268 matches
-
pe viata si pe moarte pentru acapararea de noi proprietăți, folosind orice mijloc, fie cumpărarea, fie înrudirea pentru zestre, fie dezmoștenirea si acapararea etc. Lupta "care pe care" se da nu numai intre boierii găeșteni, ci și intre ei si monastirea Cobia, care își avea moșia de jur împrejurul orașului. Aceasta situație se crease încă de la 15 martie 1608, când Radu Șerban, Domnul Țării Românești, a întărit satele Cacoveni, Călugăreni, și Broșteni acestei mănăstiri. Se cunosc nenumărate conflicte între mănăstirea amintită și boierii
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, C. Petrescu - baterie, percuție, V. Sepi - percuție. A apărut ulterior și pe discul „Remember Phoenix” (1991). Piesă compusă în 1973 de Nicolae Covaci, pe versurile baladei populare „Monastirea Argeșului”. Au fost folosite părți din opera rock - musical „Meșterul Manole”, care a fost interzisă de cenzură; Având subtitlul „uvertură”, a apărut pe discul din 1973, formula de la înregistrări fiind: N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
și cu sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav. În același an, icoana Sf. Nicolae din catapeteasmă a fost îmbrăcată în argint. Toate aceste date sunt surprinse în pisania bisericii de la 1870 astfel: "„Cu ajutoriul prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu aciastă sfintă Monastire Vorona sau început la anii 1600 de către părinții ruși veniți din Rosia făcând o biserică de lemn dând și odoară și cumpărând carte de moșie Icușenii apoi a doilea ctitori sânt hatmanul Ilie Jora cu soția sa Fteofana care încă
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
au acoperit aciastă biserică cu tiniche și tot cu a dumnealui cheltuială o au zugrăvit și înlăuntru pre cum și au ferăcat icoana Sfintului Nicolai cu argint din catapetazmă de ceie mari împărătescă, anul 1870 ghenarie 14. Fiind stareț aceștii monastiri prea cuvioșenia sa arhimandritul Iosif Vasiliu”". În anul 1836, arhimandritul Rafail, starețul mănăstirii, a construit Biserica "Sf. Ierarh Nicolae", aflată în cimitirul mănăstirii. Acest lăcaș de cult are dimensiuni modeste, având o catapeteasmă lucrată artistic. Tot în perioada păstoririi starețului
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
pe care având purtări bune va putearămâne și pe viață, iar blagosloveniiea duhovnicească sâ va cunoaște a sâ lua. 5 -le. Nici cum vor fi putincioși d - lor epitropi a spune opștescul nostru schit supt vreo eparhialnică episcopie arhierească sau monastire mai mare, cu ascultarea celor politicești sau duhovnicești privitoare cătră interesuri sau oricum nu au dreptul a -l supune.”... În statistica din 1809 a Eparhiei Romanului, Schitul Valea Neagră nu apare, dar într-o scrisoare din 17 iulie 1844, a
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Butella” a fost numită de William de Tyre, “Butili” de către geograful arab al-Idrisi). Numele în aromână “Bituli” este, de asemenea, derivat din numele slave. Un alt nume grecesc sub care orașul era cunoscut și care este încă în uz, este "Monastiri" (Μοναστήρι), ceea ce înseamnă, de asemenea, "mănăstire". Numele turcesc "Manastir" (turca otomană: مناستر) este derivat din numele grecesc, așa cum este în albaneză "Manastiri". Bitola este un oraș în partea de sud-vest a Macedoniei. Orașul este un centru administrativ, cultural, industrial, comercial
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
al V-lea și începutul secolului al VI-lea. La sfârșitul secolului al VI-lea a suferit atacuri succesive din partea triburilor slave și a fost treptat abandonat. În sec al VI-lea și al VII-lea d.Hr. regiunea din jurul Monastiri a cunoscut o schimbare demografică, mai multe triburi slave s-au stabilit în zonă. În locul teatrului pustiu, mai multe case au fost construite în acea perioadă. Slavii au construit de asemenea, o cetate de apărare în jurul așezării lor. Monastiri a
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
din jurul Monastiri a cunoscut o schimbare demografică, mai multe triburi slave s-au stabilit în zonă. În locul teatrului pustiu, mai multe case au fost construite în acea perioadă. Slavii au construit de asemenea, o cetate de apărare în jurul așezării lor. Monastiri a fost cucerit și a rămas o parte din Primul Imperiu Bulgar de la sfârșitul sec al VIII-lea și până la începutul secolului al XI-lea. Răspândirea creștinismului a fost asistată de "Sf. Clement" de la Ohrid și "Naum" din Preslav, în
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
-lea. Răspândirea creștinismului a fost asistată de "Sf. Clement" de la Ohrid și "Naum" din Preslav, în secolul al IX-lea și începutul secolului al X-lea. Multe mănăstiri și biserici au fost construite în oraș. În secolul al X-lea, Monastiri a fost sub conducerea țarului "Samuil" din Bulgaria. El a construit un castel în oraș, folosit mai târziu de către succesorul său, "Gavril Radomir" Bulgaria. Orașul este menționat în mai multe surse medievale. "Cronica lui Ioan Skylitzes" din secolul al XI
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
castel în oraș, folosit mai târziu de către succesorul său, "Gavril Radomir" Bulgaria. Orașul este menționat în mai multe surse medievale. "Cronica lui Ioan Skylitzes" din secolul al XI-lea menționează că împăratul "Vasile al II-lea" a ars castelele din Monastiri, atunci când a trecut pentru a devasta Pelagonia lui "Gavril". Al doilea "taur de aur" (ornament) (1019) al lui Vasile al II-lea menționează că Episcopul de Monastiri a depins de Episcopia Bulgară din Ohrid. În timpul domniei lui "Samuil", orașul a
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
XI-lea menționează că împăratul "Vasile al II-lea" a ars castelele din Monastiri, atunci când a trecut pentru a devasta Pelagonia lui "Gavril". Al doilea "taur de aur" (ornament) (1019) al lui Vasile al II-lea menționează că Episcopul de Monastiri a depins de Episcopia Bulgară din Ohrid. În timpul domniei lui "Samuil", orașul a fost un important centru în statul bulgar și sediul Episcopiei Monasir. În multe surse medievale, mai ales occidentale, numele Pelagonia a fost sinonim cu Episcopia Monastir și
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
Bulgară din Ohrid. În timpul domniei lui "Samuil", orașul a fost un important centru în statul bulgar și sediul Episcopiei Monasir. În multe surse medievale, mai ales occidentale, numele Pelagonia a fost sinonim cu Episcopia Monastir și, în unele dintre ele Monastiri a fost cunoscut sub numele de Heraclea datorită tradiției bisericii, și anume transformarea Episcopiei Heraclea în Eparhia Mitropolitană Pelagoniană. În 1015, țarul Gavril Radomir a fost ucis de către vărul său Vladislav Ivan, care s-a declarat el însuși țar și
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
a celebra această ocazie, o inscripție pe piatră scrisă în alfabetul chirilic a fost așezată în cetate în care numele slav al orașului este menționat: Bitola. În urma luptelor cu țarul Ivan Vladislav, împăratul bizantin Vasile al II-lea a recucerit Monastiri în 1015. Orașul este menționat ca centru episcopal în 1019, într-o înregistrare de către Vasile al II-lea. Două importante răscoale împotriva dominației bizantine au avut loc în zona Monastiri în 1040 și 1072. După ce statul bulgar a fost restaurat
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
Ivan Vladislav, împăratul bizantin Vasile al II-lea a recucerit Monastiri în 1015. Orașul este menționat ca centru episcopal în 1019, într-o înregistrare de către Vasile al II-lea. Două importante răscoale împotriva dominației bizantine au avut loc în zona Monastiri în 1040 și 1072. După ce statul bulgar a fost restaurat în secolul al XI-lea, Bitola a fost încorporat sub conducerea țarului Kaloyan din Bulgaria. După ce statul bulgar a fost restaurat în secolul al XI-lea, Bitola a fost încorporat
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
din Bulgaria. Acesta a fost cucerit din nou de Bizanț, la sfârșitul secolului al XIII-lea, dar a devenit parte a Serbiei, în prima jumătate a secolului XIV-lea, după cuceririle lui Ștefan Dușan. Ca centru militar, politic și cultural, Monastiri a jucat un rol foarte important în viața societății medievale din regiune, înainte de cucerirea otomană de la mijlocul secolului al XIV-lea. În ajunul cuceririi otomane, Monastiri (Monastir în otomană) a experimentat o mare dezvoltare, având stabilite rute comerciale în toată
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
secolului XIV-lea, după cuceririle lui Ștefan Dușan. Ca centru militar, politic și cultural, Monastiri a jucat un rol foarte important în viața societății medievale din regiune, înainte de cucerirea otomană de la mijlocul secolului al XIV-lea. În ajunul cuceririi otomane, Monastiri (Monastir în otomană) a experimentat o mare dezvoltare, având stabilite rute comerciale în toată Peninsula Balcanică, în special cu marile centre economice din Constantinopol, Salonic, Ragusa și Târnovo. Caravane de mărfuri diverse au fost mutate la și de la Monastir. De la
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
redând și dimensiunile fiecărei părți. În perioada interbelică, cercetări asupra arhitecturii complexului rupestru de la mănăstirea Japca nu s-au întreprins. Putem menționa doar lucrarea Arhimandritului Visarion Puiu, publicată în anul 1919 sub egida aceleiași Societății Istorico-Arheologice din Basarabia cu titlul "Monastiri din Basarabia", care adună la rândul lui într-un studiu monografic un scurt istoric al tuturor mănăstirilor din provincia care s-a unit cu Statul Român prin votul Sfatului Țării de la 27 Martie 1918. În această lucrare se redă și
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
Ghica Voevod la leatu 7171, iar acum în zilele preainălțatului nostru Domn Io Grigorie Dimitrie Voevod, s-au infrumusețatu și s-au zugrăvitu cu cheltuiala bisericii, episcop fiind iubitorul de H(risto)s părintele nostru Neofitu, iar egumen alu Sfintei Monastiri Tizemni Neofit, în anul mântuirii 1827 august; epitrop și ostenitoriu au fost Ștefan Jian la această impodobire”. Mănăstirea din satul Cerneți, cu hramul „Sfânta Treime" și „Cuvioasa Mare Muceniță Anastasia Romana", a fost reactivată ca mănăstire de maici în urma ședinței
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]