341 matches
-
sînt sau prea hîtri sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi-hi! - le amuțește cinstea pe care le-o fac cinovnicii cei mari înainte de alegeri. Hi- hi-hi! Și mare păcat îi rîvna aiasta a moldovencelor noastre pentru cinovnicii aduși de vînt“ (1, 114). Termenul de calificare pare, poate, prea dur, dar unii descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, „își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pufnească într-un râs tensionat și să spună: "Uite-așa! Timp de o săptămână ne-am forțat să vorbim engleză, când colo am fi putut să ne ușurăm viața vorbind românește". Ei bine, Janina căci așa se numește recepționera este moldoveancă din Târgu-Neamț, a studiat teologia la București. "Teologie?", am întrebat. "Cu ce folos?" "Fără niciun folos", mi-a răspuns, "ci din pur interes intelectual", iar după terminarea facultății a venit la Roma, în urmă cu zece ani. Israelieni peste tot
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
scris pe o cruce improvizată " Aici odihnește Costică Cotiugă. Dumnezeu să-l ierte". Așa a decis prostimea locului. Noi, cei mai deștepți, avem o poveste mai aproape de adevăr. Roșcatul acesta era urmașul urmașilor, urmașilor unui copil din flori al unei moldovence. Fata a iubit un viking, fiu al lui Erik Cel Roșu. Prin urmare, era și el os împărătesc, ca și domnul Limbric (p. 214). Prostia cu pantalonii a fost cauzată probabil de faptul ca bietul om i-a cumpărat dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și făcea copiii cu soțul său Gheorghe mai ușor ca pe găluște. Nici o muiere româncă nu avea îndemînarea Minei, de fapt Hermina pe nemțește, la făcut treabă. De fapt ce făcea nemțoaica într-o zi nu puteau face nici zece moldovence din cele mai harnice în același timp. În casa "boanghinei'', cum o porecleau românii, totul era aranjat de așa manieră încît să poată fi la îndemînă în caz de nevoie. Româncele pierdeau peste 60% din timp căutînd tot felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au întemeiat Valea Adîncă. Primul Limbric care a venit și s-a împămîntenit acolo nu purta acest nume. Îl chema Limbrich. Acesta era fiul vikingului Limbrich, odrasla unui rege viking. Odrasla aceasta, în trecere pe la noi, a iubit o fată moldoveancă, frumoasă de-i mergea vestea. Numele acestuia, mare nobil, venea de la cuvintele limb = odraslă și rich = bogat, generos. Deci, era Odrasla Bogată, probabil urmașul unui rege viking, care era și generoasă pe deasupra. Odrasla asta s-a îndrăgostit, după cum am spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-i mergea vestea. Numele acestuia, mare nobil, venea de la cuvintele limb = odraslă și rich = bogat, generos. Deci, era Odrasla Bogată, probabil urmașul unui rege viking, care era și generoasă pe deasupra. Odrasla asta s-a îndrăgostit, după cum am spus, de o moldoveancă foc de frumoasă și a lăsat-o cu un Limbrich în burtă. Apoi și-a văzut de drum. Moldovenii analfabeți l-au numit Limbric pe această odraslă regală, nobilă. Toader era ultimul Limbric din faimoasa familie, care a pus osul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bucata de pâine oferită cu milostenie de această doamnă, deosebit de afectată de imaginea lui. A mâncat și a mulțumit foarte mult. După ce a mâncat, află că e căsătorită în Ardeal imediat după terminarea primului război mondial, dar de origine e moldoveancă, și a fost elevă la o școală normală din Vaslui, unde de fapt a și coborât, spunând că aici are treabă, la unitatea militară. Deci și ea are un fecior militar concluziona el, călătorind mai departe, prinzând la Buhăești, trenul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
muncii și a societății, care prin comparație cu experimentele social-politice din tranziția românească îi dădeau sentimentul de stabilitate și echilibru. Foarte posibil ca diferențele dintre ei să se datoreze profilului temperamental personal sau modelelor culturale în care au crescut (mama, moldoveancă din județul Botoșani, tata, ardelean de lângă Blaj). * * * După Revoluția din 1989, în societatea românească, s-au perpetuat modelele tradiționale de feminitate și masculinitate, alături de care s-au afirmat noile modele de "emancipare", cu o puternică tentă comercială, insistent mediatizată - "femeia
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ROMÂNIA - Din aprilie până În august 1595, domnește În Moldova, Ștefan Răzvan, domnitorul de etnie rromă, care a fost contemporan cu Mihai Viteazu În luptele Împotriva marelui Imperiu Otoman. ”Răzvan era născut În Moldova, dintr-un tată țigan și o mumă moldoveancă. El servise de tânăr În armata polonă, unde, pentru vitejia sa neobișnuită a fost promovat din soldat În conducător de oști de craiul Ștefan Bathory. Întors În Moldova, devine agă sub Aron Vodă și, apoi, i se Încredințează comanda gărzii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de greu de prins în cuvinte, de contact cu „pulsul sacrului”, sunt aici, unde bate inima faptului religios. Intru și în interiorul Catedralei, plină și de ea de foșnet, de activitate. Observație directă, rapidă : parcă și mai multe cupluri mixte, ea moldoveancă, el spaniol sau italian, cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani. Bărbații sunt aduși aici „special” pentru hram, sărbătoare, Biserică, pentru a se obișnui prin priză directă cu alteritatea soției mult mai tinere decât ei cu „exotica” Ortodoxie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Rădăuți, au stat În clase, foste clase școlare, câte 50 de oameni Într-o cameră. Astea erau condițiile. Și În mijloc, o mică plită. Vă dați seama ce era acolo. Am avut o prietenă acolo și am mers la dânsa. Moldoveancă. Ce să vă mai spun? De exemplu, un caz tragic. A venit o familie din Berlin, trei persoane care au venit să-și vadă rudele de la Siret și Rădăuți și au fost urcați imediat În trenul morții, ca și noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Hanovra, unde a murit... Soțul ei a murit În Austria, la Mauthausen. - Cum se numea tatăl dumneavoastră, cu ce s-a ocupat, numele mamei, din ce familie provenea? - Pe tata Îl chema Herșko Nita, iar pe mama - Elisei... Ea era moldoveancă, el - ardelean; s-au cunoscut, au făcut copii și, din fericire pentru ei, au murit Înainte de... Mama În 1936, iar tata În 1938. Eu În mișcarea politică am intrat la Cluj, ca student la Facultatea de Medicină... - Comunitatea evreiască din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Noi, măi băiete, Hatmanii ăștia, cu tot neamul lor, au venit d in nord și, după ce s au stabilit o bucată de vreme în Basarabia, u nde se ocupau cu cumpărarea de cai, au coborât în Moldova, căsătorindu-se cu moldovence și devenind buni gospodari. Așa-i, măi băiete cu neamul nostru”. Nu știam atunci că la acea sticlă de Cotnari voi afla câte ceva din genealogia mea, locul de proveniență, ocupațiile Hătmănenilor, contopirea prin căsătorie și o dată cu aceasta, transformarea lor în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Dresda, s-a angajat, în 1751, ca medic la curtea domnitorului Constantin Racoviță din Iași. Tot la Iași, a lucrat ca medic chirurg Ioan Benedict Lochmann, pomenit într-un document din 16 august 1758. Acesta s-a căsătorit cu o moldoveancă din Vaslui și a lăsat mai mulți fii din care unul a fost farmacist. Mulți boieri și negustori din Vaslui au apelat la serviciile medicului chirurg Ioan Lochmann din Iași. În timpul domniei lui Alexandru Moruzi (1802-1806) s-a început vaccinarea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din această țară, la emisiunea Mihaelei Rădulescu. "Răduleasca" - cum e afectuos alintată de plebe duduia cu pricina, este, categoric, un personaj fascinant (ocheadă pentru inițiați: da, are legătură cu "fascinus"). Vajnică alpinistă de alcov, din specia hulită și invidiată a moldovencelor care au încălecat Bucureștiul, pe sticlă sau în viață, doamna Rădulescu s-a dovedit o foarte abilă și rezistentă figură a scenei publice valahe (mediu coroziv prin excelență), strunindu-și cu mână sigură imaginea și brand-ul personal de mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
moldoveni fericiți. O parte, veneau de la munca din Vest, arătau bine, erau veseli: “Abia aștept să ajung acasă să-mi fac o ciorbă și o mămăligă de-a noastră. Nicăieri mămăliga nu este mai bună ca acasă”, zicea o frumoasă moldoveancă ce venea din Barcelona. Și apoi, bucuria, veselia, neliniștea elevilor care veneau la studii în România, acasă. Am simțit din nou legătura de sânge dintre noi, dar am simțit un “ceva” pe care nu îl pot exprima acum deoarece nu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
mâine, ci a luat naștere acum câteva mii de ani, odată cu nașterea poporului și a limbii române. ( Emilia Comișel ) Peste pânza lui au unduit valuri, în culorile lui s-au plămădit coji de copaci sau ierburi vrăjite ; cu roșul aprins, moldoveanca și-a țesut dragostea 11 înfocată, în galbenul auriu a țesut bogăția lanurilor de grâu, în albastrul de cleștar a coborât limpezimea cerului, în verdele crud a simțit pulsând rodnicia șesului, iar cu regina culorilor-negru-a știut să-și însemneze trecerea
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
10) - „Moldoveanca-i mândră tare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu Moldoveanca-i mândră tare Și sclipește-n mândru soare Că-i frumoasă, dar săracă Și mintea pe loc ți-o leagă Refren: De-aia o iubesc eu tare Că nu are-asemănare
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
10) - „Moldoveanca-i mândră tare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu Moldoveanca-i mândră tare Și sclipește-n mândru soare Că-i frumoasă, dar săracă Și mintea pe loc ți-o leagă Refren: De-aia o iubesc eu tare Că nu are-asemănare Și n-o dau oricâți or vrea Ca ea-i
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
-i mândră tare Și sclipește-n mândru soare Că-i frumoasă, dar săracă Și mintea pe loc ți-o leagă Refren: De-aia o iubesc eu tare Că nu are-asemănare Și n-o dau oricâți or vrea Ca ea-i Moldoveanca mea - ÎI - Voi bărbați să vă feriți Moldovence nu iubiți C-au un nu știu ce ma frate De nu mia pot fi uitate. Refren: - III - În Moldova-s fete frumoase Ca muscatele din glastre Și-s frumoaser sprâcenate De feciori tot
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
Că-i frumoasă, dar săracă Și mintea pe loc ți-o leagă Refren: De-aia o iubesc eu tare Că nu are-asemănare Și n-o dau oricâți or vrea Ca ea-i Moldoveanca mea - ÎI - Voi bărbați să vă feriți Moldovence nu iubiți C-au un nu știu ce ma frate De nu mia pot fi uitate. Refren: - III - În Moldova-s fete frumoase Ca muscatele din glastre Și-s frumoaser sprâcenate De feciori tot lăudate Refren: - IV coda 6 Voi bărbați din
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
nu știu ce ma frate De nu mia pot fi uitate. Refren: - III - În Moldova-s fete frumoase Ca muscatele din glastre Și-s frumoaser sprâcenate De feciori tot lăudate Refren: - IV coda 6 Voi bărbați din cele județe Ce-aveți neveste moldovence De-s frumoase din cale afară Și duc faima-n asta țară. Refren: Iași 1990
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
țara căreia m-am revendicat întotdeauna, a vrut să despartă o mamă de copilul ei. Dacă aș fi spus atunci, poate că nu m-ar fi crezut nimeni, dar acum pot: nu am vrut niciodată să rămân. Eram așa de moldoveancă și de legată de țară, că nu mi-aș fi închipuit vreodată că mă voi stabili undeva, departe de Moldova mea, ce să mai zic de România! Cătălina era mică... În al doilea rând - și mi-e cam greu să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cu spade, conferită lui Vizanty, purtând semnătura Regelui Mihai. Pe frontul de Răsărit: aparat cu aripile pliate, transportat de un camion al SSA (Subsecretariatul de Stat al Aerului). La răscruce de... drumuri, în Transnistria. Dreapta: Dan Vizanty, împreună cu o frumoasă moldoveancă. Lângă elicea acestui IAR 80, cpt.av. Vizanty cu o frumoasă prietenă, și cpt.av. Mircea Dumitrescu. Dan Vizanty la Paris, în anii '80, zâmbind unor amintiri, la amurgul vieții 1 Articol apărut în revista "Pionniers" Revue Aéronautique Trimestrielle des
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
grupuri tehnice; la primărie sunt expuse diplome, mențiuni medalii de la concursurile pe țară, dar și din străinătate. În această ambianță s-a format Eugen Radțibar, născut la 3 martie 1912, tatăl fiind un funcționar modest de origine lituaniană iar mama moldoveancă din neam de mazili cu atestări de pe timpul lui Vodă Petru Rareș. De multe ori, primăvara, Nistrul acoperă o parte din oraș și, după o astfel de catastrofă, elevii unui liceu sunt transferați în orașul Năsăud, unde Eugen a terminat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]