295 matches
-
dispăruse. Ca și prin romanul de debut, Martin Page avertizează cititorul asupra riscurilor la care este supus trăind În societatea occidentală a spectacolului. Atenție, exclamă el, pericol de moarte! Nu vă lăsați păcăliți, nici de bani, nici de succes - refuzați mondenitatea, combateți-o cu armele fanteziei, combateți-o cu umor, nu vă lăsați mințile colonizate de idei primite de-a gata! Ușor de zis, greu de scris. Ucigîndu-și eroina, tînărul scriitor vrea să apară mai grav decît În M-am hotărît
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ce impune o anumită diferențiere: "Pădure, Și nor, cer, și iad, și câmp, și rai, și loc și dor și Mare pier, voce" ("Dimensiuni") În "Bazarul cu vești" apare un personaj, "Glafira", o "Duduie" argheziană, boită, urâtă și ridicolă prin mondenitate. "S-a sfătuit cu doctorul Pepelea:/ Din șold, din fese-o să-i grefeze pielea." Tudor George face poezie din orice, și nu fără har, chiar dacă descoperim gestul și muzica minulesciană în poezia lui: "Dă-mi gura Ta cu imnul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bal, teraselor și grădinilor de vară. Bacovia, care-l „simte”, e unul din admiratorii lui. Lucru intreresant de constatat, la noi, spre deosebire de Franța, și de alte țări europene, poeții (unii dintre ei și jurnaliști) sînt cei mai sensibili la fenomenul mondenității. Pictorii romîni nu par atrași de scenele de bal și de cabaret, precum Renoir, Van Gogh, Toulouse Lautrec, Gustav Klimt, Degas. Subiectul la care rămîn e hora. 12. „Dintr-un text comun”, op. cit., p. 334. într-una din postumele sale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
are nevoie de definiții. Creează cum îl taie capul, călăuzit numai de inducția poetică”. Există și avantaje în faptul de a fi „marginal”. Spre deosebire de mulți dintre contemporanii săi și de mulți dintre ai noștri, Bacovia n-a fost atins de mondenități. Mondenitățile îl țin departe pe scriitor de „mulțimea anonimă”, de „ecourile de revoltă și de jale”. Ele rafinează anumite percepții, dar subțiază fondul gîndirii. Mondenul e, fatalmente, superficial, plezirist, convențional. Ca să fie agreabil, ajunge de se neagă uneori pe sine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nevoie de definiții. Creează cum îl taie capul, călăuzit numai de inducția poetică”. Există și avantaje în faptul de a fi „marginal”. Spre deosebire de mulți dintre contemporanii săi și de mulți dintre ai noștri, Bacovia n-a fost atins de mondenități. Mondenitățile îl țin departe pe scriitor de „mulțimea anonimă”, de „ecourile de revoltă și de jale”. Ele rafinează anumite percepții, dar subțiază fondul gîndirii. Mondenul e, fatalmente, superficial, plezirist, convențional. Ca să fie agreabil, ajunge de se neagă uneori pe sine. Marginalul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
promis că veniți în această seară și ați venit. Cu siguranță, ne veți uimi mereu. Discipol al lui Lupasco, al cărui nume rimează în mod curios cu al dvs., conciliați logica și contradicția fără vreo dificultate aparentă. Astfel, fugiți de mondenități, dar nu ratați niciuna; disprețuiți onorurile, dar le acceptați pe toate. Aveți o redingotă verde foarte ochioasă, un bicorn, o sabie, dar mergeți la întrunirile Academiei fără cravată. Insultați gramatica, martirizați vocabularul, dar fotografia dvs. se află în dicționarul Petit
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un „om mărunt” gogolian, înfățișat ca „simbolul luptei purtate în numele vieții și al cunoașterii de sine” (Ion Vlad) și prezentând „imaginea căii barate către sfințenie” (N. Steinhardt) -, rămâne probabil cea mai „neînțeleasă” dintre scrierile romancierului. Sub „masca” unor romane de mondenitate și de problematică amoroasă, psihologică și socială în medii amestecate, explorată dintr-un unghi inedit - deoarece nu e vorba nici de intimism descriptiv lipsit de orizont ideatic, nici de demascare esopică a marasmului social, ambele curente în epocă -, Don Juan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
un personaj-reper, care funcționează asemeni unui simbol însărcinat cu marcarea și reprezentarea poziției sale pertinente în spațiul social și sentimental. Ea nu mai este un "caracter" în tradiția lui La Bruyère, ci mai degrabă un simbol al unei poziții sociale mondenitatea care creează un univers săturat de trăsături, spații, acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente și modă). Mondenitatea, cod simbolic al aristocrației descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai este un "caracter" în tradiția lui La Bruyère, ci mai degrabă un simbol al unei poziții sociale mondenitatea care creează un univers săturat de trăsături, spații, acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente și modă). Mondenitatea, cod simbolic al aristocrației descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin permisive, un limbaj specific
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
il jugeait telle) éblouissait l'avocat comme le symbole et le résumé de mille plaisirs inconnus" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.270]. Cronicarii de epocă ne restituie imaginea Parizienei mondene, cu ceea ce presupune acest statut social 125. O particularitate a mondenității franceze este faptul că, în ierarhia rafinată a valorilor sale, elegantă este preferată frumuseții: "Leș gens du grand monde parisien l'avouent avec franchise, la beauté charme moins leurs yeux que l'élégance" [Girardin, t.II, 1986, p.338]. Farmecul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Variété, ruletă din Palais-Royal, baluri la Tuileries, călătorii la Versailles sau la Fontainebleau. Aceste spectacole se succed fără întrerupere. Oamenii importanți au nevoie de marcarea superiorității lor prin frecventarea saloanelor la modă, afișându-se pe scenele cele mai importante ale mondenității. Sfera vieții mondene se desfasoara, dirijata de baghetă galanta a doamnelor. În jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, femeile încep să iasă tot mai mult din cercul lor obișnuit, manifestându-se tot mai activ în acest spațiu. Scenă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de șes aumônes, et elle entendait en disposer en souveraine absolue, même follement" [Zola, L'Argent, p.55]. Figură prințesei Oriviedo rămâne unică și neînțeleasa, dar întredeschide o dimensiune nouă a parizienei, capabilă de generozitate. Constatăm că Pariziana găsește în "mondenitate" sensul vieții. Pentru ea, rutină socială nu este un ritual plictisitor, deoarece știe să-i adauge elemente inedite și festive. 2.2.2. Scene private sau mimarea bunei-cuviințe În tradiția franceză, viața privată are o mare importanță, ea este expresia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și confuzia claselor. Similitudinea v a l o r i l o r, dar mai ales lipsa lor, este simptomatica pentru acest sfârșit de secol. Valorile agonizează și acest lucru o surprinde chiar și pe Nana348. Redusă la o aparentă, mondenitatea nu mai este considerată cod de referință și normă de valori. Decăderea contesei Muffat nu se deosebește de aventurile ordinare, istoria ei are un final de vodevil: "la comtesse Sabine, dans un détraquement suprême, venait de s'enfuir avec un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
exterior. Această căutare de tip modern se exprimă prin afirmarea și autopromovarea sinelui în marele oraș. Pariziana este femeia care a știut să-și automodeleze personalitatea, femeia pentru care afirmarea sinelui atinge superlativul. Pariziana romanesca este imaginea unei condiții sociale (mondenitate), locale (parizianitate) și de epocă (modernitate). Stilul personal al Parizienei are rădăcini adânci, el vine din istorie și devine o matrice, un pattern. Femeia pariziana da contur unei istorii naționale și unui spațiu spiritual, prin ea femeile franceze dobândesc o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum înainte mondenitate. Lumea mondenă este o societate bună, care ține de un model închis și ierarhizat și este un loc al civilizației moravurilor, rafinamentului, elegantei și politeții, știe să placă și să seducă [v. Montandon, p.648]. 125 "Elle peut être grande
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
il essaie de créer chez ceux qui l'entourent" [Goffman, 1992, p.25]. 194 "La vivacité et la nonchalance conviennent également à ce rôle, qui n'a pas de lois bien précises" [Girardin, t.II, 1986, p.572]. 195 Spațiul mondenității este deosebit de atașat de reprezentare, care este la temelia sociabilității. Faptul că talentul de a fi bun actor pe scena teatrului lumii este necesar persoanelor de lume a fost consemnat de apropiații de la Curte, unde trebuie să excelezi pentru a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
râde de burghezie, de moravurile ei ipocrite și ridicole, înlătură vălul fals de respectabilitate și moralitate și intră în esența vieții burgheze. Un negustor, soția și slugile lui, un șef al poliției, un ziarist de viitor, o tânără doritoare de mondenități, acestea sunt cele șapte personaje pe care autorul le mișcă în scenă, le face să prindă viață și le descoperă în resorturile lor cele mai intime. Astfel, negustorul jupân Dumitrache Titircă, poreclit „Titircă Inimărea“, proprietar și chiristigiu, căpitan în garda
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
să nu coincidă total (și nici măcar parțial) cu ale lui Sorin Antohi. Lucrarea s-a elaborat succesiv, și cam în zig-zag, prin comenzi ocazionale (participări la congrese, colocvii, volume omagiale etc.), ilustrând pe un plan și o anume formă de mondenitate intelectuală. Imposibil să negăm, să refuzăm și o astfel de activitate și participare culturală. Dar riscul împrăștierii se cere nu mai puțin semnalat cu claritate. El există în mod incontestabil. Și se dovedește cu atât mai mare în cultura actuală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
specific și exemplar al epocii post moderne, formulă incomparabilă de expresie etc. Adesea el nu camuflează, în realitate, decât spiritul amorf, improvizația, o idee sau o inspirație de moment. De asemenea, incapacitatea de a construi, absența unui proiect cultural personal, mondenitatea mai ales a prezenței publicistice, dacă se poate cotidiene, prin acceptarea tuturor comenzilor telefonice. Este și explicația marelui număr de culegeri de texte ocazionale. O mare cultură făcută numai din culegeri de fragmente, de orice tip, nu este însă posibilă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un anume sens, ea continuă o linie inaugurată de înaintași iluștri, printre care se numără Mihail Ralea, cu Cele două Franțe, și E.M. Cioran, cu Sur la France. Altitudinea textelor are eleganța de a se disimula vag, împrumutând aparențele unei mondenități cordiale, mereu bineve nite. Această așezare în discurs poate părea paradoxală la o specia listă în studiul adumbritului Cioran și în înțelegerea lui Ionesco, experți ai negației și ai contestării radicale. Important este însă că ea structurează și articulează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la Paris, într-o familie burgheză armeană, a studiat literele, apoi a călătorit prin lume, a scris reportaje și cărți, a făcut tot felul de munci fizice și a publicat un volum cam la fiecare 18 luni. Trăiește departe de mondenitățile și jocurile de culise pariziene, marginal și înstrăinat, mutîndu-se des, fiind actualmente instalat la Bordeaux. Djian a cunoscut o fulgerătoare ascensiune în 1986, cu scandalosul 37°2 dimineața, memorabil ecranizat, avînd-o pe tulburătoarea Beatrice Dalle în rolul principal. La 65
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
criticului, idila chinuită pe firul căreia se construiește romanul sună fals de la bun început, atît pe fond cît și în formă. Asturiana Paz e caricaturală la maximum: frumoasă, rebelă, răsfățată a aristocrației pariziene, dar permițîndu-și să deteste confortul burghez și mondenitățile. César nu îi pare defel mai credibil. Trecut prin toate ororile imaginabile (după reportaje făcute în Tailanda, în urma tsunami-ului din 2004, sau în timpul războiului din Liban), nu-și mai găsește fericirea decît în lectura clasicilor și în perspectiva unui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Ea pune la cale un concert din Bach, în locuința ei, la care nu vor lua parte decât invitați selecți. Toată activitatea ei se reduce la pregătirea concertului și redactarea listei de invitați. Drumul ascuns tratează un alt aspect de mondenitate. Toată lumea "bine" din roman merge să moară în sanatoriul doctorului Walter. Aci sfârșesc Lenore, de cancer, și Drăgănescu, de cord. Aristocratismul doctorului Walter, colecționar de artă și organizator de recepții, stă în aparatura rece și exactă. Sanatoriul funcționează în lux
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alexa Visarion nu ar părăsi partea de noblețe a lumii numită artă. Ca om de teatru, cineast și profesor, el a rămas și rămâne fidel unei credințe nobile, încăpățânate în valorile spiritului. Nici un dialog cu el nu e amenințat de mondenitate. Nici un răspuns nu glisează spre cotidian. Totul e legat de regie, de scenografie, de piese, de actori, de muzică sau pictură, de cinematografie, de întâlnirile care l-au marcat cu marile opere și cu marii făuritori de limbaj teatral, de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Quai de Passy, unde era în acea vreme atelierul meu... și apoi, mai tîrziu Place Dauphine, unde ea, Sandra și Doamna Rognat luau ceaiul în timp ce eu, din colțul meu, le priveam și--mi spuneam că tot Juliette e cea mai delicioasă". Mondenitățile picante, primele expoziții, hoinărelile pe continent, da! Dar pictorul tînjește, subteran, după sursele unei energii primitive și, drept urmare, încă din anii studiilor, dar și mai tîrziu, cînd se maturizează, găsește remediul în retragerile la Bucium, lîngă Iași, unde sînt cele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]