678 matches
-
pentru evoluții ulterioare. „Obiectivității” și ordinii intelectuale mallarméene și constructiviste, el le imprimă, pe de altă parte, energia unui temperament neliniștit, cu exaltări și entuziasme romantice atingînd momente de paroxism ce nu contrazic, totuși, În esență, spiritul avangardist, În ciuda unor momentane limitări programatice: declarîndu-se adept al „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, Voronca rămîne În fond un dezordonat și un ne-clasic, o sensibilitate ardent pasională - și această „mișcare ce deplasează liniile” străbate pînă În miezul celor mai voit austere geometrii, proclamate (cu patos
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
morală copilului. Se poate afirma că utilizarea pedepsei este posibilă doar la anumite vârste începând cel mai devreme cu vârsta de 5-7 ani, când copilul are un sâmbure de judecată morală. Înainte de această vârstă, pedeapsa are doar rezultate de disciplinare momentană, fără consecințe în formarea personalității. E. Geissler propune diferențierea între pedeapsa disciplinară și pedeapsa educativă; după cum și Collier (1983) propune să se utilizeze formula de „mijloace pregătitoare ale educației”. Ca forme ale pedepselor disciplinare, pot fi amintite: - lucrarea de pedeapsă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fiindcă un contigent al flotei turcești fusese văzut făcând manevre suspecte în apele mării Ionice. Viceregele era informat despre ceea ce se întâmplase cu regele Marcone cu ani înainte și nu voia să se repete și în cazul lui înfrângerea, chiar dacă momentană: Împăratul ar fi crezut că nu-și îndeplinește datoria până la capăt și astfel și-ar pierde nu puține privilegii. Cu cât rămân mai puține urme, cu atât mai puțini dușmani vom avea de înfruntat în viitor, le-a spus ofițerilor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
clintea din loc. În profesia sa, prea marele zel pentru fiecare caz în parte îl făcea să neglijeze alți clienți sincronici, pierdea prea multă vreme cu o consultație în cabinet, uitând pe alții afară, nu știa să se smulgă sentimentelor momentane, să fie indiferent. Deși diagnosticele și curele sale erau excelente, Hergot, în fazele critice ale boalei, se înspăimînta, recomanda familiei să aducă un medic cu reputație, ceea ce asupra unora făcea impresie rea și, în ciuda faptului că doctorul chemat găsea că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Bogdan mergea în direcția ajutării rudelor imediate. Sugestia lui Suflețel fu primită deci cu o curiozitate secretă și cu indiferență exterioară. Pe Dan Bogdan, om cu raționamentul lent, îl supăra G. Călinescu dezacordul între interesul propunerii și antipatia lui momentană pentru Mișcare. Gulimănescu trecea numai prin îndoieli asupra desfășurării evenimentelor. De aceea îndreptă convorbirea în această direcție: - Afacerea e complicată. Dacă Mișcarea eșuează, neputem compromite. - Eu am auzit, observă Dan Bogdan cu râsul său ieșit dinsforțarea de a căpăta o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mânjește o reputație îi bucură pe toți cei care suportau agasați superioritatea cuiva" (ibidem). Bucuria sadică, răuvoitoare se hrănește din judecăți și aprecieri subterane, întemeiate pe tradițiile străvechi ale invidiei și geloziei. Un sentiment disimulat de inferioritate își află compensația momentană în eșecul suportat de un rival", explică Ph. Braud (2008, pp. 30-31). Precum știm cu toții, ruda bucuriei este buna-dispoziție. Ea este acea stare emoțională mai puțin intensă, dar mai persistentă și mai durabilă, însă tot la fel de prețioasă. Buna-dispoziție este asemeni
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
austriacă și pe cea rusească. Diplomația acestor puteri se văzu în fața unui factor a cărui greutate și putere fuseseră ignorate și ea recunoscu că nu numai nu are țeluri cu perspectivă vastă, ci că n-are nici măcar bază pentru măsuri momentane; că ea, care-și închipuia a dirije Europa, era însăși împinsă și stăpânită de întîmplarea oarbă. Urmarea nemijlocită a acestei cunoștințe a fost o pripire ciudată, o neregulată îmbulzire spre a se scutura de nesiguranța penibilă a situației. Reprezentanții puterilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
instrucții contrarie și de a mântui libertatea de acțiune a Angliei. Dar această din urmă împrejurare formază sămânța celeilalte opinii, atât de răspândite, că toată conferința n-au avut de scop decât de a câștiga vreme, de-a amâna furia momentană a poporului rusesc, de a-l face să simtă în vreme de pace încă anevoințile războiului, sperând că, deodată cu agitațiunea primitivă se va stinge încet - încet și iubirea peste măsură pentru frații din sud. Așadar Europa și-au întins
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a face nici un sacrificiu. [17 aprilie 1877] ABUZURI Mulți zarafi din orașul nostru (și zarafi sunt în fapt și acei cari uzurpează numele de bancheri) abuzează în mod neiertat atât de simplicitatea soldaților din rânduri rusești, cât și de nevoile momentane ale ofițerilor lor. Astfel ni se relatează nemaipomenitul fapt cumcă zarafii (care-s toți evrei) schimbă soldaților armiei rusești napoleonul cu 19 franci, luând un franc pentru schimbarea piesei de 20 franci. Și asta se numește libertatea comerțului, pe când ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din partea flotei turcești. [11 mai 1877] ["VOTUL CAMEREI ȘI AL SENATULUI... Votul Camerei și al Senatului din 10/22 curent relativ la neatârnarea deplină a României mai că n-are nevoie de comentar. El n-a fost inspirat de-o aprindere momentană sau de-un entuziasm spontaneu, căci din discuțiile urmate în ambele adunări se vede că moțiunea votată rezultă logicește din votul trecut al lor, care constată că legăturile cu Turcia sunt rupte și războiul declarat. Deja începuseră oameni să se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se pare că nu noi sîntem de învinovățit pentru aceasta. Sânt și la noi și cam pretutindeni asemenea isteți, cari cred că tot ce zboară se mănâncă; noi mai facem și deosebiri și nu aruncăm pe toată lumea în căldarea patimelor momentane, pentru a-i scoate sau albi sau negri, după plac. {EminescuOpIX 437} În fine, puindu-ne în paralelă cu "Neue fr. Presse", "Telegraful" face ceea ce n-au cutezat nimeni să facă pîn-acuma. Cine au urmărit opinia statornică ce noi o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
două numere din Vocea 225 Tutovei au fost „oprite din ordinul autoritățil or superioare...” Simpatizând cu țărănimea, Vocea Tutovei publică articole: „Armata ucigașă”, semnat Ego, „În che stia țărănească cu privire la administrație și justiție” ‐ de G. Vifor; „Răscoalele țărănești... o rătăcire momentană?” - de N.N. I.; „În luptă pentru regenerarea satelor” - de V.G.; „Cum s‐au potolit răscoalele?” - de Virgo și chiar un serial „1907” - semnat de St. Constantiniu, în numerele 39, 40 și 41 ale anului calendaristic 1907. Cu numărul din 9
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de a apela la proba timpului - singura în măsură să ofere o clarificare a dilemei. în timp, tulburările inițiale, fie se estompează și se amendează rapid lăsând să se intrevadă un dinamism psihic a cărui distorsiune nu a fost decât momentană sau foarte parțială, fie că se agravează , pierderile de contact cu realitatea antrenând un mod de funcționare aberant în care angoasa și neliniștea nu mai pot fi controlate iar dezorganizarea este totală. Importanța criteriului evolutiv explică de ce diagnosticul este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Cauzele schimbării Folosim conceptul de cauză în accepțiunea lui cea mai generală: orice antecedent necesar pentru apariția unui fenomen sau eveniment, orice fenomen care îl explică pe altul printr-o relație care se înscrie în timp. Această relație poate fi momentană, asemenea unui anumit fapt istoric în raport cu un alt fapt; ea poate fi durabilă, ca un "motor" care propulsează modificările unui fenomen, sau o "influență" care acționează constant asupra lui. Putem folosi cuvinte ca "origine", "rădăcini", "motive" sau "factori" pentru desemnarea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
stă sub semnul lui panta rei. Adică ea există doar atâta vreme cât există procese în cadrul ei (vezi și Sztompka, 1993:9). Consecința metodologică este că studiul sincronic al stărilor este inutil. Unitatea de analiză devine la Sztompka evenimentul, adică o stare momentană a câmpurilor sociale. Asumpțiile care stau la baza modelului "agențial" al schimbării sunt sintetizate de Sztompka (1993) în felul următor: a) societatea este un proces și se află în continuă schimbare; b) schimbarea este în general de natură endogenă și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colectivă ce duce la schimbări semnificative într-un sistem social. Imaginea unei "revoluții reale" în literatura sociologică este caracterizată în general de trei elemente: noutate, violență și totalitate (vezi Eisenstadt, 1985:20). De regulă, cauzele revoluțiilor nu sunt considerate frustrări momentane, ci factori structurali și culturali adânc înrădăcinați într-un sistem social. Efectele revoluțiilor sunt schimbarea regimurilor politice, câștigarea puterii de către elite aparținând altor grupuri, schimbări în economie, în relațiile de clasă, schimbări în plan moral, educațional ș.a. (vezi Tilly, 2002
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aici se înțelege că altceva trebuie să determine stilul. Ce anume este acel ceva îi este sugerat lui Blaga de distincția psihanalitică între conștiință și inconștient colectiv 22. În vreme ce conștiința este în viziune psihanalitică responsabilă doar de adaptările și orientările momentane, inconștientul e un strat abisal, de profunzime al structurii psihice, este general uman, atemporal, și cuprinde elemente comune mai multor indivizi (la Jung acestea se numesc arhetipuri 23). Orizontul conștiinței e multiplu, caleidoscopic, divers, e străin de ea, în vreme ce orizontul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
normelor gramaticale fixate oficial. Caracterizează exprimarea orală și scrisă a oamenilor instruiți. Limbajul standard este varianta nemarcată individual, care însumează trăsăturile comune ale limbii naționale, presupunând „eliminarea a tot ce în vorbire este total ine dit - variantă individuală, ocazională sau momentană -, păstrând aspectele comune în fenomenele lingvistice considerate drept model“ (Eugen Coșeriu, Sistem, normă și vorbire). Limbajul oficial, limbajul științific, cel publicistic, beletristic și cel colocvial sunt incluse în categoria stilurilor supraindividuale, reprezentând cele cinci stiluri funcționale ale limbii române. 3
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
stăpânul nostru, nu noi stăpânii adevărului"101. Și corelatul cu adevărul limbii: Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstruim piatră cu piatră tot ceea ce a fost înainte după fantezia sau inspirația noastră momentană, ci după ideea, în genere și în amănunte, care-a predomnit la zidirea sanctuarului astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu orice inspirație întâmplătoare e un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nu urmează o ordine și își poate modifica oricînd obiectul, metoda și perspectiva), avînd în comun orientarea către limbă și relevanță pentru alte cercetări filozofice. Ca ramură filozofică, filozofia limbii nu cunoaște, așadar, nici continuitatea în investigare și nici interesul momentan pentru ultima realizare la care s-a ajuns și, de aceea, reprezintă o altă manieră de a aborda lucrurile decît știința. Prin aceasta, filozofia limbii își poate delimita sfera în raport cu lingvistica generală, și aceasta o disciplină teoretică dar orientată spre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
instituție socială și c) ca sistem funcțional. Acestea nu sînt însă tratate de el în mod diferențiat, încît imaginea limbii oferite de acest lingvist este a unei entități generale, ideale, abstracte, extra-individuale, care se opune unilateral vorbirii, considerate ca fiind momentană, ocazională, materială, concretă și indivi-duală19. Limba este, prin urmare, nivelul abstract de raportare a faptelor concrete din vorbire, fiindcă vorbirea se realizează plecînd de la limbă (adică de la știința lingvistică a vorbitorilor), iar evaluarea, omologarea și sancționarea faptelor de vorbire se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
accepțiunea și potrivit relațiilor stabilite de teoria lui Ferdinand de Saussure a generat noi dezvoltări în lingvistica actuală. Eugen C o ș e r i u constată în acest sens că limba are caracteristica de a fi deopotrivă istorică și momentană, fiecare stadiu de limbă fiind marcat la rîndul său de această perspectivă 25. Un stadiu de limbă este rezultatul unei evoluții anterioare în raport cu care reprezintă numai o etapă și punctul de plecare pentru o evoluție ulterioară, încît elemen-te care vor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în cazul discursului repetat este maniera de înlănțuire a elementelor alcătuitoare, manieră ce este în mod esențial tributară unui tip de organizare a unui conținut ideatic din perspectiva unei experiențe uneori neîntrezărite de vorbitor, dar care este actualizată potrivit împrejurărilor momentane. Funcțiile de bază ale limbii De-a lungul timpului, s-au atribuit limbii mai multe funcții determinate de scopul folosirii ei, numărul lor variind după diferite teorii lingvistice. În general, s-a acceptat ca fiind de primă importanță funcția denominativă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ceea ce este deja știut de interlocutor și nu va comunica în primul rînd normalitatea lucrurilor, adică informații ce aparțin cunoașterii comune și necesare despre realitate. Locutorul selectează în același timp cunoașteri despre un anumit sector al realității, aflat în interesul momentan, a cărui prezentare se face cu mijloace lingvistice adecvate posibilităților de înțelegere ale destinatarului comunicării. În aceste exigențe ale realizării comunicării se relevă aspectul relației realitate vorbire prin concretizarea relației realitate limbă în condițiile limbii funcționale. Ceea ce face posibilă comunicarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
viclean" cu moartea: "Joc de slugi și joc de stăpâni/ Joc de păsări, de flori, de câni,/ Și toți îl joacă bine". Printr-un fenomen de supracompensare, jertfei poetului, care își pune sângele la temelia operei, îi succede o înălțare momentană într-un timp al plenitudinii. Artele, toate, își au martirii și eroii ei. II Privind în propriu-i Eu ori contemplând lumea, subtilul Novalis sclipitor nu doar ca poet, dar și în postură de comentator credea ferm în puternicia cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]