10,917 matches
-
capitalistă). Acesta e legendarul unchi din Paris, despre care nepotul său, student la medicină, credea că era proprietarul unui restaurant în capitala Franței. Odată cu venirea lui la Chișinău, legenda "capitalistului" se destramă, dovedindu-se că nu fusese decât un chelner modest, și se naște o alta: aceea a marelui luptător comunist, abia scăpat în 1936 din ghearele Siguranței, fugar în Spania unde se înrolează în brigăzile internaționale, ajuns după război în Franța unde întreține fiica celui mai bun camarad, anchilozată într-
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
se numesc inerția, resemnarea, birocrația, fuga de răspundere. Împotriva acestora se ridică forța organizată a comuniștilor cercetători. O bună parte dintre aceste cadre au venit direct din unitățile productive - și drumul spre halele de foc ale Reșiței sau chiar spre modestele întreprinderi comunale le-a rămas familiar." (p. 85). Dincolo (dincoace), începe cu adevărat viața, existența tulbure și contradictorie, obișnuită și enigmatică, diurnă și nocturnă a unor protagoniști de roman modern, cu abisalitatea micilor funcționari din micile orașe de provincie din
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
face politică al actualilor guvernanți e unul al tragerii de timp, al speculării greșelilor adversarului. Însă nici măcar acestea nu sunt speculate ca lumea. E plină presa de potlogăriile pesedeilor, apar mii de probe de corupție, dar rezultatele continuă să fie modeste. E posibil ca în culise lucrurile să stea mai bine - nu știu. Să nu uităm însă că cea mai sigură metodă de a îngropa un regim este secretomania. Aparenta schimbare de caracter a lui Traian Băsescu pare a fi răspunsul
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
drăcie, ar avea nevoie mulțimea omenească. Astăzi a îmbogățit ideea, "teoretizând" nevoia asta de pâine mucegăită (evident, păstrând pentru sine fripturile) și numind-o "cerere". Totul pare atât de simplu și de logic: există o cerere din partea oamenilor (cât de modești sunt drăguții de ei de vreme ce se mulțumesc cu felurite gunoaie...) urmată de o ofertă promptă ce le livrează neîntârziat "bunurile" și satisfacția. Este totuși straniu: cum de se naște în atâtea capete ori suflete, deodată, aceeași nevoie? Cum de se
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
Sau s-a furat în altă parte. Dar de risipit? în subsolul Ministerului Transporturilor s-a înființat, cu un sacrificiu de vreo câteva zeci/sute de miliarde de lei - vechi! - o cantină pentru ceferiști - celelalte două din aceeași clădire erau prea modeste - noul local s-a făcut cu totul din import, la scară mare, la fel în ce privește dotările: farfurii din Italia, tacâmuri din Germania, mobilier din Marea Britanie, electricalele din Japonia, covoarele din republicile centrasiatice, mă rog. Cantina n-are legătură de apă
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
1939 cu placheta de versuri Interior cosmic, urmată în 1940 de volumul de eseuri Imaginea în artă. Războiul îi fracturează dramatic biografia, afectată apoi profund și de constrângerile regimului sovietic. Obligat, pentru a se menține în actualitate, la oportunism, activează modest în publicistică și scrie poezie de inspirație folclorică și basme în versuri pentru copii, cu gândul la modernismul pe care este nevoit să-l abandoneze, pentru că îi este sever imputat ca un trecut inacceptabil. O cotitură benefică se petrece începând
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
lucru, căci o perfectă rectitudine părea imposibilă altfel decât la închisoare sau în anonimat. Pentru basarabeni, George Meniuc cred că reprezintă cazul unui scriitor care s-a reabilitat prin el însuși, ajutat puțin și de destinderea din anii ´65-´70. Modestul său trecut cultural dinainte de bolșevizare a fost principala resursă de regenerare, întocmai ca pentru Geo Bogza sau Eugen Jebeleanu. Cu o generație (adică cu zece ani) mai bătrân decât Ion Druță, George Meniuc a știut să evite capcanele oportunismului alunecos
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
cheie" (în care, de regulă, Andersen "își varsă ofurile" și "plătește polițe"); pe lîngă narațiunile fantastice ample, de mare rafinament textual (Crăiasa zăpezii, Lebedele, Tovarășul de drum), își găsesc loc alerte, percutante "scenete" în genul fabulelor, cu protagoniști de origine modestă (făpturi mărunte sau obiecte personificate: Acul de cîrpit, Cinci dintr-o păstaie, Peniță și călimară, Picătura de apă, Fluturele); eseurile cu tentă moral-filosofică (meditația fiind uneori coborîtă în melodramă, teza îmbibată de sentimentalism - sau pedanterie, după caz) alternează cu mici
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
părea un prinț indian, atent unde calcă și spre ce îndreaptă privirile", "un rajah, trăit însă în neguri septentrionale, printre enigmatice dolmene și menhire, care-i transmiseseră rezerva și pacea lor de mormînt" (de remarcat somptuozitatea stilistică acoperind o statură modestă în ordinea recunoașterii publice). Ca și un alt poet pe care l-a cunoscut și subsemnatul, în zona de penumbre a celor ce se strecurau cu o sfială fie și mascată în decorul aristocratic al Casei Scriitorilor, Ion Larian Postolache
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
pentru că ar fi problema cronicarilor literari de imediată actualitate. Altceva mă preocupă în această cronică orientată spre biografie ca specie a istoriei literare și spre un efect reductiv al punerii simple în pagină, dacă nu chiar simpliste uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în alt regn, fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
pentru că ar fi problema cronicarilor literari de imediată actualitate. Altceva mă preocupă în această cronică orientată spre biografie ca specie a istoriei literare și spre un efect reductiv al punerii simple în pagină, dacă nu chiar simpliste uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în alt regn, fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
difuzare, sau să zacă în depozitele editurilor - în timp ce statul a oferit uneori subvenții generoase pentru realizarea lor - ci să ajungă la câteva săptămâni de la apariție în toată țara, acolo unde este nevoie de ele. - În aceste condiții materiale și financiare modeste, ce ediții critice pot continua? Desigur că trebuie să ținem cont și de îngrijitorii edițiilor, câți mai sunt sănătoși și activi... - Pentru cei care mai sunt interesați de soarta edițiilor critice avem totuși și câteva vești bune; anul acesta se
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
contează aici adevărul. Dacă s-a lipit de mine această imagine, cu ea o să mor”. Așadar Gabriel Dimisianu nu-și recunoaște calitățile - căci, totuși, despre o sumă de calități este vorba! - ce i se atribuie în mod curent, inclusiv prin modestul aport al subsemnatului. Care să fie „adevărul”? Să ne închipuim că ar rezulta din întoarcerea pe dos a însușirilor enumerate și să ne... îngrozim! L-am putea socoti pe confratele nostru lipsit de echilibru, fără simțul măsurii, imprudent, călcînd în
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
și ea cu Nobel, a fost sudafricancă, îți vine să crezi că nu valoarea operelor contează în ochii juriului suedez, ci exotismul subiectelor. * În RAMURI (nr. 2-3), dl. Alexandru George semnează un articol care pe mulți îi va șoca. Intitulat modest, O propunere de discuție, articolul se referă la „mitul” țăranului român și al literaturii populare pe care au pariat numeroși intelectuali de ieri și de azi fără umbră de discernămînt, numai fiindcă așa le sugera tradiția. Dl. Al. G. oferă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
că suficiente pentru a caracteriza un simptom de interes al istoriei literare mai recente, în virtutea căruia Editura „Jurnalul literar”, coordonată de Nicolae Florescu, și-a orientat atenția spre o revistă a exilului parizian, „Caete de dor”, apărută în condiții tipografice modeste în anii 1951-1960. Pentru primele șapte numere (din 1951-l953), revista i-a avut ca redactori pe Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, iar de la numărul 8 încoace (din 1954 până în 1960) a rămas numai Virgil Ierunca drept singurul redactor al publicației
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
în anii ´50, de absența unor modalități firești de exprimare. Aceștia se aflau „suspendați” în lumea liberă (încă neintegrați), evadați din închisoarea unui regim comunist care nu avea atributele provizoratului și care i-ar fi anihilat. Mijloacele lor materiale erau modeste, dar condițiile politice, exterioare, le erau favorabile, adică puteau să-și manifeste dreptul la liberă exprimare, ceea ce însemna enorm față de ce se întâmpla în România pe care o părăsiseră la timp, ca să se salveze. Cei doi redactori parizieni, Virgil Ierunca
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
într-o luptă de cuvinte înalte și nici nu s-a încurcat în discuții pătimașe pentru rezolvarea cine știe căror probleme, ci prin cea mai simplă explicare a cuvintelor și-a potrivit în așa fel vorbirea apropiindu-se de puterea modestă de înțelegere a ascultătorilor săi încât, ținând seama, pe de o parte, de unele teze ale învățăturii filosofice profane, pe de altă parte să ridice la sine și pe cei cărora se adresa, mulțumind în felul acesta până și pe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
firav informațiile despre cetatea punică în ansamblul operei unui autor sau în contextul politic, ideologic, literar și spiritual al epocii în care scrierile utilizate au fost redactate, nu urmărește mecanismele transmiterii datelor de la o sursă la alta. O povestire cuminte, modestă, scrisă frumos, care se citește cu plăcere. În rândurile următoare ne propunem să supunem atenției lucrarea reputatului profesor al universității bucureștene, Constantin C. Petolescu, carte ce a văzut lumina tiparului în anul 2010. Preocupările autorului față de istoria Daciei pot fi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
că am putea citi relatarea pedestră, zi cu zi, a evenimentelor din Parisul anilor 1789-1795 - totul povestit de un burghez oarecare, contemporan fără voie cu toate tulburările și asasinatele politice și care, mefient, ne înfățișează Istoria privită de la galerie, din modestul său punct de vedere. Documentul s-ar dovedi inestimabil, tot mai prețios pe măsura trecerii anilor. “Nu am intervenit în cursul evenimentelor, n-am fost nici măcar un martor ocular bine informat și nimeni nu e mai sceptic decît mine cu privire la
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
-l face. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Bucurie lui, carele, Muritor cu tot soarele, Atins fu de marele, Moștenitul păcat! Corul femeilor Cu-alese miroase L-am uns pe Cel sfînt Și-apoi, credincioase, L-am pus în mormînt; În giulgiuri modeste L-am înfășurat, Aici, ah, noi peste Christos n-am mai dat. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Iubitorul, fericele, Care-a trecut făr^ dezicere Prin încercări, cîte-s spicele, Mîntuitul bărbat. Corul discipolilor Din pacea mormîntului, La cer stă-nălțatul Deasupra pămîntului, Sublim
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
a fost intenția regizorului să o prezinte așa. E o tânără curată care are de străbătut un drum - de la o decizie proastă la lumină - și decizia juriului de a premia această tânără, fie și neprofesionistă (și poate de aceea dură, modestă și luminoasă) a fost una justă. Cea cu care columbianca a împărțit premiul, Charlize Theron (care a luat acum și Oscarul), pe mine nu m-a convins în Monster, altfel foarte bun film de debut al lui Patty Jenkins. Schimbată
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
Ediția a fost Îngrijită de cei doi profesori, apărând sub egida Fundației „Petre Ionescu - Muscel” din Domnești, Argeș. Atmosfera a fost calmă, pentru că cei doi protagoniști au indus o stare de relaxare și bună dispoziție, ei Înșiși fiind calzi și modești, oricât de multe cărți au scris, cu talent și substanță pură. Romanul „Așa le-a fost datul”, o construcție armonioasă, curge liniștit, Împletind viețile unor personaje care se derulează, pentru unele de la Început de secol XX, ca apoi firul povestirii
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Gabriela Melinescu aflându-se printre ei.Prima carte,din 1965, și-a intitulat-o Ceremonie de iarnă și a apărut într-o colecție pentru debuturi pe care iubitorii de poezie din generația mea cred că și-o amintesc. Denumită "Luceafărul", modestă ca înfățișare, îi scosese deja în lume pe Nichita Stănescu, pe Cezar Baltag, pe Ilie Constantin, pe Ioan Alexandru, pe Ana Blandiana, pe Constanța Buzea, poeți ai dezghețului, cum i-am putea numi. Poezia de început a Gabrielei Melinescu, astfel
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
să scăpăm de liceu și să dăm bacalaureatul. Îmi amintesc că la italiană, Înainte de a-l avea pe Zineli, aveam pe domnișoara Puchiu, care avea un frate coleg cu noi. (Ne-am Întâlnit la a 5o aniversare, rămăsese acelaș băiat modest, delicat ca o fetiță și cu veșnicul lui zâmbet bonom) fiind de fapt copia fidelă a surorii sale. O adevărată doamnă. Slăbuță, fină, delicată, Înăltuță, cu o voce caldă, o femeie care nu cred că a ridicat vreodată tonul la
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
În halatul lui, de parcă el era șeful iar eu subalternul, de parcă el venea de la centru, iar eu eram cel ce trebuia să dea seamă de cele Întâmplate. Ghetele lui late, mai late decât a celorlalți semeni, arătau cu prisosință originea modestă a individului, Implicit nivelul de cunoștințe acumulat În perioada formării sale. Dar cum asta era altă poveste, mi-am Întors privirile la coleopterele mele. Ai mai văzut așa ceva? l-am Întrebat doar așa ca să mă conving Încă odată că nu
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]