549 matches
-
originea unui discurs de eufemizare, urmărind responsabilizarea și mobilizarea mai multor categorii sociale. Situațiile de criză politică, În care vechiul cadru ideologic este fisurat, sunt și ele favorabile transformării formelor de dominare. Noul cadru discursiv - sfârșitul războiului rece, globalizarea sau mondializarea, noile elite și neoliberalismul, revoluția conservatoare și altermondialismul - oferă șanse de adaptare intelectualilor celor mai convertibili, și oportunități noilor veniți În câmp. Pentru motive care țin În același timp de istoria Europei Centrale, cât și a societăților de tip sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care domina neorealismul, fie de concepțiile post-pozitiviste. Ca obiect de studiu, problemele de apărare au cunoscut schimbări esențiale după anul 1945, pe timpul Războiului Rece, iar după 1990, odată cu transformările geostrategice și geopolitice pe plan internațional, mai ales cele referitoare la mondializare. În relațiile internaționale, constructivismul a fost elaborat pe anumite fundamente teoretice încă din jurul anilor 1980 (constructiviștii radicali Derrida, 1978; Foucault, 1980) cu implicații majore de cunoaștere și înțelegere științifică a lumii contemporane, aflată într-o permanentă schimbare 13. Dar, în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
o succesiune de sisteme (concepția sistemică); relațiile internaționale contemporane constituie o dialectică a războiului și a păcii (realismul socio-istoric); perioada contemporană este o succesiune de soluții din ce în ce mai sofisticate ale organizațiilor internaționale pentru a răspunde la anarhie; fenomenele economice și procesele mondializării constituie cauzele principale ale evoluțiilor internaționale actuale (școlile liberale și marxiste). Așa cum demonstrează Jean-Jacques Roche, relațiile internaționale, unde securitatea este un concept implicit, sunt marcate de starea lor naturală, unde recursul la violență este considerat ca fiind o determinare normală
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
referentul de securitate nu mai este strict necesar statul. Astfel, în cazul securității de mediu, nici un stat nu se mai poate proteja unilateral contra amenințărilor inerente degradărilor ecologice cu impact internațional. De asemenea, în cazul securității societale, determinată de efectele mondializării, entitățile de sorginte națională și/sau religioasă, ai căror membri se simt legați între ei printr-o formă de conștiință colectivă distinctă, sunt din ce în ce mai amenințate în supraviețuirea și identitatea lor de fluxurile migratoare, importul masiv de bunuri culturale străine, controlul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
de securitate proprii care funcționează după legi și regulamente specifice și se coordonează cu structurile militare în situații de criză. După experiența a două conflagrații mondiale care au marcat secolul al XX-lea, după schimbările provocate de complicatul proces al mondializării, sfidările la adresa securității au ajuns să fie atât de multe și de variate, încât niciun stat și nicio organizație internațională nu-și mai limitează politica de siguranță la măsurile militare clasice. Astfel, strategiile dezvoltării economice echilibrate și durabile, protecția socială
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
caz, se reflectă calitatea de putere soft a Uniunii Europene, și se afirmă credibilitatea și legitimitatea acțiunilor sale externe 18. Acest angajament relevă o cultură politică europeană originală și descrie o experiență în termenii integrării multilaterale, în cadrul căreia interdependența și mondializarea sunt percepute ca valori în coperarea la nivel global 19. Uniunea Europeană și țările sale membre promovează un multilateralism eficace, prin construirea unei strategii de prevenire în fața amenințărilor, făcând apel la folosirea forței doar în ultimă instanță. Multilateralismul eficace în domeniul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
217, 409 Ipoteză, 19, 20, 57, 58, 408 Liberalism, 41, 89, 205 Liga Națiunilor, 100, 104 Managementul crizelor, 300, 315, 316, 317, 337 Metodă, 116 Misiune, 33, 84, 170, 176, 179, 181, 193, 250, 304, 319, 335, 336, 355, 397 Mondializare, 40 Multilateralism, 180, 214, 216, 217, 221, 305, 387, 425, 436 N.A.T.O., 2, 11-13, 15, 18, 19, 21, 25, 26, 30, 87, 101, 102, 106, 107, 115, 119, 120, 125, 130, 136, 139, 141, 142, 144, 149, 151, 152
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
de muncă rezultă mai puțin din politica locurilor de muncă, cât mai ales din politica economică, a Învățământului sau a asigurărilor sociale. Rolul statului și al partenerilor sociali pe piața muncii și În relațiile profesionale trebuie reevaluat În prezent. Însă, mondializarea economiei Începe să limiteze, ca niciodată până acum, capacitatea partenerilor sociali la scară națională de a-și determina propriul destin. Puternica mobilitate a capitalului afectează autonomia piețelor naționale ale produselor și ale muncii, precum și pe cea a politicilor guvernamentale, pe când
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
al Întreprinderii, guvernele și negocierea colectivă la cel mai Înalt nivel continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare a deciziilor relative centralizate În care consultarea și negocierea intervin pe cât este posibil. Mondializarea pune În pericol strategiile „cooperatiste”, erodând fundamentele socio economice ale pactului social care a apărut după cel de-al doilea război mondial procesul de intervenție etatică În România nu a avut la bază un dialog social ci a fost de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
bazate pe suveranitate asupra propriilor resurse umane și naturale și pe utilizarea corespunzătoare a acestora. Exercitarea suveranității naționale asupra resurselor naturale trebuie folosită în lupta pentru o nouă ordine internațională. Există o contradicție profundă între politica companiilor supranaționale, care urmăresc mondializarea vieții economice prin subminarea statelor naționale, și ideea de făurire a unei noi ordini economice internaționale prin întărirea cooperării între statele naționale. Se adâncește decalajul între țările bogate și țările sărace. Măsurile adoptate până acum (inclusiv cele de asistență socială
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Chiar dacă deocamdată „campusurile” virtuale sunt destul de vagi și nu le pot Înlocui total pe cele concrete, este de așteptat ca ele să se Înmulțească În următorii ani, specializându-se pe domenii sau niveluri de formare. Ele trebuie circumscrise procesului de mondializare și internaționalizare a formării, de Înscriere tot mai evidentă a acesteia pe traiectele comercializării și industrializării. 3.6. Tehnologismul și predarea Tehnologismul actual a invadat și spațiul nostru educațional. Nu se mai poate preda fără instrumente, fără mijloace de instruire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care îl joacă Uniunea Europeană în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și importanța celei din urmă la nivel internațional. Dacă reconfigurarea cercetării se poate produce, cu eforturi sporite, la nivelul întregii Uniuni, noua configurare a politicii comerciale este realizată la nivel mondial. Mondializarea politicii comerciale influențează și politica europeană a cercetării. Un exemplu elocvent, subliniat în literatura de specialitate 120, îl reprezintă liberalizarea telecomunicațiilor naționale în Europa, care s-a realizat și cu acordul Organizației Monidale a Comerțului. Precizăm că nu am ales
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
fost încă și mai rapid, dar mai ales globalizarea financiară a dat naștere unor mișcări financiare de o amploare considerabilă. Toate aceste tendințe au întărit constrîngerea externă, accentuată pentru țările OECD de șocurile petroliere și de emergența noilor țări industrializate. Mondializarea are trei consecințe principale: 1) în primul rînd, chiar dacă mecanismele keynesiene subzistă, utilizarea lor este mult redusă la cadrul național. Autoritățile pierd nu controlul cererii interne, ci al cererii produselor naționale pe alte piețe. În aceste condiții, politica macroeconomică își
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
reduce efectele negative ale politicii de austeritate asupra activității. Asimetria crescîndă a costurilor celor două politici ar putea explica înclinația guvernelor în favoarea politicilor de rigoare, cu atît mai mult cu cît dereglementarea financiară a crescut rolul anticipațiilor; 3) în fine, mondializarea pune problema coordonării politicilor naționale, a delocalizării politicilor macroeconomice de la statul-națiune către o instanță supranațională. Pe de altă parte, progresele înregistrate în domeniul eficacității aparatului productiv clasic au încetinit. Creșterea productivității totale a factorilor (ecartul dintre creșterea producției și media
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
efecte asupra politicilor economice. Au existat destabilizări ale politicilor economice ce au rămas naționale, adică ancorate pe un anumit teritoriu, atunci cînd fluxurile economice sînt mondiale și ignoră frontierele. d) efecte asupra circuitelor financiare. S-au înregistrat și multinaționalizări sau mondializări ale băncilor care și-au urmat clienții-întreprinderi. Piețele de schimb și piețele de capital și-au văzut operatorii multiplicîndu-se, iar activitatea acestora deplasîndu-se în jurul întregii planete. O piață mondială a banilor, pe termen scurt și pe termen lung, s-a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat: * Care este caracteristica cea mai pregnantă a lumii de astăzi? * Ce este economia mondială? * Ce este un crah bursier? * Ce importanță și ce consecințe are internaționalizarea schimburilor? Dar a producției? * În ce constă doctrina
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Dar cu diviziunea internațională a muncii? * Care sînt orientările comerțului internațional contemporan? * Care este structura comerțului internațional actual? * Caracterizați evoluția firmelor multinaționale în economia contemporană? Care sînt obiectivele lor strategice? * Care sînt efectele internaționalizării producției? * În ce constă, în esență, mondializarea economiei capitaliste? Capitolul 20 SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL Internaționalizarea schimburilor necesită mijloace internaționale de plată. Întreaga perioadă de avînt a comerțului internațional a cunoscut, în același timp, un ansamblu de reguli monetare care l-au și favorizat. A fost mai întîi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
nivelul de 8-9%. Menținerea unei rate reduse de creștere și a uneia de șomaj ridicate sînt considerate dogmele europene aservite luptei contra unei inflații fantomatice. Ceea ce pare să nu se înțeleagă încă la nivelul autorităților monetare europene este faptul că mondializarea a modificat în mod radical mecanismele inflației, prin înăsprirea concurenței și infuzia noilor tehnologii, ceea ce obligă la depășirea vechilor scheme ale ortodoxiei monetare, care pot deveni o sursă de contraproductivitate. Gestiunea monedei unice europene are nevoie de rigoare, dar și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
în favoarea unei anumite zone. Cu alte cuvinte, pentru a convinge firmele multinaționale, marele capital, în vederea unor investiții directe, este necesară o integrare regională. Astfel, nu numai globalizarea, dar și regionalizarea crescîndă au modificat profund natura producției și comerțului internațional. Totuși mondializarea este o tendință structurală mai puternică decît regionalizarea, mai conformă ortodoxiei liberale ce a guvernat piața mondială în toată această perioadă. Actorii principali rămîn firmele multinaționale, a căror putere este enormă, ale căror interese și preferințe pot influența decisiv guvernele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
mondială în toată această perioadă. Actorii principali rămîn firmele multinaționale, a căror putere este enormă, ale căror interese și preferințe pot influența decisiv guvernele a numeroase țări sau conduce la schimbări politice spectaculoase, la mutații geopolitice interesante. Putem spune că mondializarea incită la regionalizare, în măsura în care diminuează evident eficacitatea politicilor și măsurilor adoptate la nivel național, desprinse de contextul internațional, de piața mondială și de concurența la nivel global. Dacă natura schimbătoare a economiei mondiale furnizează, într-adevăr, contextul structural al regionalizării
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Dar ritmul lor este încă prea lent, ca și schimbarea de mentalitate privind necesara recunoaștere a dimensiunilor internaționale ale acestor ajustări și reforme și indispensabila acțiune regională colectivă, deși atitudinea lor evoluează din acest punct de vedere. Dacă spuneam că mondializarea reprezintă o tendință structurală mai puternică, trebuie recunoscut pe altă parte că regionalizarea presupune mai multe "decizii reale". În măsura în care globalizarea reduce eficacitatea politicilor naționale, eșalonul regional apare ca fiind mai pertinent, atît în plan politic, cît și economic, social și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
supranațional, înregistrîndu-se multiple tentative, experiențe de regrupare regională. Dacă pînă acum entitățile regionale erau constituite pe criterii preponderent politice sau rezultate din conflicte militare, acum criteriul prevalent devine cel economic. Or, spațiile economice nu se suprapun peste cele politice, iar mondializarea facilitează acest proces de repunere în cauză a vechilor întemeieri naționale și chiar de reconsiderare a concepției însăși despre națiune și despre stat. Regionalismul refuză actualele frontiere, menținîndu-le însă. Astfel, el conturnează tendința globalizării de a le aboli. Nu încercăm
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
mai accelerată. Vom asista deci la o exacerbare a regionalismelor. Întrebarea e: va deveni lumea viitorului una a regiunilor? Exacerbarea regionalismului (chiar a separatismului) este un fenomen ce poate fi întîlnit chiar în țări dintre cele mai implicate în procesul mondializării: Canada, Spania, Belgia, Italia, Irlanda ș.a. Fenomenul a condus, după căderea comunismului, la dezintegrarea URSS-ului, Iugoslaviei și Cehoslovaciei, cazuri diferite și extrem de interesante pentru analiști. Această tendință de regrupare sau separare a regiunilor are, în principal, cauze de natură
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
lucru în raport cu OMC-ul, sau nu e sinceră, și atunci sintagma utilizată ascunde aranjamente preferențiale, oficiale sau oficioase, care au față de înțelegerile tradiționale inconvenientul suplimentar de a fi opace. Regruparea economiilor regionale este una din marile tendințe actuale. Ea însoțește mondializarea, o completează și o sistematizează. Vechea doctrină a regionalismului este azi depășită. Avem nevoie de un nou regionalism, de o nouă înțelegere a acestui fenomen complex al contemporaneității. Dincolo de statele naționale, el impune zone sau blocuri regionale ca principali actori
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
tot din 1980 încoace, PIB-ul real per capita a înregistrat un trend aproximativ în aceeași cotă de fluctuație atît pentru SUA, cît și UE15: 1,95% versus 1,83%. Viitorul va aparține blocurilor continentale, regionale și concurenței acestora. Căci mondializarea se însoțește de o integrare economică și o cooperare instituțională la nivel regional. Care sînt fundamentele economice, sociologice și administrativ-instituționale ale acestui proces? În ultimii ani s-a produs o regionalizare și o internaționalizare crescîndă a producției și a finanțelor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]