412 matches
-
stadiul de maturare. Prezența în sânge de celule imature, marchează o stare patologica.Diabaza ( citodiabaza ) medulară este influențată de factori splenici . Măduva osoasă reprezintă unicul producător de eritrocite, granulocite și trombocite la adultul normal și principalul producător de limfocite și monocite. Ea se găsește în cavitățile osoase, care-i conferă protecție și condiții foarte bune de dezvoltare și maturare pentru celulele sanguine. Măduva hematogenă, se găsește în interiorul oaselor ca niște cochilii rigide, fiind înconjurată de endost, mediul din interiorul oaselor oferind
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Există și o hematopoieză extramedulară (în ficat, splină, ganglioni), dar este de proastă calitate (nu duce la formarea unor celule mature funcționale) 2. Funcții nespecifice - sunt reprezentate de: * funcția imunologică (prin producerea de limfocite) * funcția de eritroclazie (prin macrofage și monocite) * fruncția osteogenică (prin osteoblaști și osteoclaști). 1.4.1 Celulele măduvei osoase Celula reticulo-endotelială nediferențiată (Celula reticuloendotelială mică, celula reticulo-endotelială cu nucleu limfoid (Rohr), hemocitoblastul).Nucleul este sferoidal, cu 1-3 incizuri. Cromatina abundentă în rețea strânsă, cu ochiuri foarte mici
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
-se. 1.4.3 Celule hematopoietice ale măduvei osoase În măduvă sunt elaborate cele trei serii de celule mieloide: seria eritroblastică, seria granulocitară și seria megacariotrombocitară. În organele limfatice (splină, limfoganglioni) are loc limfocitopoieza. Histiocitele care sunt celule reticulare diferențiate (monocite, plasmocite), sunt formate atât în măduvă și organele limfatice cât și în restul sistemului reticulohistiocitar. 1.5. Seria limfocito-plasmocitară Definiție, istoric Limfocitele și plasmocitele sunt elemente celulare, care intervin în mod direct și specific în reacții imune de apărare. În
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
posibilă, prin transmiterea informației genetice, de la celulele precursoare la plasmocit. Modificări numerice și structurale ale limfocitelor și plasmocitelor Limfocitoze reactive accentuate - se întâlnesc în infecții virale ca: tusea convulsivă, limfocitoza infecțioasă acută, în care limfocitoza este asociată cu plasmocite și monocite. Limfofocitopeniile (sub 1500/ml sânge) pot avea trei mecanisme de producere: 1) producția scăzută, care poate fi: dobândită și congenitală; 2) modificări în circulația limfocitelor, tranzitorii (24-48 ore) întâlnite în situații de stres, mediate de creșterea glucosteroizilor endogeni ,care scad
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
arătat că, printre factorii care scad capacitatea de apărare a diabeticilor se numără: alterările în funcția leucocitelor polimorfonucleare (diminuarea mobilizării și chemotaxiei; scăderea funcției fagocitare; scăderea aderenței leucocitare la peretele vaselor, proces ce declanșează cascada inflamatorie; activitatea bactericidă etc.), a monocitelor (capacitate scăzută de detectare a microorganismelor) precum și a imunității mediate celular (scăderea producției interleukinei-2 de către limfocitele T ori scăderea răspunsului celulelor NK la interferon) (3, 5, 7, 11). Datorită neuropatiei diabetice și a microangiopatiei, circulația cutanată sau din alte organe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
și transducția intracelulară a semnalelor (13). Pierderea podocitelor a fost observată din stadiile precoce ale bolii renale diabetice (18), reprezentând încă un proces incomplet înțeles. Date experimentale sugerează că distrucția progresivă a podocitelor s-ar datora: hiperlipemiei, infiltrării glomerulare cu monocite și macrofage și, mai ales, hipertrofiei glomerulare (2). Hipertrofia glomerulară conduce la mărirea suprafeței de filtrare în condițiile în care numărul podocitelor nu crește (podocitele mature nu se pot replica). Ca urmare, scade numărul podocitelor pe unitatea de suprafață funcțională
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
de insulină radioactivă legată de celule. Trebuie avut în vedere că, pe lângă legarea de receptori a insulinei marcate, mai există și o legare nespecifică, pe componentele celulare de suprafață, altele decât receptorii (6, 18). Determinarea receptorilor poate fi făcută pe monocite, pe hematii, adipocite, hepatocite, fibroblaști, placentă și virtual, pe alte tipuri celulare. Rezultatele determinării receptorilor insulinici pe adipocite, monocite și eritrocite în diferite stări fiziologice și patologice sunt redate în tabelul 3. 1.17. Metode de evaluare a insulinorezistenței Insulinorezistența
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
există și o legare nespecifică, pe componentele celulare de suprafață, altele decât receptorii (6, 18). Determinarea receptorilor poate fi făcută pe monocite, pe hematii, adipocite, hepatocite, fibroblaști, placentă și virtual, pe alte tipuri celulare. Rezultatele determinării receptorilor insulinici pe adipocite, monocite și eritrocite în diferite stări fiziologice și patologice sunt redate în tabelul 3. 1.17. Metode de evaluare a insulinorezistenței Insulinorezistența poate fi definită ca un sindrom în care un anumit nivel plasmatic al insulinei se asociază cu un răspuns
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
independent de prognostic pentru supraviețuire crescută. Numărul de celule CD11c+DC crește la pacienții aflați sub tratament cu gemcitabină [91] și la cei care efectuează imunochimioterapie: gemcitabină și vaccin peptidic personalizat [89]. CELULELE MONONUCLEARE PERIFERICE Celulele mononucleare periferice (PBMC) cuprind monocitele, celulele T, B, și NK (natural Killer). Având în vedere locul și rolul lor în sistemul imun al organismului se propune utilizarea expresiei genetice diferențiate la nivelul PBMC ca marker surogat pentru CP. Prin utilzarea RT-PCR cantitative (Q-RTPCR) s-a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
și CD8+. Clonele de limfocite T autoreactive declanșează în celulele β un semnal care conduce la exprimarea pe suprafața acestora a moleculelor de MCP-1 („Monocyte Chemoattractant Protein-1”). Această proteină chemoatractantă exercită o atracție atât pentru limfocitele T cât și pentru monocite, principalele celule prezente în infiltratele insulitei în stadiile precoce ale diabetogenezei (37, 38, 116). Prezența lor nu semnifică totdeauna distrucția β-celulară, ele putând fi găsite la un procent important de șoareci NOD, care nu vor face niciodată diabet în cursul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
limfocitele T, prezente în vecinătatea celulelor β pancreatice, este eliberarea citokinelor proinflamatorii Il 1β, Il 12, Il 18, IFN și TNF? (116, 153). Aceste citokine induc pe suprafața celulelor β a moleculelor de atracție (MPC1) care vor atrage în zonă monocitele și limfocitele ce se regăsesc în infiltratul limfocitar insular (Fig.20). Unul din mecanismele citotoxice induse de limfocitele T este mecanismul mediat de receptori, în care moleculele ligandului Fas (FasL) de pe limfocitul T se leagă de molecule Fas (CD95) aflate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
acidului glutamic sau alte proteine (devenite antigene), descărcând împotriva acestor celule unele „proiectile” precum Il 1β, TNF? și IFN. Aceste citokine vor declanșa la suprafața celulelor β proteina chemoatractantă monocitară (MPC1), care va reprezenta forța de atracție în zonă a monocitelor și limfocitelor T circulante. Ele se vor dispune în jurul celulei β, producând un bombardament citokinic constant asupra celulelor țintă. Moartea acestor celule se va face fie printr-un atac brutal (necroză), fie printr-un asediu prelungit, în cursul căruia celulele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
de granule insulinice. În plus, insulele Langerhans prezintă infiltrate inflamatorii cu limfocite Ț citotoxice CD8, macrofage, celule NK și limfocite B. Acest aspect a primit numele de insulița distructiva (Kolb, 1997). Prin contrast, uneori, acumularea de limfocite Ț și B, monocite și macrofage nu se însoțește de distrugerea progresivă a celulelor β și de evoluția spre DZ clinic manifest, acest aspect primind numele de insulița benigna (Kolb, 1997). Frecvent procesul de insulița benigna apare la rude de gradul 1 ale pacienților
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
cea indusă terapeutic (32) activează proprietățile anticoagulante și antitrombogene ale endoteliului vascular. În fine, fața plasmaleală a celulelor endoteliale au capacitatea de reacționa la factori de agresiune prin exprimarea unor molecule de tip selectină sau integrine, care mediază interacțiunea cu monocitele sau trombocitele. 3. Funcțiile endoteliului 3.1. Funcția de transport. În 1966 Lord Florey enunța (cu un tipic umor britanic) următorul adevăr: „Celulele endoteliale sunt mai mult decât un strat de celofan nucleat”. Într-adevăr, endoteliul vascular este o structură
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
Particulele de LDL mici și dense sunt foarte susceptibile la oxidare. La rândul său, LDL oxidat este unul din factorii majori de lezare a endoteliului vascular precum și a celulelor musculare netede vasculare. În plus, LDL oxidat are efecte chemotactice pentru monocite și poate antrena creșterea expresiei endoteliale a genelor pentru MCSF (Macrophage Colony Stimulating Factor) și MCP-1 (Monocyte Chemotactic Protein). Astfel, aceste particule au rol major în inițierea procesului inflamator la nivel nivelul peretelui vascular care va agrava disfuncția endotelială și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
cancerului. Există două tipuri de apărare a organismului - specifică și nespecifică. 1. Imunitatea nespecifică este reprezentată de fagocitoză, procesul de digestie a microbilor de către micro- și macrofage. Microfagele sunt reprezentate de leucocite nucleate, neutrofile în special. Macrofagele sunt reprezentate de monocite. Monocitele sangvine au și rolul de a prezenta substanța antigenică limfocitelor, printr-un proces numit „peripolensis“. Ajunse din capilare în țesuturi prin diapedeză, monocitele se transformă în macrofage propriu zise. Acestor categorii de celule li se alătură celulele sistemului reticuloendotelial
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Există două tipuri de apărare a organismului - specifică și nespecifică. 1. Imunitatea nespecifică este reprezentată de fagocitoză, procesul de digestie a microbilor de către micro- și macrofage. Microfagele sunt reprezentate de leucocite nucleate, neutrofile în special. Macrofagele sunt reprezentate de monocite. Monocitele sangvine au și rolul de a prezenta substanța antigenică limfocitelor, printr-un proces numit „peripolensis“. Ajunse din capilare în țesuturi prin diapedeză, monocitele se transformă în macrofage propriu zise. Acestor categorii de celule li se alătură celulele sistemului reticuloendotelial; celulele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
micro- și macrofage. Microfagele sunt reprezentate de leucocite nucleate, neutrofile în special. Macrofagele sunt reprezentate de monocite. Monocitele sangvine au și rolul de a prezenta substanța antigenică limfocitelor, printr-un proces numit „peripolensis“. Ajunse din capilare în țesuturi prin diapedeză, monocitele se transformă în macrofage propriu zise. Acestor categorii de celule li se alătură celulele sistemului reticuloendotelial; celulele kuppfer din ficat, alveolocitele din plămân, macrofagele din peritoneu și splină, osteoclastele. Pe suprafața macrofagului există receptori pentru gruparea antigenică, receptori pentru complement
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nervos. În concluzie, etapele patogenice în SM sunt: 1, activarea mielinei sau a celulelor T specifice sistemului nervos central; 2. aderarea la endoteliul din sistemul nervos central a celulelor T autoreactive proinflamatorii, dechiderea barierei hematoencefalice și migrarea celulelor T, B, monocite/ macrofage prin barieră; 3. amplificarea răspunsurilor intraparenchimatoase mediate celular și umoral și activarea celulelor cu rol de antigen; 4. stadiul efector al bolii cu infuzia oligodendrocitelor, a tecii de mielină și a axonilor. Imunoterapia de viitor poate fi subdivizată în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a produce un preparat pe nume Zenapax. Natalizumab este un alt anticorp monoclonal anti 4 Beta integrina, care acționează la nivelul barierei hematocerebrale. Leziunile din SM sunt caracterizate de celule T autoreactive și alte celule imune, ca celule B și monocite ce intră în sistemul nervos central. Mecanismul transmigrării barierei hemato-cerebrale a fost examinat în detaliu pe modele animale. S-a stabilit că celulele T autoreactive care intră în creier trebuie activate și exprimă un set de molecule de adeziune care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
parte și alentuzumabCampath 1 (anticorp monoclonal anti limfocite T) și rituxumab - Ritoxan (anticorp monoclonal anti limfocite B) care se află în studii clinice și RMN. Alentuzumab este un anticorp monoclonal umanizat sau Campath 1H. Acesta epuizează limfocitele T și B, monocitele și macrofagele. S-a raportat o descreștere semnifivativă a leziunilor RMN cu creștere de gadolinium pe parcursul celor 18 luni, care au urmat tratamentului (PAOLILLO A. și colab., 1999). Studiul a mai reflectat că 1/3 din pacienții ce au primit
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
teste. Mai recent interesul IVIG a fost direcționat spre posibilul mecanism de acțiune în studiul efector al bolii. Un mecanism care se referă la modul în care IVIG poate interfera cu distrugerea de mielină, este prin blocarea receptorilor FC pe monocite (macrofage) și deasemenea prin blocarea anticorpilor de interacțiunile anti-idiotipice. Un alt mecanism posibil de acțiune al IVIG a fost arătat în modelul virus Theiler al demielinizării inflamatorie, unde anumite imunoglobuline, s-a arătat că promovează remielinizarea (RODRIGUEZ M. și colab
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
familie de citokine. S-a putut demonstra, de asemenea, dihotomia funcțională netă dintre unii TNF care activează limfocitele, favorizând răspunsul imun (TNF-α ș.a.) și alți membri ai familiei care, dimpotrivă, favorizează dezvoltarea neoplaziilor (TNF-b ș.a.). l IL8 (CXCL8) induce extravazarea monocitelor, activarea macrofagelor, favorizând sinteza de integritate. Citokinele care depresează sistemul imunitar, și pe care celulele cancerizate le secretă reușind adesea să oprească atacul imunocitelor asupra lor, sunt: l TGF-b (sin. Cachexin) este unul dintre cei mai puternici imunosupresori naturali care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Ranges și colab. 1987; B. Pasche, 2001; T. Tado și colab. 2001 ș.a.), TGF-b inhibă proliferarea, activarea și diferențierea mai multor tipuri de celule implicate în răspunsul imun înnăscut ori câștigat, între care timocitele, limfocitele T și B, limfocitele NK, monocitele și macrofagele. În plus, aceeași citokină supresoare este capabilă să inducă moartea prin apoptoză a limfocitelor T și B. O acțiune particular nefastă o are TGF-b asupra limfocitelor T citotoxice (CTLs) care, cum se știe, sunt active împotriva celulelor neoplazice
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a fi următorul: transmisia HTLV 1 este, în principal, de la mamă la copil în timpul alăptării sau de la bărbat la femeie prin contact sexual. HTLV 1 poate infecta multe tipuri de celule in vivo, cum ar fi limfocitele T, limfocitele B, monocitele și celulele dendritice, având în vedere faptul că virusul nu are nevoie de un receptor specific pentru infecție. În concordanță cu această constatare, se presupune că proteinele de șoc termic sunt un candidat pentru a fi receptor pentru HTLV 1
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]