2,911 matches
-
polițiști, dar comparația se oprește aici, pentru că drumurile i-au dus în direcții foarte diferite. Totuși, Joe nu poate să nu o respecte cumva pe fetișcana care, cu doar câteva cuvinte, reușește să-i dărâme tot universul. Scenariul presupunea două monologuri destul de lungi, unul dintre ele având loc în fața unei mulțimi extinse, din care face parte și Joe. Având binecuvântarea lui Affleck, Fanning a profitat de această șansă pentru a-și spune replicile cu voce tare pentru prima dată, când camerele
În ,,Legea nopții” Ben Affleck aduce un omagiu filmului noir by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105855_a_107147]
-
El este un nobil al cuvântului, cu un timbru inconfundabil. Aș putea spune că este prințul rafinat al teatrului. În teatru și în muzică, el deține arta orchestrării cuvintelor care se sparg, se împrăștie, se caută și se regăsesc în monologuri pline de un simfonism al replicilor. Alături de Principesa Margareta și Principele Radu ” Bucuria sufletului și a minții într-o sală de teatru poate compensa supărările diurne, pentru că Teatrul rămâne interesant, bogat, semnificativ și cald. Indiferent de context, Teatrul se reface
Adâncă reverență lui Ion Caramitru la cei 75 de ani, între Hamlet și Prospero by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105726_a_107018]
-
Special al Editurii Rafet, așa cum este consemnat în pagina a doua a cărții. Volumul este o incursiune lirică în spațiul lăuntric al poetului, după o autoanaliză minuțioasă și determinantă asupra personalității sale. O carte scrisă la lumina de sine. Un monolog șoptit despre omul care și-a făcut din scris, nu numai o profesie, nu numai o pasiune, dar, sensul vieții și un modus vivendi. Și unde-l poți cunoaște mai bine pe autor, decât în scrierile sale? O fină autoironie
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Porti_deschise_catre_edenul_launtric_cezarina_adamescu_1355300880.html [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
în același poem: „și să nu uit să-mi număr înfierările / din ceașa piezișă a iubirilor mele / să nu mă simt străin ca un stol de păsări plecând”, ș.a. Scris, când sub formă de dialog cu iubita pierdută, când de monolog în propriul babilon, acest jurnal liric dorește să clarifice poziția omului în lume, a omului față de sine și față de Dumnezeu. Dragostea are un rol important în această ecuație cu trei necunoscute: Dumnezeu - iubirea - omul. Cine pe cine supune și cât
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Porti_deschise_catre_edenul_launtric_cezarina_adamescu_1355300880.html [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
fi ascultată. Gesticulațiile sale sunt simboluri, nu semne, tonalitatea, dicția au sens și expresie la ea, nu sunt rostire nearticulată! I se potrivește orice rol, este profesionistă, se descurcă fără emoție cu o claie de replici, dar și cu un monolog. Totul este să fie și ascultată, și privită în același timp, pentru că una ruptă de cealaltă micșorează, dacă nu chiar degenerează tabloul pe care îl ilustrează într-un rol complex, de creație. Este adevărat, interpretează strălucit și roluri de dedublare
RALUCA GUSLICOV. PRIN TOATE VOCAŢIILE SALE ADUCE VESELIA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433213408.html [Corola-blog/BlogPost/377201_a_378530]
-
Acasa > Strofe > Creatie > MONOLOG Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache vechi ziduri, vechi străzi se prăbușesc în alte lumi. frontiera vieții rămâne. zăgazuri se rup iar apele invadează gropile prezentului
MONOLOG de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Monolog_anne_marie_bejliu_1340167699.html [Corola-blog/BlogPost/359711_a_361040]
-
vieții rămâne. zăgazuri se rup iar apele invadează gropile prezentului. arunc în noroi pietre. se conturează chipuri de oameni. nu mai simt frică. simt milă pentru secunda în care m-am prăbușit și o mare plictiseală răsfrântă pe buzele gropilor. monologul continuă în aplauzele mâinilor din noroiul în care pietrele dispar. urmele pietrelor se multiplică apoi se pierd... redescoperă adâncimea. ce ironie! nu m-am murdărit. plec. nu privesc în urmă. vei veni și tu aici, cu alte pietre. și vei
MONOLOG de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Monolog_anne_marie_bejliu_1340167699.html [Corola-blog/BlogPost/359711_a_361040]
-
nu m-am murdărit. plec. nu privesc în urmă. vei veni și tu aici, cu alte pietre. și vei pleca fără să privești în urmă. e locul în care se întâlnesc pietrele pe care le aruncăm în noroi... Referință Bibliografică: monolog / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 536, Anul II, 19 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MONOLOG de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Monolog_anne_marie_bejliu_1340167699.html [Corola-blog/BlogPost/359711_a_361040]
-
tot atâta înțelesCât vorbele ce le rostea molcuț.`` A fost odat`...a fost ca niciodată``...Ca-n basmele rămase din străbuni, Ies zânele și spiridușii, să străbatăLumina blândă, din crângul cu aluni.Iar frumusețea lor în prag de seară... IV. MONOLOG INTERIOR, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016. De-i iubire, de-i durere, Orice simt e doar părere: Inima-i nemulțumită, Dorința mi-e-neîmplinită. Și-n oglinzi de mă privesc Mă-ndoiesc de ce zăresc: Tinerețea
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
devine artă mă fascinează. Partea nevăzută a lucrurilor”. (Aleea personalităților) Iar demolarea artistică a prozei (în înțelesul tradițional, consacrat, de manual), fiindcă și o atare componentă există în demersul scriitoarei, o realizează autodialogul - insolită inovație (care nu se confundă cu monologul interior, întrucât activează două voci distincte, două persoane separate: ea și el), originală formă de introspecție, de rememorare și de analiză vie, dinamică, a existentului, specie literară, care, aparținându-i, după cunoștința noastră, și terminologic, și în fapt, îi poate
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
oarbă a tălpilor ploilor prin pământul reavăn ai uitat soarele tu vrei să rămâi ciupercă te întreb tu taci rămâi ciupercă albă mă lași să te mângâi te întreb pleci pălăria și-mi lași în palmă o sămânță închei dialogul monolog și las frunza care te acoperea încet încet deasupră-ți Referință Bibliografică: ciupercă albă / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CIUPERCĂ ALBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ciuperca_alba_anne_marie_bejliu_1384713185.html [Corola-blog/BlogPost/363125_a_364454]
-
într-un cerc. Pământul și cercul. Se ridică.) Eu am găsit calea spre absolut. (Tace.) Calea? (Plânge.) Sunt pierdut fără ele. Sunt prizonier la fel ca toți oamenii”. Totul e un simbol, o metaforă a libertății de sine. Pe măsura monologului, Vicu ia chip de copac, de piatră, de stâncă întunecată. La masa de scris, înveșmântat în plapumă spune: “Ieri am fost poetul ce a plămădit stele. Astăzi poetul fuge de mine, pentru că am rătăcit nectarul vieții. Ia creionul și începe
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
a lungul vremurilor tulburi, destăinuiri ce nu puteau fi făcute oricui. A fost îndeajuns să-și înceapă destăinuirile după care, la fiecare întâlnire cu Mitru, acasă la învățător, la puțină vreme după ce relata isprăvile elevului Albert, pornea să-și continue monologul, de parcă nici nu l-ar fi întrerupt vreodată, cu adâncă sinceritate, ca la o spovedanie făcută unui preot în care puteai avea deplină încredere : ’’Istoria, limitată numai la faptele petrecute și date trecute, este un obiect de studiu sec cu
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474116361.html [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
și neprevăzut a fost această moldoveancă, își mai spuse el zâmbind nostalgic, deschizând ușa la garsonieră. Se întreba: - ”Dar copila de lângă ea, îi seamănă? Nu are cum să-i semene, nefiindu-i fiică naturală, ci de conjunctură - își continuă el monologul. Am auzit că mama ei a fost foarte frumoasă. Nici ea nu-i prea departe de această calitate, mai spuse el. A început să-și etaleze nurii. Un corp suplu, picioare zvelte, poponețul frumos conturat, ochii care te atrag și
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
expresia lui Platon. Ca să pătrunzi în universul acestor așa-zise Elegii, îți trebuie un răstimp de inițiere, deprindere și însușire cu toate simțurile a stărilor pe care ni le propune poetul. De fapt, poemele se prezintă sub forma unui lung monolog, un solilocviu liric, alcătuind împreună, Acasa sufletească unde, cu bunăvoință, autorul ne poftește să venim în vizită, să adăstăm, să ne odihnim, să aflăm pace și prilej de bucurie și tihnă sufletească. Dintâiul capitol se intitulează, așa cum e și firesc
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
autorul ne poartă într-o lume pustie și sfâșiată unde plăcerea și dorința sunt principalele elemente care ucid iubirea și respectul de sine. Sunt distruse identități prin violul fizic, dar și prin cel psihic. Folosind cu ușurință tehnicile narative și monologul interior, îndeamnă personajele spre introspecție pentru a reda stări zguduitoare, neliniști și indignare în fața unui destin nemilos. Când un copil suferă, părinții mor în fiecare clipă câte un pic; tot de-atâtea ori, Dumnezeu le dă puterea să lupte cu
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_un_roman_socio_psihologic_cu_final_dramatic.html [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
autorul ne poartă într-o lume pustie și sfâșiată unde plăcerea și dorința sunt principalele elemente care ucid iubirea și respectul de sine. Sunt distruse identități prin violul fizic, dar și prin cel psihic. Folosind cu ușurință tehnicile narative și monologul interior, îndeamnă personajele spre introspecție pentru a reda stări zguduitoare, neliniști și indignare în fața unui destin nemilos.Când un copil suferă, părinții mor în fiecare clipă câte un pic; tot de-atâtea ori, Dumnezeu le dă puterea să lupte cu
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_un_roman_socio_psihologic_cu_final_dramatic.html [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
Tu, încotro? Încotro, eu? Vreau un răspuns. Alo? (Pe contra-sens, din volumul E toamnă în Eden) Nu avem a face cu splendori ritualice, nu avem a face cu mărețiile impenetrabile ale tainei. Nimic grandios, nimic grandilocvent. Numai susurul timid al monologului/ dialogului, întemeiat în proximitatea tăcerii lăuntrice (cf. Discursul tăcerii, din volumul Se poartă negru). Autorul nu este atras de forme, ci vizează substanța. Precum în această artă poetică sui-generis (și decizie existențială sui-generis): Un poet privește...Crucea. Și, privind-O
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poezia_lui_tic_eugen_dorcescu_1368550543.html [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
vânător de zestre, cuceritor, șarmant, dar alături de care, și din motive care se descoperă spre sfârșitul piesei, Vivie nu-și poate clădi un viitor. Radu Gheorghe în Praed este cel care, cu eleganță și calm britanic, deschide spectacolul printr-un monolog despre invențiile secolului și îngrijorarea privind viitorul omenirii, text căruia dacă i-am înlocui minunile cu cele electronice din zilele noastre ar fi perfect valabil și azi în privința temerilor și emoțiilor. Bine aleasă ilustrația muzicală cu Barcarola din “Povestirile lui
UN RECITAL ACTORICESC – MAYA MORGENSTERN ÎN „PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN” LA TEATRUL MIC DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1412053708.html [Corola-blog/BlogPost/374359_a_375688]
-
atunci poate fi și neagră. Eu nu prea mă iau după manuale. Predau elevilor mei istoria învățată și apoi studiată de mine după cărți scrise de istoricii adevărați, nu de conțopiștii de astăzi. Îți vine să turbezi, domnule, continuă ea monologul său cu năduf, indignată la culme. Termină individul sau individa o facultate pe banii tătânelui și se prezintă peste tot în mass media drept „istoric” domnule, iar alții studiază ani de zile, susțin nenumărate examene suplimentare și abia ajung profesori
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_par_stan_virgil_1384584987.html [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
povestirile semnate de Getta Berghoff oamenii se observă între ei, tac, vorbesc cu ochii, privesc, contemplă. De multe ori, folosind ochii interiori. Își reamintesc, retrăiesc, revăd scene, tablouri, chipuri, fețe, obraji, zâmbete. Se poate glosa îndelung despre tăcerile din unele monologuri ale personajelor. Aceste tăceri sunt consemnate cu acribie, descifrate și puse să vorbească. Personajele se analizează, se judecă, au regrete, își fac remușcări. În aceste proze scurte acțiunea exterioară e sumară, conflictul luând rareori forme exterioare. Atmosfera predominantă este cea
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1424399407.html [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
lumea trăiește somnul falsei treziri pe patul cu cearceafuri pline de furtuni, pline de nerenunțări. lumea vrea să fie chemată. nu aude chemarea. pașii și-i înfundă tot mai adânc în zgomotul delăsării. primesc răspunsuri fără glas, gust. e un monolog înverșunat. sunt ziceri fără ecou pe fila a douăsprezecea a împlinirii. la ce bun toată această gloată care-mi agață cuvintele de sfoară cu cleștii urii... știu. sunt lesturi în mine din acel zgomot al delăsării. sunt dureri fără leac
ASIMPTOTĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Asimptota_anne_marie_bejliu_1357675948.html [Corola-blog/BlogPost/346197_a_347526]
-
fi amintit ea de mine! Mi-ar fi spus. Poate o fi uitat... Sunt la pensie de ceva timp..., dar ne-a găsit acum... Pentru ce, oare, o fi aici? De unde te știu eu, Luca Daniela Nela, atât de bine?” Monologul interior al Mariei Popescu se întrerupse la auzul vocii lui Dragoș, care o invita pe această tânără să poftească în living, unde îi oferi imediat, amabil, un scaun. - Cu ce vă putem fi de folos, stimată doamnă? întrebă Dragoș Popescu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438203045.html [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
bocește sinistru în falset până și moartea. Iconografia Bizanțului, evident, nu le poate spune din niciun punct de vedere nimic. Căci a-i smulge câteva secunde timpului teluric spre a desluși cu bucurie și înțelepciune Chipul Dumnezeului înomenit din sublimul monolog al artei plastice bisericești devine pentru actorii fideli ai răului un fapt greu de articulat cu concretețe. De fapt, nici nu are cum să se întâmple așa ceva, fiindcă închinăciunea grotescă la trupul simbolic al lui Baphomet, creatura înfășurată din cap
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_hingherii_lui_magdalena_albu_1387667452.html [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
ta față, Dar nu-mi dau sufletul cui promite-un paradis, Ci celui care va reuși să mă scoată din abis. Mă uitam în oglindă și vedeam o eroare-n doi, Întrebări fără răspuns în diverse culori, De-o fi monolog sau dialog, mi-e aproape totuna, Oricum nu mai cred în frumoasa zeiță Fortuna. Referință Bibliografică: DIALOG CU OGLINDA / Irina Bbota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Irina Bbota
DIALOG CU OGLINDA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/irina_bbota_1420273229.html [Corola-blog/BlogPost/357826_a_359155]