3,297 matches
-
drept, cu un decalaj de câteva decenii), la 1750 - începutul clasicismului (incluzând perioadă Preclasica și activitatea timpurie a lui Haydn, nașterea lui Mozart la 1561 și a lui Beethoven la 1770, după Clasicismul vienez urmând Romantismul), iar la 1900 - începutul Modernismului (incluzând Postmodernismul și, iată, Modernitatea secundă a lui Mahnkopf). Continuând șirul, o următoare schimbare a paradigmei ar trebui să intervină în jurul anului 2050. footnote>.
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
20-lea, în întreaga Europă, cu puțin până după cel de Al Doilea Război Mondial, a păstrat cumva diferențierea indicată mai sus. După aceea, corect spus, după căderea Zidului Berlinului, la noi, după acel chinuit Decembrie 89, invazia des pletitului modernism, îngroșat și susținut așa, aproape diabolic, și de cel venit, în valuri, dinspre Ocean, s-a instalat dezordonat, incisiv, adesea violent în cercuri literare diferite. Din păcate, până și unii creatori mai în vârstă și-au transferat asemenea modă nefastă
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
a cărei semnificație exactă îi era adesea indiferentă, fiindcă el îi construia alte înțelesuri, Creangă face să iasă în relief conturul desenului din tușe de culoare densă, cu materialitate palpitîndă, ca pictura impresionistă. Această artă poetică nu e departe de modernism. Două generații mai tîrziu, Tudor Arghezi, alt mare țăran și răspopit, declara fără înconjur: „Am căutat cuvintele care sar și frazele care umblă, de sine stătătoare, le-am înlocuit natura lor printr-o natură de adaos și le-am făcut
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
mai târziu a revistei) „Sburătorul“, unde a jucat rolul de îndrumător, punându-și astfel amprenta asupra literaturii interbelice. Este considerat cel mai mare critic pe linia lui Titu Maiorescu. El este creatorul unei noi doctrine, pe care a numit-o modernism. Joi, 17 iulie Asediul Vienei În anul 1683, armatele Imperiului Otoman, conduse de marele vizir Kara Mustafa, au început asediul Vienei, care a durat mai multe luni. Înfrângerea turcilor și ridicarea asediului s-a petrecut în 12 septembrie, moment care
Agenda2003-28-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281228_a_282557]
-
creația literară. Prin anii 1997 am constatat că postmodernismul de la noi, cu ideile absconse și text experimentalist începe să treacă în penumbră. Astfel a apărut noul curent, pe care l-am denumit „globmodernul”, care împletește elementele tradiționale din literatură cu modernismul. Este un fel de rentoarcere în trecut, pe jumătate, dar cu elemente moderne oferite de noile concepții despre literatură. Teoretizarea globmodernului am făcut-o în publicația „Curierul Primăriei” și în „Oglinda Literară”. Georges Poules subliniază că în timp ce conștiința critică este
Destine Contemporane Convorbire cu scriitorul Al. Florin Țene Președintele "Ligii Scriitorilor" din România. In: Editura Destine Literare by Elisabeta Iosif () [Corola-journal/Journalistic/85_a_464]
-
în Rusia. Care dintre aceste roluri se mai potrivește intelectualului secolului nostru, în raport cu sensul în care mergem? Al.F.Ț.: Intelectualii americani de care faci vorbire au exercitat prin anii 1960 o influență asupra culturii literare, promovându-i pe protagoniștii modernismului european, publicând eseuri pline de discernământ consacrate poeților și romancierilor contemporani cu ei, iar contribuția lor cea mai de seamă a constat în crearea unei fuziuni între ceea ce Lionel Trilling numea „activitatea politică... și imaginația rațională”. Spre deosebire de ei, intelectualii noștri
Destine Contemporane Convorbire cu scriitorul Al. Florin Țene Președintele "Ligii Scriitorilor" din România. In: Editura Destine Literare by Elisabeta Iosif () [Corola-journal/Journalistic/85_a_464]
-
că astăzi melanjul de stiluri este o modă benefică, un asemenea amestec nu poate fi decât de bun augur, reușind să adune laolaltă un public divers. Deschiderea unui meloman către orice stil muzical prezent pe piață este o dovadă a modernismului, era conservatorilor care afirmă că numai anumite stiluri muzicale pot fi „culte“ apunând demult. De altfel, și în clasicul jazz, modernismul a inițiat câteva curente extraordinar de interesante, fuziunea de efecte electronice realizate prin instrumente virtuale extrem de sofisticate fiind la
Agenda2004-43-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282984_a_284313]
-
adune laolaltă un public divers. Deschiderea unui meloman către orice stil muzical prezent pe piață este o dovadă a modernismului, era conservatorilor care afirmă că numai anumite stiluri muzicale pot fi „culte“ apunând demult. De altfel, și în clasicul jazz, modernismul a inițiat câteva curente extraordinar de interesante, fuziunea de efecte electronice realizate prin instrumente virtuale extrem de sofisticate fiind la ordinea zilei. Iar cei care nu recunosc aceste realități, pot intra ușor în categoria oamenilor de ieri. Deschiderea către stilurile muzicale
Agenda2004-43-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282984_a_284313]
-
tratament inclus, 50 000 de lei pentru masă, în bonuri valorice l Slănic Moldova (căi respiratorii, digestiv), Hotel Venus - 311000 lei, tratament și mic dejun inclus etc. Informații la tel. 490214. O. N. Malaysia - o destinație încărcată de farmec l Modernismul și tradiționalismul se combină armonios pe aceste meleaguri idilice Îndepărtata Malaysia poate fi caracterizată ca o țară a contrastelor: aici te întâmpină modernitatea și tehnologia ultraperformantă, iar puțin mai încolo intri într-o piață tradițională, exotică prin multitudinea de culori
Agenda2004-41-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282980_a_284309]
-
de fotografii semnate de fotograful luxemburghez Pierre Levy, care înfățișează clădirile actuale, precum și o serie de planuri și explicații, care întregesc contextul atât în privința fotografiilor, cât și a epocii. Un catalog în engleză și germană, „Moderne in Bukarest. Ein Architekturführer/Modernism in Bucharest. An Architectural Guide, completează expoziția. ( A. M. G.) RomTurism Portalul turistic RomTurism (www. romturism. ro) și-a îmbunătățit baza de date, oferind acum informații detaliate despre 1000 de unități de cazare și cca 700 de agenții de turism din
Agenda2004-43-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283007_a_284336]
-
l Pe tărâmul mirific al Marocului Casablanca,Tanger sau Marrakesh... doar menționarea acestor locuri ne duce cu gândul și cu simțurile la aromele mirodeniilor din piețele marocane, la acel tărâm mitologic unde se amestecă armonios credința și istoria islamică cu modernismul. Piațetele în aer liber, împrăștiate pe întreg teritoriul Marocului, sunt înțesate de carpete viu colorate, piese ornamentale din lemn, bijuterii sau confecții din piele, despre care se spune că este cea mai moale din lume. Turiștii care se hotărăsc să
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
spațiul aceluiași român (povestire, nuvelă) făcând-o să reverbereze neașteptat și încărcând-o de semnificații nebănuite, ci de a o deplasa, printr-un exercițiu comparatist extrem de inteligent, în mai toate textele analizate. Stau astfel, unul în oglindă celuilalt, române ale modernismului românesc, precum Adela și, să spunem, Patul lui Procust sau Jocurile Daniei. Conexiunile sunt coerențe, bine articulate, deoarece autoarea are în vedere nu doar simple repertorii tematice sau tehnici narative, ci viziunile de ansamblu asupra lumii (reale și, deopotrivă, românești
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
ale "infamiei oglinzii" și nu mai puțin ale "crizei" românului: ăîncepând cu vârsta falsei inocențe (anii ^20), și terminând cu vârsta falsei resemnări (anii ^90)a. Sau, translând efectul de oglindă la ceea ce s-ar putea numi "vârstele românului", de la modernism la postmodernism. O îmbătrânire? O deteriorarea ca semn a ceva iremediabil sfârșit sau doar o lentă evoluție spre încă nebănuita renaștere? Prin afirmarea acestui din urmă gând Corina Ciocârlie își încheie, cu un superb patetism cartea: ăChiar dacă răstignirea nu
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
tradiție cît mai îndelungată și, în măsura posibilului neîntreruptă. După anumite "curiozități", "experiențe", "anticipări", identificate cum grano salis în perioadele mai vechi și înainte de a invocă " postmodernismul subteran" din perioada postbelică, el încearcă să recupereze în ordine postmodernă însăși "contestarea modernismului" care a avut loc în plină epoca modernista. Situarea lui Arghezi într-un limb în care "modernitatea nu se mai confundă cu modernismul" mi se pare iluminata, ca și o interpretare dată Întîmplărilor din irealitatea imediată de Blecher. Aducerea în
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
înainte de a invocă " postmodernismul subteran" din perioada postbelică, el încearcă să recupereze în ordine postmodernă însăși "contestarea modernismului" care a avut loc în plină epoca modernista. Situarea lui Arghezi într-un limb în care "modernitatea nu se mai confundă cu modernismul" mi se pare iluminata, ca și o interpretare dată Întîmplărilor din irealitatea imediată de Blecher. Aducerea în discuție a lui Sadoveanu însuși cu Creangă de aur e șocantă la început, dar pînă la urmă convingătoare și, în orice caz, înnoitoare
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
estetice "marginale", "experimentale", "greu de clasificat" sînt susceptibile să formeze "un posibil hinderland pentru postmodernismul actual". Dar în condițiile în care nu se fac anumite disocieri "experimentalul" nu se leagă de noutate și, prin urmare, de avangardă sau chiar de modernism? Cît privește "marginalitatea", mă tem că ea riscă să se suprapună și să se confunde uneori cu o marginalitate funciară a culturii române înseși. În fine, "inclasificabilul" nu e o soluție oare prea facilă spre a arunca tot ce nu
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
inedite - nici, cu atît mai putin, o descriere a articularii compoziționale a volumului. Aș reduce observațiile mele în continuare, în continuarea dialogului, la o singură tema, nu principala, ci secundară, dar omniprezentă chiar atunci cînd e subiacenta: e vorba de modernism. Mircea Cărtărescu nu se mulțumește cu definiția postmodernismului că un curent literar sau artistic, nici nu înțelege prin el doar o perioadă, ci și-l reprezintă că pe o schimbare radicală "de civilizație, nu numai de cultură", pe deasupra a ceea ce
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
schimbare radicală "de civilizație, nu numai de cultură", pe deasupra a ceea ce el consideră a fi fost "deraierea" modernista: e vorba de tradiția unei arte cu caracter utilitar, o artă "slabă", ambientală, sincretica. Întrebare: putem considera în bloc epocile de dinainte de modernism ca fiind cultivatoare ale unei arte cu caracter utilitar, sincretic, cînd știm prea bine că, din Renaștere și pînă în romantism, procesul de autolegitimare a artei, de specificare estetică, a fost unul progresiv, culminînd cu modernismul însuși? O altă afirmație
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
bloc epocile de dinainte de modernism ca fiind cultivatoare ale unei arte cu caracter utilitar, sincretic, cînd știm prea bine că, din Renaștere și pînă în romantism, procesul de autolegitimare a artei, de specificare estetică, a fost unul progresiv, culminînd cu modernismul însuși? O altă afirmație problematică: "Utopia transparenței, a progresului continuu, a noului mereu superior vechiului fac din modernism (isme) o continuare, e drept paradoxala, torsionata, hiperconstientă de sine și în care logicul se transformă în paralogic, a proiectului iluminist din
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
bine că, din Renaștere și pînă în romantism, procesul de autolegitimare a artei, de specificare estetică, a fost unul progresiv, culminînd cu modernismul însuși? O altă afirmație problematică: "Utopia transparenței, a progresului continuu, a noului mereu superior vechiului fac din modernism (isme) o continuare, e drept paradoxala, torsionata, hiperconstientă de sine și în care logicul se transformă în paralogic, a proiectului iluminist din veacul al optsprezecelea". "Utopia transparenței" în literatura modernista? Transparență nu are cum să fie nici macar utopia literaturii moderne
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
unui sens la care se succede printr-o inițiere răbdătoare, progresivă. Restul poeților moderniști cereau chiar, la un moment dat, cum știm, "o dezintelectualizare răbdătoare, progresivă". Transformarea logicului în paralogic (de care vorbește autorul nostru) nu e o trăsătură a modernismului, făcînd, probabil, chiar diferența între modernism și postmodernism. În altă parte, îi este atribuită modernismului convingerea că "emanciparea de figurativ" ar însemna neapărat un "progres" și că adoptarea noutății drept criteriu de calitate a condus automat la "o abandonare definitivă
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
printr-o inițiere răbdătoare, progresivă. Restul poeților moderniști cereau chiar, la un moment dat, cum știm, "o dezintelectualizare răbdătoare, progresivă". Transformarea logicului în paralogic (de care vorbește autorul nostru) nu e o trăsătură a modernismului, făcînd, probabil, chiar diferența între modernism și postmodernism. În altă parte, îi este atribuită modernismului convingerea că "emanciparea de figurativ" ar însemna neapărat un "progres" și că adoptarea noutății drept criteriu de calitate a condus automat la "o abandonare definitivă a formelor vechi după modelul progresului
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
chiar, la un moment dat, cum știm, "o dezintelectualizare răbdătoare, progresivă". Transformarea logicului în paralogic (de care vorbește autorul nostru) nu e o trăsătură a modernismului, făcînd, probabil, chiar diferența între modernism și postmodernism. În altă parte, îi este atribuită modernismului convingerea că "emanciparea de figurativ" ar însemna neapărat un "progres" și că adoptarea noutății drept criteriu de calitate a condus automat la "o abandonare definitivă a formelor vechi după modelul progresului tehnic". Așa să fie, oare? Întrebare retorica pentru mine
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
modelul progresului tehnic". Așa să fie, oare? Întrebare retorica pentru mine, trecînd peste detaliul important că funcția muzeului de artă e diferită de cea a unui muzeu al tehnicii. La o anumită pagina i se atribuie (și i se reproșează) modernismului atitudini care nu-i sînt deloc caracteristice; criteriul exhaustivității, ca și acela al "punerii la punct definitive" sînt deziderate ale pozitivismului în critică, cîtuși de puțin ale criticii moderniste. Toți criticii moderniști importanți - inclusiv cei români -, au polemizat îndelung cu
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
criticii moderniști importanți - inclusiv cei români -, au polemizat îndelung cu susținătorii unor asemenea exigente scientiste neadecvate, în cîmpul literar și artistic. O mică paranteză referitoare tot la critică modernista: nu începe, oare, "fictionalizarea" ei și a istoriei literare chiar în modernism și nu în postmodernism, cum crede Mircea Cărtărescu? Ce altceva este "sinteză epica" a lui G. Călinescu? Cîteva precizări mi se par necesare înainte de a purcede în continuare. Întrebările mele nu au alt rost decît acela de a încerca o
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]