecvență Dev. std.= 5.28 Media = 32.5 N=31.00 Media= 32.5161 Median a= 35.0000 Val. modala
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]