329 matches
-
Asie Mijlocie și Mică. Regele Darius bate Daricul de aur în secolul V î.Hr.473 Lucrarea citată 474 vorbește despre apariția primei monede romane de aur în jurul anului 250 î.Hr. "De la romani avem denumirea de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său - Moneta"475. Moneda romană se va impune
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său - Moneta"475. Moneda romană se va impune apoi în întreg Imperiul Roman, ca urmare a cuceririlor teritoriale. Solidus, cea mai importantă monedă romană din aur va fi bătută de către Împăratul Constantin cel Mare, în anul 312 d.Hr. și a avut
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
G., Euro. O interpretare rothbardiană a evoluției monetare recente, www.mises.ro Hülsmann, J. G., Unificarea politică și teorema generalizată a progresiei, www.mises.ro Iliescu, A. P.-co., Filosofia socială a lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001. Iliescu, O., Istoria monetei în România, Editura Enciclopedică, București, 2002. Ionete, C., Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993. Iorga, N., Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de munte, 1933. Jinga, V., Moneda și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
reprezentări. Chiar și Odobescu e animat de o reverie asemănătoare a abundenței de artefacte și valori, distribuite "democratic" în teritoriul național: "pre unde plugarul găsește pe tot minutul vase de lut, cărămizi, olane de apă, arme de metal și chiar monete din diferite epoce"65. În al doilea rând, era vorba de temele și reprezentările pe care le-a implicat separația arheologiei de istorie sau, mai bine zis, de definirea arheologiei împotriva și prin contrast cu știința istoriei. Ar fi o
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
A. Smith încoace, economia nu mai este, doctrinar, subordonată moralei (politicii, teologiei), au supraviețuit termenii ce delimitează cadrul general comportamental, în desfășurarea proceselor. 3. Metafora terminologică pe care se fundamentează scenariul "Resurse" este "moneda". În terminologia internațională circula dubletul moneda/moneta - primul având etimon grecesc, cel de-al doilea, etimon latinesc. Ambele forme au dus la același concept metaforic - instrument de plată. Latinescul moneta este un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În mitologia latină
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
3. Metafora terminologică pe care se fundamentează scenariul "Resurse" este "moneda". În terminologia internațională circula dubletul moneda/moneta - primul având etimon grecesc, cel de-al doilea, etimon latinesc. Ambele forme au dus la același concept metaforic - instrument de plată. Latinescul moneta este un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În mitologia latină, moneta era utilizat ca epitet cu accepțiunea de "sfătuitoarea" pentru a defini unul dintre atributele zeiței Iunona (monetăria Romei se afla în templul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
primul având etimon grecesc, cel de-al doilea, etimon latinesc. Ambele forme au dus la același concept metaforic - instrument de plată. Latinescul moneta este un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În mitologia latină, moneta era utilizat ca epitet cu accepțiunea de "sfătuitoarea" pentru a defini unul dintre atributele zeiței Iunona (monetăria Romei se afla în templul Iunonei Moneta) termenul circulând în economia actuală în limba italiană (it. moneta bassa). Există în terminologia franceză/ panlatină
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În mitologia latină, moneta era utilizat ca epitet cu accepțiunea de "sfătuitoarea" pentru a defini unul dintre atributele zeiței Iunona (monetăria Romei se afla în templul Iunonei Moneta) termenul circulând în economia actuală în limba italiană (it. moneta bassa). Există în terminologia franceză/ panlatină aproximativ 17 constructe metaforice, formate în baza modelului moneta; monedă comercială (fr. monnaie commerciale; es. moneda comercial); ro. monedă fără valoare; ro. monedă din
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
recomanda, a avertiza). În mitologia latină, moneta era utilizat ca epitet cu accepțiunea de "sfătuitoarea" pentru a defini unul dintre atributele zeiței Iunona (monetăria Romei se afla în templul Iunonei Moneta) termenul circulând în economia actuală în limba italiană (it. moneta bassa). Există în terminologia franceză/ panlatină aproximativ 17 constructe metaforice, formate în baza modelului moneta; monedă comercială (fr. monnaie commerciale; es. moneda comercial); ro. monedă fără valoare; ro. monedă din aur și argint (fr. monnaie en or et argent; es
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pentru a defini unul dintre atributele zeiței Iunona (monetăria Romei se afla în templul Iunonei Moneta) termenul circulând în economia actuală în limba italiană (it. moneta bassa). Există în terminologia franceză/ panlatină aproximativ 17 constructe metaforice, formate în baza modelului moneta; monedă comercială (fr. monnaie commerciale; es. moneda comercial); ro. monedă fără valoare; ro. monedă din aur și argint (fr. monnaie en or et argent; es. moneda de oro y plata etc.). În procesul denominativ, revigorarea vocabularului specializat se realizează și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în serios. Universul poetic nu-l reproduce pe cel real, ci încearcă să-i dezvăluie falsitatea, e un discurs al demitizărilor arsenalului poetic: "numai vântul se hrănea cu solfegii din Fabrica de Claviaturi", "ultimele frunze din platani risipite ca niște monete pe trotuar". E o schimbare a tehnicii, se refuză invazia naturii, a naturalului într-o lume care este construită de oameni, unde și puținele, dar obsedantele elemente ale spațiului natural preiau din artificialitatea universului uman. Există și aici o tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a diferențiat foarte mult de germană. Unele împrumuturi făcute acum de engleză din franceză au la bază originale latinești, dar conțin modificările fonetice suferite pe terenul limbii franceze, așa cum atestă, de exemplu, engl. money < v.fr. *moneie (fr.mod. mon-naie) < lat. moneta. Acest cuvînt latin a fost preluat însă și direct, dar cu forma mint (deci cu t menținut) și cu semnificațiile: 1) "sumă mare", 2) "monetărie, fabrică de bani". (Aceeași origine latină are și germ. Münze, care avea în limba veche
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
facem acum, din cele două-trei? Iar reușind totuși, tot cu buza arsă rămânem, căci cârciumarul n’are rest... Tot pe atunci, puteam căpăta rest de la o pâine, un pachet de țigări ori un bilet de tramvai, plătind doar cu o monetă, de care nu-mi părea rău pierzând-o, nici nu mă bucuram găsind-o. O astfel de mică cumpărătură Îmi cere acum hârtii, căci moneta cea mai mare valorează doar o cutie de chibrituri. Ce să mai vorbesc de dimensiuni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o pâine, un pachet de țigări ori un bilet de tramvai, plătind doar cu o monetă, de care nu-mi părea rău pierzând-o, nici nu mă bucuram găsind-o. O astfel de mică cumpărătură Îmi cere acum hârtii, căci moneta cea mai mare valorează doar o cutie de chibrituri. Ce să mai vorbesc de dimensiuni? Talentul dintotdeauna al românului de a face bani mari. Nu și ca valoare. Dar nu ca acum, când o biată sută de lei atârnă cât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
calitativ, e gazda celor mai mari ciudățenii. Numai să nu „dăm colțul“ până ce vom „evada“ din focarul lentilei nu știu cui... Era vorba de leu? Păi, ca monedă virtuală, de calcul, el există Încă din secolul al XVIII-lea, inspirat de o monetă olandeză care avea, pe ea, chiar un leu. Că pe aceste locuri au trăit lei, până prin veacul al patrulea din era veche, e o altă poveste. Dar bietul leu, acela victimă a uneia dintre isprăvile lui Herakles, leul din Nemeea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a Încrederii În superioritatea lor. Proprietarul hotelului e un german morocănos, mai ales când vede că suntem români. Sănduța sparge un vas de porțelan; faptul ne Îngrijorează pentru că nu avem 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 150 monetă franceză. Încercăm sa-l refacem. Ar trece neobservat și până să-l observe am fi În Elveția totuși anunț patronul. Am plătit o sumă usturătoare. Pornim la drum săraci dar curați. Câmpiile și colinele Alsaciei și Lorenei sunt pline de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în contextul dezbaterii, deoarece pune în evidență sensul celor două categorii în limba română. De altfel limba fiecărei țări conferă sensuri diferite banilor și monedei. Victor Jinga 5 pune în evidență denumirile pentru Franța (argeant și monnaie), Italia (denaro și moneta), Anglia (currency și money) și Germania (geld și währung). În context se afirmă că "este imposibil de a stabili un hotar judicios între acești doi termeni. Împrejurările practice, uzanțele impun utilizarea uneia sau alteia dintre aceste două denumiri. În fond
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Asie Mijlocie și Mică. Regele Darius bate Daricul de aur în secolul V î.Hr.473 Lucrarea citată 474 vorbește despre apariția primei monede romane de aur în jurul anului 250 î.Hr. "De la romani avem denumirea de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său Moneta"475. Moneda romană se va impune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său Moneta"475. Moneda romană se va impune apoi în întreg Imperiul Roman, ca urmare a cuceririlor teritoriale. Solidus, cea mai importantă monedă romană din aur va fi bătută de către Împăratul Constantin cel Mare, în anul 312 d.Hr. și a avut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
G., Euro. O interpretare rothbardiană a evoluției monetare recente, www.mises.ro Hülsmann, J. G., Unificarea politică și teorema generalizată a progresiei, www.mises.ro Iliescu, A. P.-co., Filosofia socială a lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001. Iliescu, O., Istoria monetei în România, Editura Enciclopedică, București, 2002. Ionete, C., Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993. Iorga, N., Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de munte, 1933. Jinga, V., Moneda și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Tudor Arghezi Într-un pamflet din 1930 : „Legenda cere ca evreul să fie, una peste alta, milionar [...] Un evreu trebuie să aibă, după legendă, o bancă, trei fabrici, o moșie [...], capitalurile ar avea o tendință filosemită expresă, toate Statele confecționând monete exclusiv pentru evrei, posesorii unui hipnotism devastator de fonduri și bugete. Așa că lumea se Împarte de fapt În milionari și creștini, În luptă unii cu alții [...]. Un evreu poate să facă tot ce vrea, de vreme ce are bani. Pe lângă o mulțime
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oprește asupra personalității lui Eugen Ionescu, stabilind unele Repere bibliografice. Se rețin și opiniile despre ortodoxie ale Mitropolitului Olteniei, Nestor Vornicescu, intervievat de Elena Cruceru și C. Dumitrache. Andrei Caracostea semnează un medalion Eugen Ionescu. Traducerile aparțin lui Radu Vasile Moneta, Traian Nica, Marian Deaconu ș.a. Numărul al doilea cuprinde și patru pagini de supliment SF. Alți colaboratori: Horia Dulvac, Alina Durbaca, Luminița Tița. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285202_a_286531]
-
adins pentru a măguli simpatiile și aspirațiunile israelite ale domnului Titu-Liviu Maiorescu. Primul vers: «Ca o liră fără sunet» este tot ce poate fi mai comic prin echivocitatea de a desemna tot așa de bine o hàrpă ca și o monetă turcă falsă. [Cele cinci versuri de la început, debutând fiecare prin câte un mare Ca formează o superlativă cacofonie.] Apoi «un fulger fără tunet», «o formă fără melodie», «o putere cântătoare», tot vorbe în vânt, fără nici un înțeles. 88 bucureștii de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de credit funciar rural era susținută de liberali și de unii con servatori moderați, în frunte cu V. Boerescu (Bacalbașa îi transcrie numele în franceză: În decembrie 1872, Ministerul de Finanțe aduce din Belgia, pentru 25 milioane lei, o nouă monetă de argint, toate piese de 2 lei. Ziarele critică această aducere pentru numeroase motive: moneta slab reliefată, desenul urât și, mai presus de toate, figura domnitorului care se afla pe celelalte monete mai vechi, dispărută în urma cererii Turciei. Apoi ziarele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
frunte cu V. Boerescu (Bacalbașa îi transcrie numele în franceză: În decembrie 1872, Ministerul de Finanțe aduce din Belgia, pentru 25 milioane lei, o nouă monetă de argint, toate piese de 2 lei. Ziarele critică această aducere pentru numeroase motive: moneta slab reliefată, desenul urât și, mai presus de toate, figura domnitorului care se afla pe celelalte monete mai vechi, dispărută în urma cererii Turciei. Apoi ziarele întrebau de ce noua monetă a fost turnată în Belgia pe câtă vreme statul avea o monetărie bine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]