1,712 matches
-
clerului. Rămânea problema participării politice. Pius al X-lea era confruntat cu mai multe crize în Biserica sa. Se confruntă cu situația din Franța, unde statul se separă de Biserica. Se și rupeau relațiile între Franța și Sfântul Scaun. Criza Modernistă a pus problema aplicării în textele sfinte (în textul Evangheliilor, în textul scrierilor Bisericii) a metodelor de critică istorică, științifică, filologică pe care le foloseau de mai mult timp teologii protestanți din Germania în studierea textelor sacre pentru a combate
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
În Bisericile Protestante nu există norme dogmatice, ele schimbându-se în funcție de caracteristicile epocii. Aceste lucruri contravin Bisericii și dogmelor Bisericii Catolice. Sunt câțiva clerici catolici care au fost convinși de adevărurile protestante. Astfel Biserica Catolică se confruntă cu această Criză Modernistă, de critică a Cărților Sfinte . Totuși, datorită progresului Partidului Socialist, în Italia este suspendat boicotul vieții politice, catolicii votând împotriva anticlericalilor. Acest proces de abandonare a interzicerii catolicilor de a participa la viață politică cunoaște deznodământul în 1913, când liberalii
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
fiecare temă compusă de Williams, incluzându-le pe toate. Lui Spielberg i-a plăcut așa de mult muzica pentru scena urmăririi, încât a decis să modifice scena astfel încât ea să se potrivească cu acea temă. Williams a luat o abordare modernistă, folosindu-se de politonalitate, care se referă la sunetul a două note diferite cântate simultan. Modul lidian poate fi folosit într-un mod politonal. Williams a combinat politonalitatea și modul lidian pentru a da coloanei sonore calități mistice, de vis
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
a considerat că manifestările la care a luat parte nu erau decât niște curente sezoniere. El nu a înțeles ce anume însemna "nou" și "vechi" în artă și argumenta faptul că arta dacă este adevărată, ea aparține tuturor timpurilor. Teoriile moderniste i s-au părut "cuvinte și formule goale ale neputincioșilor" și a declarat că el "...regretă că avem maimuțoi la noi în țară care imită pe acești neputincioși". Declașând astfel de polemici acide, Arthur Verona s-a văzut pus în fața
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Participă cu referate și comunicări la reuniuni științifice internaționale (Atena - 2004, Manchester și Madrid - 2007, Dresda - 2008, Graz - 2011, Salzburg - 2012, Roma - 2013, Kὅln - 2013, Madrid - 2015, Prato și Roma - 2016), “Am avut încredințarea, încă de când i-am comentat Discursul modernist (Editura Cartea Românească, 2000), că Maria-Ana Tupan este unul dintre acei foarte puțini critici români care dețin atúurile necesare pentru a-și extinde investigațiile asupra unor arii în care literatura interferează cu filosofia și cu științele. I-am recunoscut mai
Maria Ana Tupan () [Corola-website/Science/311051_a_312380]
-
poètes roumains. 1951 - 1973)," la Institutul Național de Civilizații și Limbi Orientale din Paris, i se acordă titlul de doctor în filologie. Debutului editorial - cu "Vântul cutreieră apele" - îi urmează o serie de volume care surprind receptorul cu o lirică modernistă, trecută pe la înaltele curți poetice ale lui Quasimodo, Ungaretti, Montale, Umberto Saba (poeți pe care i-a tâlmăcit în românește și Ilie Constantin): Ca prozator, Ilie Constantin s-a remarcat prin romanul "Tinerii noștri bunici" (1967), prin volumul de povestiri
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
Kenyon, o traducătoare a poeziilor Annei Ahmatova, explică viziunea acmeismului în modul următor: acmeiștii consideră că „un trandafir este frumos prin el însuși, nu pentru că simbolizează ceva”. Grupul acesta de tineri organiza cursuri pentru studiul prozodiei și al diferitor tehnici moderniste. Studiile și experimentele încep să fie practicate la noul sediu al redacției revistei „Apollo”. Școala de poezie capătă denumirea de Academia poetică. În 1911 Academia se transformă în gruparea Atelierul poeților. Conducători ai Atelierului devin doi poeți din generația de după
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
(n. 2 februarie 1865 în Ludźmierz, m. 18 ianuarie 1940 în Varșovia) a fost un poet, romancier polon și reprezentant al curentului modernist Tânăra Polonie ("Młoda Polska"). A absolvit Liceul Teoretic Bartłomiej Nowodworski din Cracovia, ce avea numele de Gimnaziul Sfintei Ana în acea vreme. Între anii 1884-1886 a studiat filosofie la Universitatea Jagiellonă din Cracovia. A debutat în 1886 cu poemul în
Kazimierz Przerwa-Tetmajer () [Corola-website/Science/328114_a_329443]
-
d. 23 iulie 2016, Paris) a fost un arhitect și pictor-acuarelist. A absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București în 1957. A fost Membru al Uniunii Arhitecților din România începând din anul 1957. Lutfi este un reprezentant al arhitecturii moderniste din țările de dincolo de Cortina de Fier. A construit clădiri care sunt considerate „emblemă” în România. În paralel cu profesia lui de arhitect a fost și un pasionat acuarelist. s-a născut în Constanța, România, unde a locuit în mare
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
, cunoscut în literatura Română ca Luchi sau Luca Ion Caragiale, (n. 3 iulie 1893 - d. 7 iunie 1921) a fost un scriitor și traducător român, care a aparținut deopotrivă atât simbolismului, parnasianismului, cât și literaturii moderniste. A fost cel de al doilea fiu (după Mateiu Caragiale) al marelui dramaturg Ion din căsătoria acestuia cu Alexadrina Burelly. Fără îndoială, Luca a fost fiul preferat și iubit, care, spre deosebire de Mateiu, nu trebuia să facă mare efort să se
Luca Caragiale () [Corola-website/Science/319900_a_321229]
-
o lume absurdă și ciudată, își păstrează încrederea în puterea rațiunii. Prima carte publicată de Bruno Schulz, „Prăvăliile de scorțișoară”, își propune misticizarea realității, după cum afirmă însuși autorul. O dată cu această apariție editorială, Bruno Schulz a fost inclus în rândul scriitorilor moderniști polonezi, alături de Stanislaw Witkiewicz și Witold Gombrowicz. Colecția cuprinde 13 povestiri (dacă vom considera cele trei părți ale „Tratatului despre manechine” ca un singur capitol) narate la persoana întâi, din perspectiva unui băiețel a cărui identitate nu ne este dezvăluită
Bruno Schulz () [Corola-website/Science/303312_a_304641]
-
de jazz ca modalitate de exprimare. Interesul său pentru acest tip de muzică este evident în compoziții ca "Music for the Theatre" sau Concertul pentru pian și orchestră. Însă curând atenția sa s-a îndreptat spre o tehnică de scriitură modernistă avansată, relevată în lucrările "Dance Symphony", "Piano Variations", "Short Symphony" și "Statements". Metodele sale aplicate în armonie, contrapunct și în ritm au fost apreciate de compozitorii elevați ai vremii, însă inaccesibilitatea acestei muzici a produs în rândul marelui public reacții
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
Pustnicul" (1914), "Între șanțuri" și "Priveghiul fără lacrimi" și piesa de teatru "Rechiziția", ce a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași în 1920, retrasă ulterior în urma protestelor violente ale studenților naționaliști. Poeziile sale sunt scrise într-un stil modernist. A publicat poezii, traduceri și memorii de călătorie în ziarele și revistele "Opinia", "Convorbiri critice", "Gândul nostru", "Însemnări ieșene", "Umanitatea", "Adevărul literar și artistic", "Lumea evree", "Lumea-bazar", "Curierul israelit", "Mântuirea", "Egalitatea", "Adam", "Versuri și proză", "Vitrina literară", "Cultura", "Pagini libere
Enric Furtună () [Corola-website/Science/337001_a_338330]
-
muzică, dans) înconjurat de cartierul de apartamente, cantine și afaceri. Campusul principal este caracterizat de o amplasare neregulată și de stiluri arhitectonice eclectice, incluzând clădiri bogat împodobite în stil Collegiate Gothic, victorian, Neoclasic, dar și clădiri în stilul internațional și modernist, mai puțin decorate. Clădirile bogat ornamentate sunt în general construite înaintea celui de-al doilea război mondial. Deoarece numărul studenților s-a dublat de la 7,000 în 1950 la 15,000 în 1970, grandiozitatea a fost lăsată deoparte în sunt
Universitatea Cornell () [Corola-website/Science/322091_a_323420]
-
Ramón del Valle-Inclán y de la Peña (n. 28 octombrie 1866 — d. 5 ianuarie 1936) a fost un scriitor modernist spaniol, care în ultimele sale opere a abordat teme specifice Generației lui 98 din literatura spaniolă. Este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori spanioli din secolul XX. Se naște la Villanueva de Arosa, Pontevedra, Spania. De foarte tânăr se
Ramón María del Valle-Inclán () [Corola-website/Science/308188_a_309517]
-
o etapă dominată de ideea că trebuiau aduse mărturii despre ce s-a întâmplat și românul este vehiculul perfect. Lucrurile depind de la o literatura la alta. Românul câștiga lupta pentru posteritate. Literatura britanică era rdominată de poezia patriotică cu accente moderniste și pacifiste. A aparut literatura scrisă de combatanți- gradul de alfabetizare fiind mai mare în armate în primul război mondial. Există și o cerere din partea publicului, fiind două lumi diferite și o ruptură între cele două lumi, iar principala formă
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
sunteți, domnule Ștefan Augustin Doinaș, dintre foștii membrii ai Cercului literar de la Sibiu, cel mai olimpian. Cât de imperturbabilă este seninătatea dumneavoastră, după trecerea prin atâtea furtuni ale istoriei? Ați debutat înainte de război, ați făcut parte dintr-o grupare literară modernistă și, prin aceasta, insurgentă în climatul anilor de război și dictatură militară. V-ați ratat debutul editorial normal, în 1947, din cauza instalării regimului comunist, ați revenit târziu în lumea literară, în anii '60, ați fost un reper constant și puternic
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
după "Addenda" sunt antologate poemele din "Cântice țigănești" (1941), poeme care, prin reeditările din 1957 și 1958, au păstrat nestins jarul poeziei, transmițându-l generației resurecționale. Pentru că, după cum cu îndreptățire subliniază și Ov. S. Crohmălniceanu, «mai evident transpare fondul rafinat, modernist, din care țâșnește lirica de inspirație socială, protestatară, a poetului în "Cântice țigănești". Ele veneau să celebreze o populație care, la data respectivă, era supusă exterminării rasiale. Miron Radu Paraschivescu își lua ca model vestitul "Romancero gitan" al poetului Federico
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
culme a poeticii și a artei." A fost un admirator al simbolismului și a altor curente aparținătoare (cum ar fi Secesiunea vieneză) polemizând în articolele vremii cu George Panu de la "Junimea"' asupra atitudinii critice a celui din urmă privind Literatura modernistă. La 19 ani a intrat la mănăstirea Cernica, unde a stat patru ani, până în anul 1904. În 1904, a publicat împreună cu Vasile Demetrius o revistă proprie, "Linia Dreaptă", care a încetat să mai apară după doar cinci numere. Arghezi, Gala
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
Litere a Universității din Iași în cadrul unui curs de Estetică. Volumul a fost publicat în 1947, apoi a fost reeditat de criticul Alexandru Piru, unul din asistenții lui G. Călinescu la Facultatea de Litere din București. Eseul, pornește de la prejudecata modernistă că dintre materii catifeaua este cea care merită să fie reabilitată și constituie prima încercare de fenomenologie a fenomenului poetic tratând toate materiile sau obiectele care pot fi întâlnite în poezii, de la obiectele decorative la cele metafizice(îngeri, demoni) etc.
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
actuală la Iași”. În 1890 a fost construit sub primariatul lui Vasile Pogor un nou bufet în parc, clădire de lemn în stil austriac. Aceasta a supraviețuit sub aceeași destinație până în 1989, când a fost demolată și înlocuită de edificiul modernist al Muzeului „Mihai Eminescu”. Spre sfârșitul secolului, parcul era îngrijit frecvent, băncile vopsite regulat, iar florile protejate iarna în sere. Aleile erau ample, permițând intrările inclusiv cu trăsura. Au fost, de asemenea, construite alei întortocheate și înguste, după modelul britanic
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Deși operațiunea nu se plătea, aceștia au pus la dispoziția primarului suma de 100 de lei, sugerând să se folosească în scopuri caritabile pentru oamenii săraci ai orașului. În 1989 s-a deschis în parc Muzeul „Mihai Eminescu”, o clădire modernistă proiectată de arhitectul Virgiliu Onofrei și amplasată în locul foișorului de lemn în stil austriac. De-a lungul perioadei comuniste și a politicii de sistematizare urbană, suprafața parcului a scăzut, ajungând spre sfârșitul secolului la circa 10 hectare (jumătate din suprafața
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
(nume original Adeline Virginia Stephen, n. 25 ianuarie 1882, Londra - d. 28 martie 1941) a fost o scriitoare engleză, eseistă, feministă, editoare și scriitoare de povești, cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea. În perioada interbelică, a fost o personalitate marcantă în societatea literară din Londra și membru al Grupului Bloomsbury. Operele ei cele mai renumite includ "Doamna Dalloway"(1925), "Spre far" (1927), "Orlando" (1928
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
Davila), drama lui Petică atestă o nouă vîrstă literară, vîrsta lui Maeterlinck ori Strindberg. Exact ca la acesta din urmă, elementele expresioniste survin spontan (în Solii păcii, ca și în drama mai puțin reușită Frații), reeditîndu-se un continuum stilistic european modernist, intuit și realizat de Petică doar prin forța talentului literar ieșit din comun, aliat cu o cultură literară fără echivalent în epocă. Interesanta sa inovație dramaturgică va rămînea însă, ca și la Eminescu, uitată în noaptea manuscriselor. Apariția fulgurantă a
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
design pe baza înțelegerii profunde a arhitecturii populare creată de fermierii belgiani care locuiau de-a lungul coastei marine. În 1929 devine membru al secției belgiene a CIAM, acronimul pentru Congrès Internațional d'Architecture Moderne, organizație internațională a arhitecților mișcării moderniste, actualmente defuncta din 1958. De Koninck has been a very creative a talented creator of furnitures, glass works, tapestries, for hîș own houses. 1930, He has been the main designer of the CUBEX kitchen, a truly innovative modular and standardized
Louis Herman De Koninck () [Corola-website/Science/314321_a_315650]