542 matches
-
în timpul celui de al XVIII-lea Congres al PCI în martie 1989, cînd încearcă să definească un nou proiect politic pentru un nou partid care urmează un nou curs. După cum rezumă Gilbert Wassermann: În centrul demersului noului PCI, se situează mondializarea, interdependența oricăror probleme cruciale ale omenirii, statelor, făcînd zadarnică în ochii conducătorilor PCI căutarea unor răspunsuri exclusiv naționale. Din acest moment, tezele majore de intervenție au drept obiect ecologia, raporturile Nord-Sud, concepția modului de dezvoltare, dezarmarea. La celălalt pol, după
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Preocuparea tuturor întreprinderilor (organizațiilor) este de a presta servicii clienților la cel mai mic cost, într-un climat de concurență, aceasta însemnând că trebuie să ții cont neîncetat de faptul că activitatea economică modernă prezintă următoarele caracteristici majore: * liberalizarea și mondializarea schimburilor care expun organizațiile la concurență internațională; * complexitatea crescândă a proceselor de concepție, de realizare și se distribuție a produselor și serviciilor. Calitatea produsului și a procesului. Este bine să avem tot timpul în minte cele două domenii complementare necesare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
Ei bine, știința economică nu face excepție de la această cădere și este de reflectat încă asupra determinantelor sale culturale, spirituale, antropologice. Căderea ratelor de creștere economică, accentuarea inegalităților și disparităților, sărăcia, incoerența evoluțiilor monetare, declinul sistemelor educative, deteriorarea corelației demo-economice, mondializarea și multe altele sunt doar epifenomene, manifestări la suprafața lucrurilor, care nu-și pot găsi rezolvarea fără o tratare a cauzelor lor profunde, altminteri vom asista în continuare la acest dans al umbrelor, un dans nebun, aparent fără sfîrșit. Traversăm
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de legi sau principii imuabile, obiective și eterne, fiind totodată marele beneficiar. Ordinea naturală e ordinea divină, transpusă social. Imnurile modernității cîntă liberalismul. Victoria sa e aproape totală, la nord ca și la sud, la apus ca și la răsărit. Mondializarea în-seamnă, esențialmente, liberalizare. Orizontul e liberal. Ce poate fi dincolo de orizont? Totuși, această victorie cvasideplină e însoțită de nu-meroase paradoxuri. Se știe, de pildă, că unul din vectorii liberalismului este individualismul. Lungul drum spre recunoașterea cetățeanului universal, ireductibil la comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
exemplele nu mai sunt necesare, furorile fundamentaliste fiind vizibile peste tot. În fața unor asemenea desfășurări, eforturile pacificatoare ale unor personalități de talia Papei Ioan Paul al II-lea sau a Maicii Tereza, oricît de remarcabile, au reușit totuși prea puțin. "Mondializarea triumfală face tabula rasa din toate diferențele și din toate valorile, inaugurînd o (in)cultură perfect indiferentă. Odată universalul dispărut, nu mai rămîne nimic decît tehnostructura mondială atotputernică, față cu singularități redevenite sălbatice și livrate lor însele"15. În noile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de dat un răspuns acestei chemări. Avraam e în noi, gata să se elibereze de falsele apartenențe idolatre și să pornească în prodigioasa aventură personală a regăsirii Sinelui. Economie și economism Începînd cu anii '60, procesele rapide de internaționalizare, de mondializare, au transformat profund economiile naționale, restrîngînd marjele de manevră și capacitățile de acțiune ale statelor, făcînd caduc chiar principiul suveranității. Trăim una din acele perioade de fractură în istoria omenirii, în istoria gîndirii umane, în care totul se reconsideră după
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
încadrărilor din punct de vedere etic, dar și normativ) și a constrângerilor economice (date de creșterea costurilor pe fondul unei diminuări și limitări a rezultatelor). Această fază, începută la mijlocul anilor ’80, evoluează în prezent către o a treia etapă, a mondializării, care se fundamentează pe obiective pur economice. Cercetarea clinică se confruntă de fapt, în lumina resurselor pe care le reclamă, cu necesitatea unei evaluări de tipul costuri beneficii, în sensul rezultatelor obținute prin prisma investițiilor efectuate. Numeroși medici acceptă cu
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cu anestezierea clienților și cu întreținerea unei aparențe de logică în haosul pe care-l administrează. Victimele economiei ar fi "victime curate", obiecte ale unor mecanisme abstracte, ale unor forțe invizibile, de care nimeni nu se poate face răspunzător. În ce privește mondializarea, ea ar reprezenta, înainte de orice, o schimbare de scară, de intensitate, de celeritate. Ea desemnează momentul istoric în care pămîntul devine conștient de limitele sale, iar oamenii de interdependența lor, în fața căreia nimeni nu mai este la adăpost. În profunzime
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
statul național nu este o structură depășită. Mai mult, hegemonia SUA a fost afectată, lumea părînd să devină din nou multipolară. Un singur lucru e cert, deocamdată: nimic nu va mai fi cum a fost pînă la data nefericitului eveniment. Mondializarea economică rămîne, însă, un proiect cu vocație universală. Deși universalul este considerat o valoare pozitivă, orice proiect universal dă naștere la conflicte, pentru că este adesea resimțit, cum e cazul tuturor imperialismelor, ca o tentativă de distrugere a identităților particulare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Hussein. Să fie petrolul singura diferență între cele două situații? În acest fel, S.U.A. se transformă într-un jandarm universal "chemat" să asigure pacea lumii și să-i pedepsească pe cei care se abat de la reguli, încercînd un soi de mondializare a democrației, o sarcină colosală, să recunoaștem. Se poate impune democrația prin forță? În acest caz, unde mai este societatea deschisă a lui Karl Popper? Aceasta se definește ca o societate fără dogme impuse de instanțe superioare, cu atît mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
muncă. În situații similare se află și firme japoneze: NTT 21.000 locuri de muncă suprimate, Mitsubishi 9.900 ș.a., chiar dacă în cazul lor măsura s-a luat treptat și a fost însoțită de adjuvante menite să îndulcească lucrurile. Odată cu mondializarea, întregul sistem economico-social japonez, puternic afectat, e în curs de schimbare. Reperele tradiționale au fost pierdute. Azi, toată lumea știe că nu va mai lucra toată viața în aceeași firmă, chiar dacă încearcă să se mintă zilnic pentru a salva aparențele. Raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ridică pînă acum la peste 1000 de miliarde de euro. Cu o creștere economică mult încetinită, cu un șomaj îngrijorător, cu o populație îmbătrînită, modelul "economiei sociale" germane pare a fi fost sacrificat pe altarul lui euro, al integrării, al mondializării. În 1992, Germania a solicitat oficial un loc permanent în Consiliul de Securitate al O.N.U. Deși considerată de secretarul general de atunci, Bouthros Ghali, drept "exemplary global citizen", ea nu și-a văzut cererea satisfăcută. Lipsită de trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
investiții ș.a.m.d. Germania a fost, indiscutabil, angajată pe calea unei noi modernizări. Apetitul investitorilor pentru prima economie a zonei euro va crește cu siguranță, dar Germania are nevoie de investitori străini, după pierderile de competitivitate din ultimii ani. Mondializarea obligă. Reunificarea a atras după sine numeroase probleme. Sigla "made in Germany" nu mai era suficientă pentru a compensa costurile de producție crescute și o reglementare hipertrofiată. Unii făcuseră chiar din Germania "bolnavul Europei", ceea ce totuși era exagerat. Arhitecții principali
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de ape, parcă pentru a confirma zicala că un necaz nu vine niciodată singur. Apa însă trece, frumoasele amazoane metise se trec și ele, numai criza financiară rămîne, ca un blestem. Dinspre stînga, acuzele pentru această situație țintesc procesul de mondializare economică. Dar, a acuza că mondializarea a provocat criza actuală este aproape același lucru cu a blama revoluția industrială pentru deraierile înregistrate în primii ani ai căilor ferate (...). Nici un sistem construit vreodată nu asigură mai bine alocarea resurselor economice precum
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
zicala că un necaz nu vine niciodată singur. Apa însă trece, frumoasele amazoane metise se trec și ele, numai criza financiară rămîne, ca un blestem. Dinspre stînga, acuzele pentru această situație țintesc procesul de mondializare economică. Dar, a acuza că mondializarea a provocat criza actuală este aproape același lucru cu a blama revoluția industrială pentru deraierile înregistrate în primii ani ai căilor ferate (...). Nici un sistem construit vreodată nu asigură mai bine alocarea resurselor economice precum capitalismul pieței libere. La Davos, ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
chipul lumii și au influențat viitorul omenirii", îl influențează și astăzi, direct sau indirect, poate mai mult decît oricînd. Un Israel în febra alegerilor atrage, de bună seamă, atenția întregii lumi, mai ales în condițiile actuale în care, sub efectul mondializării, clivajele și luptele hegemonice din societatea israeliană se accentuează, minînd Statul evreu din interior. Într-adevăr, conform unei anchete desfășurate de Centrul Steinmetz al Universității din Tel Aviv, 60% din israelieni consideră aceste clivaje interne drept principala amenințare, doar 30
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
liant, singura garanție a Statului. Reveniți din diferitele ghetouri răspîndite pe tot globul, evreii au dificultăți în relația cu Celălalt, cu Aproapele. Subzistă o manie a persecuției. Se poate vorbi și de o criză de adaptare la fenomenul complex al mondializării. Evreii au fost întotdeauna un popor solitar, evreul metafizic este un "străin prin excelență" (Cioran). Or, mondializarea impune o "gîndire unică", iar pacea va accelera fenomenul și Israelul poate deveni astfel un stat al cetățenilor. Atomizarea actuală a societății poate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
relația cu Celălalt, cu Aproapele. Subzistă o manie a persecuției. Se poate vorbi și de o criză de adaptare la fenomenul complex al mondializării. Evreii au fost întotdeauna un popor solitar, evreul metafizic este un "străin prin excelență" (Cioran). Or, mondializarea impune o "gîndire unică", iar pacea va accelera fenomenul și Israelul poate deveni astfel un stat al cetățenilor. Atomizarea actuală a societății poate fi și un simptom al unei asemenea evoluții, o criză de creștere. Pacea este acum mai importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se lansează cu "trilogia Lacey" alcătuită din romanele Wideacre (1987), The Favoured Child (1989) și Meridon (1990) unde constru iește un personaj memorabil în figura Beatricei Lacey (o Lady Macbeth post-shakespeariană). Totuși, Gregory cunoaște succesul (și, într-un anume sens, "mondializarea") literară abia cu volumele din seria "Tudorilor": super-popu larul The Other Boleyn Girl din 2001 (tradus și la noi, cu titlul Surorile Boleyn), The Queen's Fool (2003), The Virgin's Lover (2004), The Constant Princess (2005), The Boleyn Inheritance
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
În ce lume trăim? Care este lumea ce se autoproclamă dezvoltată? Trăim în societatea postindustrială, capitalistă, liberal-democratică, societatea informației, civilizația tehnologică, societatea imaginii, a spectacolului, un sat planetar. Trăim sfîrșitul ideologiilor, sfîrșitul Istoriei. Suntem în era comunicării, a postmodernității, a mondializării, a vidului. Tot atîtea oglinzi, gata să ne spună cine suntem, care e realitatea, adevărul lumii noastre. Și dacă am încerca să spargem aceste oglinzi? Am ales să calificăm lumea noastră drept "modernă", dar să revenim la sensul originar al
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prima oară în istoria omenirii, o lume este pe cale de a cuceri întreaga planetă și de a distruge toate celelalte lumi, fără excepție. O lume care ia în posesie altă lume, acesta este sensul pe care îl dăm noțiunilor de mondializare, globalizare. Modernizarea lumii este izbînda totală a lumii moderne. Pentru a vorbi de un ansamblu uman (o societate, o civilizație, un popor, o națiune) pentru a-l descrie și analiza, etnologii, istoricii și sociologii se sprijină mai ales pe concepte
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
producție extrem de performante, tot timpul pe cale de a se organiza și mai bine pentru a munci și a produce, se consideră, mai mult ca niciodată, confruntată cu problema economică; ea produce, direct și indirect, multă sărăcie pe întreaga planetă. Globalizare, mondializare: oamenii moderni se simt, mai mult ca niciodată, sclavii "realității economice". Ce anume menține lumea noastră? Ce anume o ține în funcțiune? Ocolul antropologic ne sugerează o întrebare naivă: ce s-ar întîmpla dacă am fi satisfăcuți de condițiile materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de ales). Spre exemplu, asociațiile umanitare au fost invadate de "marketing"... Distincțiile economice tradiționale (activitate comercială/necomercială, profit/nonprofit) par din ce în ce mai puțin pertinente. Invenția omului modern un model universal de organizare se impune lumii întregi. Modernizarea lumii înseamnă între-prinderizarea sa. Mondializarea supune, așează umanitatea într-o formă unică de organizare. O simțim noi înșine în mod fizic, pentru că ne formatează relațiile cu Celălalt, cu Timpul, cu Spațiul, cu Viața, cu Moartea... Lumea noastră este lumea ca întreprindere. Pentru omul modern, fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
liberi. Pentru prima dată în istorie, oamenii sunt convinși că e posibilă o singură cale, că umanitatea întreagă o poate porni pe un singur și cel mai bun drum. Ce înseamnă servitutea voluntară față de ceea ce ne-am obișnuit să numim mondializare? "Realitatea mondializării" nu e oare creată de un non-imposibil care se extinde pe întreaga planetă? Nu-i așa că, pentru că ne spunem că este imposibil să nu aibă loc, să nu se extindă, mondializarea devine o realitate din ce în ce mai reală, adică din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prima dată în istorie, oamenii sunt convinși că e posibilă o singură cale, că umanitatea întreagă o poate porni pe un singur și cel mai bun drum. Ce înseamnă servitutea voluntară față de ceea ce ne-am obișnuit să numim mondializare? "Realitatea mondializării" nu e oare creată de un non-imposibil care se extinde pe întreaga planetă? Nu-i așa că, pentru că ne spunem că este imposibil să nu aibă loc, să nu se extindă, mondializarea devine o realitate din ce în ce mai reală, adică din ce în ce mai constrîngătoare? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]