1,599 matches
-
repeta, pentru ca într-un final, la despărțire, profesorul să plece nemulțumit de cît de puțin le spusese studenților, în timp ce ei plecau îngroziți de gîndul că nu vor reține mai nimic din ce primiseră. În 1935, Bejan face parte din echipele monografice ale lui Dimitrie Gusti, dovedindu-se un zelos cercetător căruia istoria i-ar fi putut oferi perspectiva unei cariere dacă, pe dinlăuntrul, balanța n-ar fi înclinat spre muchia credinței. Uns preot în 1940, îl găsim pe Bejan alături de patriarhul
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
ecuația familială de la numărul 9 de pe strada Catilina, după cum face parte, la fel de natural, din formula identitară a comunității pe care o girează garda civică a cartierului și asupra căreia veghează căpitanul ei, jupân Dumitrache Titircă Inimă-Rea. (fragment dintr-un studiu monografic)
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
financiar și depind într-atât de bunăvoința celor aflați în funcții politice încât totul se poate prăbuși în orice clipă - în acest domeniu, o adiere de vânt are efecte de taifun. Povestea unei insule Semnalăm o apariție editorială frumoasă: albumul monografic Ada- Kaleh (Editura Prier, 2013), pe care poeta Ileana Roman îl dedică legendarei insule, care, din nefericire, a dispă rut sub apele Dunării, în anul 1969, prin construirea hidrocentralei de la Porțile de Fier. Cartea conține povestea minuțios reconstituită a acestui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
microclimatului intelectual al cercului condus de A. Rosetti. Practicarea, la acel ceas istoric, a transgresării granițelor disciplinare este dovedită de o mărturie din interiorul cercului. Această practică are și alte antecedente în cercetarea din România, precum echipele interdisciplinare ale școlii monografice create de D. Gusti. Cititorul este captivat de analiza creatoare a relațiilor dintre limbajul liric/poetic (LP) și limbajul științific (LS), care în teoria lui Servien reprezintă axul central al „limbajului total”, pe care o desfășoară Solomon Marcus. De exemplu
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
O. T. Note Originalele celor două scrisori, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române. 1. O. Tafrali - Muzeul de Antichități din Iași în Boabe de grâu, 4, nr. 11, noiembrie 1933, p. 641-653 + 13 ilustrații. Articolul se constituie într-o schiță monografică a acestei instituții înființate de istoricul ieșean. 2. Ion Petrovici a discutat, în prealabil, cu Alexandru Lapedatu, pre- ședintele Academiei în acel moment, care îi sugerează să-l propună pe O. Tafrali la secția literară și nu la cea istorică
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
Scumpe domnule Oprescu, Cu toate că impropriu, din cauzele ce cunoașteți, efuziunilor sentimentale - nu mă pot abține să vă mulțumesc din suflet pentru frumosul Storck 2, ce ați avut bunătatea să-mi trimiteți, ca și pentru mult amabilul autograf. Rareori un comprimat monografic a fost mai convingător ca acesta al d[umnea]v[oa]s[tră]. Ce se știa din auzite și oarecum după ureche, acum se verifică atât din scrierile d[umnea]v[oa]s[tră] cât și din reproduceri. Într-adevăr
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
supuse examenului unei noi sensibilități și unei alte perspective asupra mersului lumii. Care sunt calitățile acestei monografii, în stare să-i asigure rezistența în timp în bogata bibliografie dedicată lui Ion Creangă? Le expunem, pe scurt: 1. Este primul studiu monografic despre Creangă apărut după 1945 (gol exegetic mare, de optsprezece ani, ce poate fi invocat și în cazul lui Eminescu), precedând cu un an monografia lui G. Călinescu, amplificare a celei din 19383; 2. Adâncește unele sugestii furnizate de N.
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
între om și lume și care nu ignoră caracterul fictiv al acestei desemnări, uneori complexe. Este o identitate care se desprinde încet de personalitatea sa și care capătă o existență autonomă. În cazul unui scriitor, e vorba de momentul studiilor monografice, al biografiilor, care presupun interpretări și exegeze, intruziuni în firea omului și a operei, închegând astfel o imagine ce poate fi contrazisă de o alta, pe seama consultării aceluiași material documentar. Revenind la Creangă, pe seama căruia se poate experimenta cu succes
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
dovedește a acoperi, cel puțin în parte, o necesitate. Sarcina realizării ei în demersul interpretării critice („evaluarea scriitorului din perspectiva sensibilității contemporane”, cum precizează Olimpia Pop, într-o notă asupra ediției) și-a asumat-o Petru Poantă, autorul unui studiu monografic din 2004, Opera lui G. Coșbuc (care a cunoscut până în prezent câteva ediții), autorul fiind cel mai avizat exeget coșbucian, la ora actuală (totul prezentat în condiții grafice și tipografice elegante de către Editura Eikon din Cluj-Napoca, 2012). Ediția ce încorporează
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
foarte actual” politic în România. În cartea despre Culianu și Eliade (2002), acuză, ipotetic, Securitatea de uciderea celui dintâi, „poate chiar un amator de gnoze și ezoterisme să fi ordonat sau coordonat asasinarea lui Culianu”. Eliade, notează în marele eseu monografic despre Ionesco (2006), era „un om esențialmente nereligios și un naiv politic”. Iar dacă Ionesco respinge legionarismul, o face pentru că e „om de convingeri ferme” și datorită creștinismului său „profund”. „Anticomunismul lui (Ionesco) era la fel de puternic și de intransigent ca
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
Concluziile unui astfel de demers ar trebui să pună în lumină personajul N. Steinhardt și nota de spectacular, precum și contribuțiile steinhardtiene la poetica eseului românesc. Care numai insignifiante nu sunt. 1 Ardeleanu, George, N. Steinhardt și paradoxurile libertății: o perspectivă monografică, Humanitas, 2009. 2 Romila, Adrian G., Un Steinhardt complet în Luceafărul, nr. 19/2009. 3 Iată ce scria Ioan Pintea, îngrijitorul ediției Ispita lecturii, Dacia, 2000, p. 7: „Am adunat în acest volum, oarecum amalgamat, mărturisiri, recenzii, eseuri, fragmente... în
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
istoric literar, poet în Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989. Scriitori - Reviste - Instituții - Organizaț ii. Ediția a doua revizuită și adăugită. [București], Editura Compania, [2010], p. 521-525 + un desen de Eugen Drăguțescu. 3. Cristian Florin Popescu - Basil Munteanu, contemporanul nostru. Studiu monografic, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2003, 257 pagini. 4. Basil Munteanu - Corespondențe. [Ediție îngrijită de Emmanuela Munteanu], Paris, Ethos-Ioan Cusa, 1979, 679 pagini. 5. Mihai Niculescu - Omul și pământul românesc în lumina literaturii noastre. Prefață de Basil Munteanu. Paris, Fundația
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
Răzvan Voncu Alexandru Petit - Monografia orașului Brașov, însoțită de Călăuza orașului Brașov și împrejurimi (sic!), ediție îngrijită de Nicolae Pepene și Bogdan-Florin Popovici, colecția „Biblioteca istorică a Brașovului”, Biblioteca Județeană „George Barițiu”/ Supliment revista Astra, Brașov, 2012, 248 p. Școala monografică a lui Dimitrie Gusti a avut ca precursor monografiile rurale care apar, după 1900, în jurul lui Nicolae Iorga și al mișcării sămănătoriste. Mai slab reprezentate, însă, sunt monografiile urbane, poate și pentru că România de la 1900 nu avea încă o civilizație
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
scriitorul se datorează lui Eminescu.Pentru o judecată obiectivă a cărții despre Ion Creangă trebuie să ținem seama de momentul apariției sale, 1921, și de contextul istoricoliterar. Din această perspectivă, lucrarea ne apare ca una de pionierat, fiind prima cercetare monografică asupra operei lui Creangă, precedând monografiile de mai mare amplitudine și profunzime analitică ale lui Jean Boutiére și G. Călinescu din perioada interbelică. Profesorul gherlean n-a putut beneficia nici de studii importante de stilistică despre opera lui Creangă, majoritatea
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
G. Călinescu din perioada interbelică. Profesorul gherlean n-a putut beneficia nici de studii importante de stilistică despre opera lui Creangă, majoritatea contribuțiilor de până la acea dată axându-se pe evocări memorialistice sau întregiri documentare (v. Bibliografia de la finele studiului monografic). Autorul însuși a fost conștient de imperfecțiunile cercetării sale, căci spune în prefață că a fost îndemnat la scrierea ei „știind că lipsește o monografie asupra lui Creangă” (p.4 s.n.); cartea fiind scrisă din dorința de a „înlesni munca
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
scop în sine. Volumul Imagini și simboluri, publicat la Gallimard, în 1952, e un exemplu de cum poate un exeget cu fler să se descurce într-o stufoșenie de teme extravagante, a căror raritate descurajează orice clasificare. Deși scrise ca studii monografice de sine stătătoare, părțile cărții au fost strînse în 1952 sub convenția unei teme comune: „mituri și simboluri“. Mai mult, pledoaria pe care autorul o face în favoarea miturilor atrage mai mult decît conținutul miturilor, semn că faconda eseistului o ia
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
criticastrus”, vorba d[umi]tale. Sunt, poate, altceva. Esențial este a ne păstra luciditatea, calmul, simțul proporțiilor și să ne urmăm cu dinții programul de lucru. În condiții neverosimile, rocambolești, am scos 15 numere din Cahiers, de fapt 15 volume monografice. Asta nu este și ea o operă? Dar cine s-o recunoască? Niște vagi publiciști, amărâți și activiști ca vai de ei! Ce cultură, proprie, lectură reală au? Iată de ce mă simt și sunt, de fapt, un izolat, un tolerat
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
lipsesc, metodologic, și faptele. (Se știe ce-a pățit, din pricina aceasta, chiar și un expert de talia lui Șerban Cioculescu). Numai că Amintirile... puse cap la cap de Ștefan Cazimir nu au pretenții nici de radiografie sufletească, nici de replică monografică. Ele sunt exact ceea ce spune titlul că sunt. O colecție, așadar, de fragmente memorialistice semnate de apropiați (în grade mai mici sau mai mari) ai lui I. L. Caragiale. Trebuie spus că documentarea e mai mult decât serioasă. Medalioanele extrase de
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
ș.a. Actuala formă, masiv integratoare și diversificată, Mozaicul istorico-literar e de altfel în spiritul lui Dinu Pillat. E de-ajuns să citim studiul despre Marin Sorescu (din capitolul Cazuri literare insolite), ca să înțelegem cât de poliedric înțelegea autorul lui investigația monografică. Trecuseră numai cinci ani de la debutul lui Sorescu, iar Dinu Pillat deja îl privea ca pe un mare scriitor. (Asumându-și astfel destule riscuri). Despre o metafizică a parodistului din Singur printre poeți nu vorbise, încă, nimeni. Fără a se
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
mai au nici o tangență cu istoria literară. Acestea sunt în realitate adevă ratele părți de prisos ale lucrării. Utile, fără îndoială, prin bogăția informativă mai ales, rezultată din mulțimea materialului investigat, acoperind, fără fisuri evidente, istoricul fiecărei publicații, aceste tratări monografice suferă și ele, chiar luate autonom, de o dilatare excesivă în raport cu însemnătatea. Cu adevărat stabilă este partea dedicată „conceptului de literatură socialistă”, care deschide calea unor interpretări mai puțin rigide, ferite de absolutizări, și a valorificării unor consonanțe între ideile
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
om vechi al pămîntului, cu o mare putere de a trăi în orizont magic”. Sunt contribuții notabile la topografiile și „geografiile literaturii române” indicate, între alții, de Valeriu Cristea și elaborate, mai nou, Cornel Ungureanu, care fac din acest volum monografic unul centrat și asupra unei problematici mai largi, nu doar a unui autor. Povestirea devine, astfel, un posibil brand local... Relevantă e și opoziția tipologică introdusă de Viorel Coman între„sudiștii” povestitori cu deschidere către „magic, mitic, fabulos” și prozatori
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
stimate domnule Kirileanu, încredințarea sentimentelor noastre deosebite. Administrator, Emanoil Bucuța Director, M. Popovici [Domnului G.T. Kirileanu, Strada Ștefan cel Mare, Piatra-Neamț]. * Casa Școalelor și a Culturii Poporului Direcția Educației Poporului București, 25 ianuarie 1943 Dragă Domnule Kirileanu, Am primit broșurile monografice ale d[omnu]lui Juvara 2. Trebuie să fi fost la vreun cuvânt de-al dumitale. Am să-i răspund când voi avea volumul, peste vreo două săptămâni, din Pietre de vad3, ca să-i pot trimite și eu ceva. M-
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
a lui Hogaș, care nu s-ar prea fi luat în serios (faptele contrazic, cel puțin în parte, o asemenea aserțiune), de unde și amatorismul ce l-ar caracteriza, după opinia mea, prea limitativ. Dar Vladimir Streinu a dat primul studiu monografic temeinic despre autorul Părintelui Ghermănuță (încă din 1944-1947), fortificat în cartea din 1968, și, el, adversarul biografismului, a reabilitat biografia ca gen, fie și în cazul mai special al lui Hogaș: "De aceea critica, oricât ar respinge studiul vieții autorilor
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
Gusti i s-a reproșat fie că ar fi fost carlist din oportunism 1, că și-ar fi urmărit "utopica ambiție de a căpăta prin sociologie acces la putere"2, fie că prin "sistemul său sociologic necritic" și prin cercetările monografice la sate ar fi fundamentat fascismul politic românesc 3. Cu obiectivul de a verifica aceste afirmații cred, la fel ca sociologul Zoltán Rostás, ca înainte de a pune etichete este necesar că analiza comportamentului oricărui intelectual sau personalitate publică, inclusiv a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unității, al tradiției și al ordinii politice 13. În anii '30 Gusti va fi consecvent cu convingerea să că Regele joacă un rol istoric de protector al clasei de jos, al țărânilor nevoiași. Pentru sociologii care vor rămâne fideli Școlii Monografice, Carol al II-lea avea să fie Regele țărânilor pentru că Monarhia chema țărănimea de partea ei și pentru că Dinastia se putea sprijini pe țărănimea română. La un Congres al Caminelor Culturale din 1938, din poziția de director al Fundațiilor Culturale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]