1,681 matches
-
17 Regatul Ungariei avea reputația de a fi o forță politică și militară redutabilă în centrul Europei, cu tendințe de extindere teritorială spre est și sud-est, de aceea atacul mongol a fost întreprins cu toată meticulozitatea. Corpul principal al armatei mongole a pornit spre Ungaria direct din Halici-Volânia, prin pasul Verecke (Porta Rusiae) din Carpații nordici, poarta de trecere spre Europa centrală. Trupele mongole comandate de Baidar urmau să intre în Ungaria venind din Polonia. Acțiunile militare mongole împotriva regatului ungar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
est și sud-est, de aceea atacul mongol a fost întreprins cu toată meticulozitatea. Corpul principal al armatei mongole a pornit spre Ungaria direct din Halici-Volânia, prin pasul Verecke (Porta Rusiae) din Carpații nordici, poarta de trecere spre Europa centrală. Trupele mongole comandate de Baidar urmau să intre în Ungaria venind din Polonia. Acțiunile militare mongole împotriva regatului ungar au fost declanșate la începutul lui martie 1241. Oastea principală mongolă ce urma să înfrunte pe unguri se afla sub comanda lui Batu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
principal al armatei mongole a pornit spre Ungaria direct din Halici-Volânia, prin pasul Verecke (Porta Rusiae) din Carpații nordici, poarta de trecere spre Europa centrală. Trupele mongole comandate de Baidar urmau să intre în Ungaria venind din Polonia. Acțiunile militare mongole împotriva regatului ungar au fost declanșate la începutul lui martie 1241. Oastea principală mongolă ce urma să înfrunte pe unguri se afla sub comanda lui Batu, secondat de Subotai, un experimentat strateg. Ea avea în componență și elemente (trupe) recrutate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Porta Rusiae) din Carpații nordici, poarta de trecere spre Europa centrală. Trupele mongole comandate de Baidar urmau să intre în Ungaria venind din Polonia. Acțiunile militare mongole împotriva regatului ungar au fost declanșate la începutul lui martie 1241. Oastea principală mongolă ce urma să înfrunte pe unguri se afla sub comanda lui Batu, secondat de Subotai, un experimentat strateg. Ea avea în componență și elemente (trupe) recrutate de la populațiile supuse, după informațiile arhiepiscopului Toma de Spalato, pentru străpungerea puternicelor fortificații din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și ecleziastici să urgenteze concentrarea trupelor, iar el și-a stabilit cartierul general la Pesta (pe Dunăre). Între timp, armatele lui Batu au înaintat adânc în regat, neîntâlnind o rezistență puternică. Cu o rapiditate uluitoare, în doar patru-cinci zile, trupele mongole de avangardă sub comanda lui Siban, fratele lui Batu, au ajuns în apropierea Pestei, unde sunt semnalate la 15 martie. Aceste raiduri fulgerătoare în adâncul teritoriului ungar urmăreau să devasteze suprafețe cât mai întinse și să înspăimânte populația, întârziind cât
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
15 martie. Aceste raiduri fulgerătoare în adâncul teritoriului ungar urmăreau să devasteze suprafețe cât mai întinse și să înspăimânte populația, întârziind cât mai mult concentrarea armatei regatului. O oaste ungară condusă de episcopul de Oradea, Benedict, a înfruntat un detașament mongol, dar a fost înfrântă. După ce principalele forțe militare ale regatului s-au grupat la Pesta, Bela IV a pornit în întâmpinarea mongolilor, care au simulat o retragere precipitată până la Mohi, localitate pe râul Sajo, afluent al Tisei. Aici s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
grupat la Pesta, Bela IV a pornit în întâmpinarea mongolilor, care au simulat o retragere precipitată până la Mohi, localitate pe râul Sajo, afluent al Tisei. Aici s-a desfășurat, la 12 aprilie 1241, o aprigă bătălie, de mari proporții. Cavaleria mongolă, atacând pe neașteptate, a pus de la început în dificultate armata regească prin tirul de săgeți, încât trupele ungare s-au retras în mare derută de pe câmpul de luptă, iar mongolii au măcelărit mii de oameni, nobili, prelați, ostași. Regele Bela
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din stânga Dunării. La sosirea iernii și odată cu înghețul Dunării, mongolii au reluat ofensiva: o parte a oastei lor, în frunte cu Batu, a cucerit Buda, aflată pe malul drept, și apoi a cucerit restul teritoriului ungar din dreapta Dunării. Un corp mongol sub comanda lui Kadan a acționat în sudul regatului, în Croația, și apoi pe țărmul Adriaticei, în Dalmația, în urmărirea regelui Bela, pe care au încercat să-l captureze.18 După victoria de la Mohi și ocuparea teritoriilor ungare de la est
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Kadan a acționat în sudul regatului, în Croația, și apoi pe țărmul Adriaticei, în Dalmația, în urmărirea regelui Bela, pe care au încercat să-l captureze.18 După victoria de la Mohi și ocuparea teritoriilor ungare de la est de Dunăre, căpeteniile mongole au trecut la împărțirea lor, în intenția de a rămâne acolo statornic, precum anterior hunii și avarii. Într-adevăr, odată armata regească distrusă și Ungaria cucerită, a urmat instalarea temeinică a stăpânitorilor mongoli, care s-au pregătit pentru o ocupație
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
teritoriilor ungare de la est de Dunăre, căpeteniile mongole au trecut la împărțirea lor, în intenția de a rămâne acolo statornic, precum anterior hunii și avarii. Într-adevăr, odată armata regească distrusă și Ungaria cucerită, a urmat instalarea temeinică a stăpânitorilor mongoli, care s-au pregătit pentru o ocupație de durată în pusta panonică. Astfel, Ungaria urma să fie condusă direct, teritoriul regatului fiind supus ocupației sistematice și administrării nemiloase. Un mare număr de locuitori își părăsiseră așezările și s-au adăpostit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
74, 89-90). Identitatea acestora a provocat dezbateri în istoriografia românească, unii istorici afirmau că acești canesi ar fi dregători (cnezi) ai românilor, dar cruzimea lor (măcelărirea locuitorilor unor sate) dovedește că ei erau mai curând reprezentanții în teritoriu ai stăpânirii mongole. Regele Bela IV, care și-a stabilit temporar reședința (curtea) la Zagreb, în Croația, scria papei, la 18 mai 1241, despre "întâmplările jalnice și vrednice de plâns ce s-au abătut asupra regatului Ungariei" și-i cerea sprijinul. El aducea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în plină desfășurare și în defavoarea creștinilor, pe neașteptate, la 11 decembrie 1241, marele han Ogodai a murit în reședința sa de la Karakorum. Distanța uriașă ce separa Mongolia de Ungaria și intemperiile vremii de iarnă au făcut ca vestea morții hanului mongol să ajungă la cunoștința lui Batu după două luni. Problema succesiunii la conducerea uriașului imperiu mongol era fundamentală, încât principii din familia lui Gingis-han, angajați în luptele din Ungaria, s-au îndreptat în mare grabă spre reședința marelui han de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
murit în reședința sa de la Karakorum. Distanța uriașă ce separa Mongolia de Ungaria și intemperiile vremii de iarnă au făcut ca vestea morții hanului mongol să ajungă la cunoștința lui Batu după două luni. Problema succesiunii la conducerea uriașului imperiu mongol era fundamentală, încât principii din familia lui Gingis-han, angajați în luptele din Ungaria, s-au îndreptat în mare grabă spre reședința marelui han de la Karakorum. Ungaria nu fusese ocupată în întregime, mai ales partea de nord-vest a ei, iar aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în luptele din Ungaria, s-au îndreptat în mare grabă spre reședința marelui han de la Karakorum. Ungaria nu fusese ocupată în întregime, mai ales partea de nord-vest a ei, iar aceasta cerea un timp și, pe de altă parte, forțele mongole erau istovite, după șase ani de campanie neîntreruptă, având mari dificultăți de aprovizionare. În aceste condiții, conducerea militară mongolă a decis să renunțe la ocuparea completă a Ungariei și să înceapă retragerea spre stepele nord-pontice, în ordine, pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ocupată în întregime, mai ales partea de nord-vest a ei, iar aceasta cerea un timp și, pe de altă parte, forțele mongole erau istovite, după șase ani de campanie neîntreruptă, având mari dificultăți de aprovizionare. În aceste condiții, conducerea militară mongolă a decis să renunțe la ocuparea completă a Ungariei și să înceapă retragerea spre stepele nord-pontice, în ordine, pentru a putea păstra uriașele prăzi capturate. Corpul mongol aflat sub conducerea lui Kadan, care a petrecut iarna din 1241-1242 în Croația
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de campanie neîntreruptă, având mari dificultăți de aprovizionare. În aceste condiții, conducerea militară mongolă a decis să renunțe la ocuparea completă a Ungariei și să înceapă retragerea spre stepele nord-pontice, în ordine, pentru a putea păstra uriașele prăzi capturate. Corpul mongol aflat sub conducerea lui Kadan, care a petrecut iarna din 1241-1242 în Croația și Dalmația, pe drumul de întoarcere, a distrus orașele Târnovo și Chilia din "țara Ulaqut" (țara vlahilor), adică statul Asăneștilor din sudul Dunării. Alte armate mongole au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Corpul mongol aflat sub conducerea lui Kadan, care a petrecut iarna din 1241-1242 în Croația și Dalmația, pe drumul de întoarcere, a distrus orașele Târnovo și Chilia din "țara Ulaqut" (țara vlahilor), adică statul Asăneștilor din sudul Dunării. Alte armate mongole au trecut la întoarcere, în 1242, prin Transilvania și o serie de așezări au fost complet distruse. Rogerius descrie în cronica sa starea jalnică a orașului Alba Iulia și evocă imaginea cadavrelor și a ruinelor într-un oraș devastat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Transilvania și o serie de așezări au fost complet distruse. Rogerius descrie în cronica sa starea jalnică a orașului Alba Iulia și evocă imaginea cadavrelor și a ruinelor într-un oraș devastat cu cruzime (Rogerius, op. cit., p. 55-56, 94-96). Retragerea mongolă din Europa centrală, în primăvara lui 1242, are cauze complexe: nu doar moartea marelui han, neînțelegerile dintre căpetenii mongole, dar și faptul că forțele lor se aflau de șase ani într-o campanie grea și istovitoare, fiind sleite de puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Alba Iulia și evocă imaginea cadavrelor și a ruinelor într-un oraș devastat cu cruzime (Rogerius, op. cit., p. 55-56, 94-96). Retragerea mongolă din Europa centrală, în primăvara lui 1242, are cauze complexe: nu doar moartea marelui han, neînțelegerile dintre căpetenii mongole, dar și faptul că forțele lor se aflau de șase ani într-o campanie grea și istovitoare, fiind sleite de puteri în urma luptelor, hărțuielilor, privațiunilor și intemperiilor. Se pare că Batu, mare comandant militar, a apreciat că regiunile din Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nouă campanie pentru a cuceri restul Europei, dar mongolii n-au riscat.19 În concluzie, campania militară de mare anvergură din 1236-1242 a avut drept urmare extinderea amplă a sferei de dominație a mongolilor spre apus. Teritoriile afectate de marea invazie mongolă nu au avut aceeași soartă (statut): ținuturile de câmpie de pe Volga inferioară și mijlocie și din spațiul ponto-caspic (dintre Marea Neagră și Marea Caspică) au fost efectiv ocupate și înglobate în Imperiul mongol, iar alte teritorii au devenit tributare și obediente
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mongolilor spre apus. Teritoriile afectate de marea invazie mongolă nu au avut aceeași soartă (statut): ținuturile de câmpie de pe Volga inferioară și mijlocie și din spațiul ponto-caspic (dintre Marea Neagră și Marea Caspică) au fost efectiv ocupate și înglobate în Imperiul mongol, iar alte teritorii au devenit tributare și obediente politic. Teritoriile mongole din vestul Asiei (dincolo de Volga și Ural) și răsăritul Europei, incluse în Ulus-Djuci sau Hoarda de Aur, au fost concedate încă de Gingis-han fiului său cel mare și descendenților
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
avut aceeași soartă (statut): ținuturile de câmpie de pe Volga inferioară și mijlocie și din spațiul ponto-caspic (dintre Marea Neagră și Marea Caspică) au fost efectiv ocupate și înglobate în Imperiul mongol, iar alte teritorii au devenit tributare și obediente politic. Teritoriile mongole din vestul Asiei (dincolo de Volga și Ural) și răsăritul Europei, incluse în Ulus-Djuci sau Hoarda de Aur, au fost concedate încă de Gingis-han fiului său cel mare și descendenților acestuia. La moartea prematură a lui Djuci (1227), i-a urmat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și descendenților acestuia. La moartea prematură a lui Djuci (1227), i-a urmat fiul său Batu-han, care după încheierea expediției în Europa (1242), și-a fixat reședința pe Volga inferioară, la Sarai (Saraiul Vechi sau Sarai-Batu). Demnitatea supremă în Imperiul mongol era deținută de marele han, cu reședința la Karakorum, dar treptat atribuțiile sale s-au diminuat când uriașul organism statal mongol și-a pierdut unitatea. În aceste condiții, Hoarda de Aur s-a constituit într-un stat mongol de-sine-stătător, care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Europa (1242), și-a fixat reședința pe Volga inferioară, la Sarai (Saraiul Vechi sau Sarai-Batu). Demnitatea supremă în Imperiul mongol era deținută de marele han, cu reședința la Karakorum, dar treptat atribuțiile sale s-au diminuat când uriașul organism statal mongol și-a pierdut unitatea. În aceste condiții, Hoarda de Aur s-a constituit într-un stat mongol de-sine-stătător, care nu mai recunoștea autoritatea simbolică a marelui han, dar hotarele sale au suferit modificări. Hoarda de Aur și-a constituit o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Imperiul mongol era deținută de marele han, cu reședința la Karakorum, dar treptat atribuțiile sale s-au diminuat când uriașul organism statal mongol și-a pierdut unitatea. În aceste condiții, Hoarda de Aur s-a constituit într-un stat mongol de-sine-stătător, care nu mai recunoștea autoritatea simbolică a marelui han, dar hotarele sale au suferit modificări. Hoarda de Aur și-a constituit o arie de dominație directă și o zonă de hegemonie, în care au fost înglobate în diferite grade
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]