465 matches
-
noastre de sorginte bizantină“". În 1956 părinții vând toată averea (casa din strada Levănțica) și se călugăresc: tatăl - Petre, devine monahul Mina la Mănăstirea Slatina, unde stareț era Arhimandritul Cleopa, iar mama - Victoria, construindu-și casă la Mănăstirea Văratec, devine monahia Vichentia. Pe 13 iunie 1958, la finele anului V de facultate, când era cu o echipă de 5 studenți și lucrau la releveul picturii exterioare a Mănăstirii Moldovița, este arestat chiar în incinta mănăstirii. După anchetă, pe 8 noiembrie 1958
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
care prevedea că puteau fi admise în monahism doar persoanele care au împlinit vârsta de 55 de ani, bărbații, și de 50 de ani femeile, și în baza căruia, au fost scoși din mănăstiri «cca 5.000 de monahi și monahii». Așadar, patriarhul Justinian «a avut curajul să protesteze împotriva acestui decret abuziv, motiv pentru care «a fost trimis la schitul Dragoslavele, unde i s-a fixat domiciliu forțat timp de șase luni!» Patriarhul Justinian a încetat din viață în seara
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
siglă "OSBM", (în , în ) este un ordin călugăresc greco-catolic. Membrii acestui ordin, călugării și călugărițele, poartă denumirea de "bazilieni" sau mai vechiul "bazilitani" ori "basilitani", respectiv "baziliene" sau "bazilitane". De notat faptul că în Biserica Ortodoxă, aproape toți monahii și monahiile urmează regula Sfântului Vasile cel Mare, iar în Biserica Ortodoxă Română, în unanimitate, călugării și călugărițele urmează această regulă. Sfântul Vasile cel Mare avea o experiență importantă a vieții cinobitice și anahoretice (austere) din călătoriile pe care le făcuse în
Ordinul Sfântul Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/310594_a_311923]
-
România de către Î.P.S. Mitropolit Silvestru Onofrei, P.S. Demosten Ioniță Nemțeanul și P.S. Vlasie Mogârzan, primind numele de „Băcăuanul" . În perioada persecuției comuniste, s-a ocupat de zidirea Bisericii Mănăstirii Moișa - Boboceni din comuna Boroaia, județul Suceava (astăzi cu 40 monahii), riscând să fie arestat și condamnat la ani grei de temniță. Azi, P.S. Episcop Ghenadie Băcăuanul este duhovnic al mai multor mănăstiri și schituri de monahii din cadrul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, avându-și reședința în Mănăstirea Slătioara
Ghenadie Gheorghe () [Corola-website/Science/311711_a_313040]
-
de zidirea Bisericii Mănăstirii Moișa - Boboceni din comuna Boroaia, județul Suceava (astăzi cu 40 monahii), riscând să fie arestat și condamnat la ani grei de temniță. Azi, P.S. Episcop Ghenadie Băcăuanul este duhovnic al mai multor mănăstiri și schituri de monahii din cadrul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, avându-și reședința în Mănăstirea Slătioara. PS Ghenadie participă frecvent la diferite slujbe de sfințire de biserici sau la hramuri ale bisericilor de stil vechi.
Ghenadie Gheorghe () [Corola-website/Science/311711_a_313040]
-
între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduiește 6 măicuțe, stareță fiind monahia Agnia Ciuban. Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara și biserica romano-catolică Sf.Mihail din Cluj, și înaintea altor
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
urmă este construită în tindă bisericii „Sfântul Dimitrie”, fiind folosită că biserica de iarnă. În anul 2001 prin binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove, Schitul de la Pripceni-Curchi a căpătat statutul de mănăstire, stareță fiind numită Monahia Filoteea (Răilean), Duhovnic - Egumen Ioan (Hangan), care sunt și în prezent. La momentul actual, obștea mănăstirii numără: 2 preoți, 1 monah, 4 schimnice, 8 maici, 10 ascultatoare.
Mănăstirea Pripiceni-Curchi () [Corola-website/Science/333928_a_335257]
-
făgăduinței de a vizita Văratecul. Încă închinăciuni, Sora Irina Lecca Note Originalele celor trei epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române. Cota . 1. În urma aprobării mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Pimen Georgescu, dată în noiembrie 1928, Irina Lecca se stabilește în calitate de monahie la Mănăstirea Văratec. 2. Irina G. Lecca - Slutica. Roman. Botoșani, 1925, 130 pagini. 3. Falsă modestie. 4. Nu a fost publicat până acum. Manuscrisul se află în Biblioteca Mănăstirii Văratec. 5. Liviu Rebreanu era pe atunci director al Teatrului Național
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
cu titlul "Vrednica de pomenire viață a ieroschimonahului Antipa" (în ) în anii 1883 și 1893, la Sankt Petersburg, și a fost răspândită în Rusia și Finlanda, precum și la Muntele Athos. A fost cinstit ca sfânt începând din anul 1906, când monahii ruși de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Rusicon) din Muntele Athos l-au înscris sub numele de Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul - fără un act oficial de canonizare - în Mineiul rusesc de pe luna ianuarie, la pagina 46, sub numele Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul
Antipa de la Calapodești () [Corola-website/Science/323476_a_324805]
-
a construit apoi un zid de incintă prevăzut cu turn-clopotniță la intrare și mai multe corpuri de chilii. Până în prezent s-a succedat un număr de 6 preoți duhovnici. La data de 13 mai 1999, a fost numită ca stareță monahia Maria Deac. Astăzi, viețuiesc în cadrul mănăstirii, circa 90 de maici. Hramul mănăstirii este praznicul Sfântului Gheorghe, sărbătorit în fiecare an la data de 23 aprilie. După ce se retrăsese la în ultimele luni de viață, ca urmare a problemelor de sănătate
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
Mânăstirii de către S.S. Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și P.F. Teoctist, Patriarhul României, oferindu-i-se distincția "Crucea Patriarhală a Constantinopolului". În calitate de Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, Arhimandritul Irineu a tuns în monahism 30 de monahi și 15 monahii (măicuțe), având sub îndrumarea sa și mari personalități ale Bisericii Ortodoxe Române, ca de pildă IPS Laurențiu Streza, viitorul Mitropolit al Ardealului, și alți stareți de mânăstiri din Mitropolia Ardealului. În calitate de delegat al IPS Mitropolit Antonie, în anul 1997, arhimandritul
Irineu Duvlea () [Corola-website/Science/308680_a_310009]
-
numai 29 ani, într-un tragic accident rutier petrecut în apropierea Botoșaniului. A fost înmormântat în curtea mănăstirii, la slujba de înmormântării luând parte PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și peste 1.000 de credincioși, monahi, preoți și monahii, printre care și mulți stareți de la mănăstirile din județele Botoșani, Iași și Suceava. Starețului Firmilian i-au succedat ca stareți protosinghelul Iosif Grigore (fost stareț la Mănăstirea Cozancea) și ieromonahul Teodosie Pleșca (1999-...). În scopul facilitării accesului către mănăstire, s-
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
terenurile obținute prin Legea fondului funciar au trecut în proprietatea și administrarea Mănăstirii "Sf. Atanasie" Podgoria Iași. Fosta parohie a fost rearondată având ca biserică parohială biserica din satul Cârlig, cu hramul "Sf. Prooroc Isaia". Inițial au venit aici trei monahii de la Mănăstirea Galata. Prima egumenă a fost numită maica rasoforă Teodora Vrânceanu (n. 1974). În anii următori, casa parohială de lângă biserică a fost extinsă pentru a fi transformată într-un corp de chilii pentru călugărițe. Pe lângă pravilă, maicile se mai
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
lor consemnate în documente, prima, în 6 iunie 1446, în timpul Voievodului Ștefan al II-lea, iar a doua, un secol mai târziu. Descrierea din capitolul I Chipuri de îndrumători duhovnicești la Mănăstirea Văratic cu paragrafele I.1.1. Starețe și monahii de seama și I.1.2. Călugărițe cu bun chip aduce nume și fapte extrem de bine documentate. Aflam, fără nici o pată albă, întregul șir de starețe, de la Olimpiada și Nazaria (1788-1814) la Eufrosina Lazu, cea care va fi stareță timp
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
timp, cel puțin trei forme distincte: asistență medicală acordată atât în interiorul cât și în afara mănăstirii (pentru răniții și invalizii de război); asistență socială în cadrul obștii monahale pentru ocrotirea și ajutorarea orfanilor, refugiaților și sinistraților; formarea socială și de caritate a monahiilor de la Văratec. Sunt aduse în planul din față multe exemple din timpul celor două războaie, inclusiv, cazuri nominale de călugărițe implicate drept surori de caritate pentru anii 1874-1878; 1915-1917; 1941- 1944. Nu lipsește deloc nici trimiterea la colaborarea cu Institutul
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea Țigănești are din 1967 un frumos muzeu, care adăpostește o valoroasă colecție de icoane vechi, manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult din metal prețios și obiecte din lemn sculptat. Singurul studiu publicat până în prezent despre Mănăstirea Țigănești și comorile
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Hrisantia mi-a spus că unul dintre manuscrise (nr. inv. 32) este expus din anii 60, dar celălalt (nr. inv. 3327) a intrat de curând în patrimoniul muzeului, fiind dăruit de două maici, care-l aveau de la maica lor bătrână, monahia Elpidia Neagu. Remarcabil este faptul ca, după cum vom vedea, cele două manuscrise ajunse la distanță de 50 de ani în vitrinele muzeului de la Țigănești au același autor, Ierom. Nil de la M-rea Cernica, ucenic al marelui Macarie Ieromonahul. Ca la
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
ms. 784/2805 de la Cheia, ceea ce înseamnă că este același copist, Ieromonahul Nil din M-rea Cernica. Datare: 1845 sau 1846, ca și celelalte manuscrise ale sale. Tot pe prima filă se află numele ,,Maica Melania”, scris cu creionul. Donatoare - monahia Elpidia Neagu. Copertă cartonată, maro, fără modele. Dimensiuni 17 x 11 cm, oglinda paginii 10,5 x 7,5 cm, 9 rânduri pe pagină, 484 de pagini (242 foi). Numerotarea este realizată pe fiecare pagină, de la α (ca și în
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
de la Slătioara, mitropolitul Galaction se plângea că se dorește moartea lui prin înfometare, deoarece i se dă de mâncare numai pâine neagră și varză murată fiartă . Mitropolitul Galaction se temea că va fi ucis și astfel, de comun acord cu monahii de la Mănăstirea Slătioara, s-a decis organizarea evadării lui. Pentru a reuși scoaterea sa din Mănăstirea Căldărușani, avocatul Albu s-a recomandat ofițer de securitate și a spus că are ordin să-l ia pe mitropolit la București sub pretextul
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
Arhiepiscopii și 6 Episcopii) în Europa; o Arhiepiscopie pe continentul american și o Episcopie a Australiei și Noii Zeelande. În anul 2006 în țară existau 631 de mănăstiri, în care trăiesc circa 3.500 de monahi și 5.000 de monahii. Trei "Mitropolii diasporale" și patru" Episcopii diasporale" se află în afara României din granițele actuale, fără a socoti aici și Basarabia. În România pentru ortodocși există mai mult de 14.500 biserici. Mitropoliile Patriarhiei Ortodoxe Române de pe teritoriul României sunt: În
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
de grațiere, a fost eliberat și s-a stabilit, cu binecuvântarea IPS Mitropolit Silvestru Onofrei (†1992), la Mănăstirea Slătioara, centrul duhovnicesc și sediul mitropolitan al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, care în acele vremuri era tolerată de autorități, monahii nemaifiind alungați, așa cum se întâmplase în anii anteriori. Părintele Flavian a viețuit în Mănăstirea Slătioara până la evenimentele din decembrie 1989. După Revoluția din decembrie 1989, arhimandritul Flavian Bârgăoanu și ierodiaconul Teoctist Murgu se întorc în București, împreună cu monahii ce viețuiseră
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
de a vă furniza datele ce vă interesează. Eu am pomenit-o în cartea mea Rotonda plopilor aprinși - în capitolul asupra lui Victor Papilian și a cenaclului său - dar de atunci, din 1946, nu a mai întâlnit-o, nici măcar ca Monahia Teodosia, la Vladimirești. Știm doar că, după desființarea acelei mănăstiri, ea s-a retras la Brașov, pare-se la niște rude, unde a trăit tot timpul. Ceva amănunte - la cine a locuit, nume, adresă, manuscrise - ar putea ști părintele profesor
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
celor adormiți. În treburile administrative și duhovnicești, Mănăstirea se conduce de un Regulament de Organizare Internă, care se cere respectat de către toți viețuitorii mănăstirii. Pentru sporirea duhovnicească a călugărilor sistematic au loc sinaxe frățești conduse de părintele stareț. De asemenea monahii se mărturisesc și se împărtășesc cel puțin odată în săptămână. Mănăstirea noastră recomandă deasa mărturisire și împărtășire, nu doar călugărilor, ci și creștinilor de rînd, aici fiind 3 preoți duhovnici care permanent stau la dispoziția credincioșilor ce vin la Mănăstire
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
care s-a bucurat de prețuirea lui Ioan Bianu, A.C. Cuza, Ion Simionescu, Ilarie Chendi, G.T. Kirileanu, Ion Gorun, Constanța Hodoș, Tereza Stratilescu și alții. Interesante, prin informațiile ce le conțin, dar și prin sentimentele relevate, sunt epistolele trimise de monahia Irina Lecca profesorului și cărturarului Ioan Bianu (1856-1935), personalitate complexă și influentă a vieții literare și culturale a României. Retrasă la Mănăstirea Văratec, după un nedorit accident, Irina Lecca citește și recitește Biblia, biografiile și operele Sfinților Părinți ai Bisericii
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
o dată și prea ați fost totdeauna exact cu atâta bunătate și bunăvoință, ca să iau acum în ușor o tăcere atât de mare. Cu toate cele ce vă scrisesem în ultimul răvaș, în sâmbăta Floriilor tot m-am călugărit. Acum sunt „Monahia Irina”, căci mi-am păstrat tot numele „din lume” din pricina pensiei. Dar întrebarea este - sunteți sănătos? Dea bunul D[umne]zeu să primesc un răspuns liniștitor cât mai curând. Închei cu cele mai alese închinăciuni. Irina Lecca * M[ănăsti]rea
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]