809 matches
-
de geniu pe care-i are în științe, în artele frumoase, în arte și meserii, dar că are nenorocul să-i piardă în aceeași zi pe Monsieur, fratele Regelui, pe Monseniorul duce d’Angoulème, pe Monseniorul duce de Berry, pe Monseniorul duce d’Orleans, pe Monseniorul duce de Bourbon, pe Doamna ducesă d’Angoulème, pe Doamna ducesă de Berry, pe Doamna ducesă d’Orléans, pe Doamna ducesă de Bourbon și pe Domnișoara de Condé. Că îi pierde în același timp pe
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
are în științe, în artele frumoase, în arte și meserii, dar că are nenorocul să-i piardă în aceeași zi pe Monsieur, fratele Regelui, pe Monseniorul duce d’Angoulème, pe Monseniorul duce de Berry, pe Monseniorul duce d’Orleans, pe Monseniorul duce de Bourbon, pe Doamna ducesă d’Angoulème, pe Doamna ducesă de Berry, pe Doamna ducesă d’Orléans, pe Doamna ducesă de Bourbon și pe Domnișoara de Condé. Că îi pierde în același timp pe toți marii ofițeri ai Coroanei
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
conveniențelor. În Vila Myosotis, imaginarul acaparează realitatea și o transfigurează, dincolo de prezența bolii, într-o poveste de dragoste cu accente dramatice exploatând o stare morbidă constantă, o perspectivă a tragicului permanent conștientizat. În această perioadă, G., sub directa influență a monseniorului Vladimir Ghika, se convertește la creștinism. Intră, totodată, în legătură cu cercurile comuniste și cu opoziția democratică românească din timpul războiului, ceea ce - conform declarațiilor ei de mai târziu -, determină, prin 1942, Gestapoul „să se intereseze” de ea, bănuind-o a fi „spioană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
și XVI Notă la Cartea II, fabula III A doua Culegere (1678): Cărțile VII-XI Avertisment Dedicație pentru Doamna de Montespan Epilog Cartea VIII, Fabula IV, "Puterea fabulelor" Discurs pentru Doamna de la Sablière A treia Culegere (1694): Cartea XII Dedicație pentru Monseniorul Duce de Burgogne. Prefața originală, scrie G. Genette (1987, p. 183), "trebuie să asigure textului o lectură adecvată [...]: iată de ce și iată cum trebuie să citiți această carte". Așa procedează și La Fontaine în aceste scrieri, în funcție de public, de destinatar
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
moralele) atrag atenția fabulistului. Astfel, putem citi în "Nota autorului" din 1678: "A trebuit să caut așadar alte îmbogățiri și să extind mai mult circumstanțele acestor povestiri, care, parcă, păreau că o cer". De altfel, în Epistola din 1668 dedicată Monseniorului Delfin, La Fontaine insista deja asupra îmbinării utilului cu plăcutul, a divertismentului cu învățarea: Totul vorbește în opera mea, chiar și peștii. Ceea ce spun ei se adresează tuturor oamenilor. Mă folosesc de animale pentru a instrui oamenii. În final, tendința
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
unul dintre muritori să le fie tată, deoarece el vorbea cel mai bine cu zeii. De unde și legătura cu natura puerilă a fabulei: Aparența e puerilă, mărturisesc; dar aceste copilării sînt veșminte pentru adevăruri importante, putem citi în Epistola adresată Monseniorului Delfin. Nașterea omenirii, copilăria fiecărei generații, fabula asigură nevoia de reînnoire a continuității universale. După cum vedem, prin universalitatea fabulei se întrupează relația dintre noutate și tradiție. Acest lucru este arătat și de fabula cu Prometeu, în "Prefața" din 1688: Cînd
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
garanție în voința afirmată a căutării universalului. Această valoare este restituită prin greutatea cuvîntului, chiar dacă ea este mincinoasă, din moment ce este o fabulă: cu toate acestea, prin minciună se pot scoate la iveală adevăruri esențiale și primordiale. Versul din Epistola către Monseniorul Delfin: Totul vorbește în opera mea, chiar și peștii, este mult dezvoltat în Epilogul Cărții XI: Astfel Muza mea, la malul unui val pur, Traducea în limba zeilor, Tot ce spun sub ceruri Ființele ce împrumută vocea naturii. Tălmaci ai
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
aer și o direcție puțin diferită de cea pe care am dat-o primelor, atît din cauza subiectelor, cît și din dorința de a crea o operă mai variată. De asemenea, și Nota autorului din cea de a treia culegere, adresată Monseniorului Duce de Bourgogne insistă pe paralelismul dintre puterea monarhului "care face destinul atîtor popoare și națiuni" și talentul fabulistului pentru care "dorința de a plăcea" este scopul esențial. 3.3. Lectura fabulelor Public(urile) "A îndruma cititorul înseamnă mai întîi
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și cele mai superbe capete". Această comparație căutată în cele două sfere de activitate și de influență se regăsește în dedicația făcută Ducelui de Bourgogne și îi conferă fabulistului, datorită obiectul său atemporal, libertate de gîndire și de acțiune. Dedicația "Monseniorului Delfin" este extrem de explicită: Dar, pentru că îmi propun să vă amuz, dar și să vă laud prin versurile mele, mă grăbesc să ajung din nou la fabule. Dacă dedicațiile definesc obligatoriu un public specific și numit, în schimb prefețele fabulelor
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
numeroase formule pentru a exprima ceea ce a vrut să realizeze. Tocmai precizarea demersului literar este dorința fundamentală a fabulistului. Și, dacă pentru a-ți plăcea, plătesc orice preț, Măcar voi avea onoarea să o fi făcut, putem citi în dedicația "Monseniorului Delfin". De asemenea, în Avertismentul de la a doua ediție a Fabulelor, La Fontaine precizează originalitatea demersului său în Cărțile VII-XI: Trăsăturile familiare pe care le-am presărat din plin în cele două părți s-ar potrivi mai degrabă invențiilor lui
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
castel. La dejun Rosetti, Stolojan cu soția, Isvolsky și contele Monk. Ora 5 cu Elisabeta la prima cascadă. Seara furtună, ploaie. Ora 10 în pat. Luni, 11/23 iulie Vreme minunată, cald. Dimineața cu Elisabeta, apoi la castel. La dejun monseniorul Paoli, domnul și doamna Herz. În țară este atacată puternic episcopia de București, opoziția și clerul fac agitație. După-amiaza la castel. Seara Davila la cină, vorbește și el despre propaganda catolică, ce este de temut. Generalul Brialemont a fost pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
primar al Vienei în 1897, deși a fost ales încă din 1895. Un alt element evocat în Rerum novarum și care prezintă o situație ce s-a difuzat în democrația creștină europeană a fost interesul pentru problema socială. Astfel cercetările Monseniorului Ketteler în Germania, ale cardinalului Manning în Anglia, ale "Școlii din Liège" în Belgia, ale Uniunii catolice de studii sociale din Fribourg în Elveția sau ale lui de Mun și René de la Tour du Pin în Franța indică un catolicism
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
militau pentru organizarea societății și preluarea responsabilităților în cadrul acesteia. Ideologiile și angajamentele au dus la căi diferite, ba chiar divergente, cel puțin în problema dificilă privind dreptul la proprietate sau intervenția statului. Așa-numitei școli din Liège, formate din discipolii Monseniorului Doutreloux, partizani ai autorității în materie de organizare a muncii, i se opune școala din Angers, reprezentată de Monseniorul Freppel și de economiști ca Charles Périn, la Louvain, sau Joseph Rambaud, la Lyon, care respingeau ideile etatiste și dezvoltau ideile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
divergente, cel puțin în problema dificilă privind dreptul la proprietate sau intervenția statului. Așa-numitei școli din Liège, formate din discipolii Monseniorului Doutreloux, partizani ai autorității în materie de organizare a muncii, i se opune școala din Angers, reprezentată de Monseniorul Freppel și de economiști ca Charles Périn, la Louvain, sau Joseph Rambaud, la Lyon, care respingeau ideile etatiste și dezvoltau ideile răspîndite mai ales de industriașii catolici din nordul Franței grupați în Asociația Catolică a Patronilor din Nord, de orientare
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
-l obțină într-un regim parlamentar ce garanta libertățile, permițînd catolicilor să-și asigure preponderența electorală. Interesul cazului Belgiei provine de asemenea din susținerea pe care un asemenea demers l-a găsit în cadrul ierarhiei, mai ales la Malines, prin arhiepiscop Monseniorul de Méan și vicarul general, Monseniorul Sterckx, care i-a succedat în anul 1832. De fapt, se punea mai puțin problema de a aproba libertățile moderne, cît mai ales de a asigura Bisericii o independență reală și condițiile de a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ce garanta libertățile, permițînd catolicilor să-și asigure preponderența electorală. Interesul cazului Belgiei provine de asemenea din susținerea pe care un asemenea demers l-a găsit în cadrul ierarhiei, mai ales la Malines, prin arhiepiscop Monseniorul de Méan și vicarul general, Monseniorul Sterckx, care i-a succedat în anul 1832. De fapt, se punea mai puțin problema de a aproba libertățile moderne, cît mai ales de a asigura Bisericii o independență reală și condițiile de a putea acționa în mod eficient. Dar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
rînd, de episcopii lor și de profesorii de la Universitatea din Louvain, conștienți de avantajele aduse de constituția liberală: libertatea privind puterea, influența politică obținută datorită catolicilor aleși în Parlament. În țările germanice, această stare de spirit a fost exprimată de Monseniorul von Ketteler, episcop de Mayence, în Freiheit, Autorität und Kirche; el arăta avantajele pe care Biserica putea să le obțină din libertățile constituționale, mai ales în statele unde catolicii erau minoritari. Dar, în ansamblu, germanii rămîneau în afara curentului catolic liberal
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și René de La Tour du Pin, care a elaborat o teorie corporatistă după modelul corporațiilor din Evul Mediu, și uzina creștină din Val-des-Bois a lui Léon Harmel, care a funcționat ca un model și un punct de referință. În Germania, Monseniorul Ketteler criticase în renumita sa carte Die Arbeiterfrage und das Christentum, publicată în 1864, sistemul liberal și mai ales ateismul și materialismul, stigmatizîndu-le. În schimb, el propunea asociații muncitorești, intervenția statului, salariul minim, participarea muncitorilor la beneficii. El oferea o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
d'Azeglio și Liberatore, a fost un instrument eficient. În 1874-1875, a fost fondată Opera dei Congressi e dei Comitati cattolici. Un alt lăcaș de gîndire se afla în Elveția, la Fribourg, numit Uniunea Catolică pentru Studii Sociale, animată de Monseniorul Mermillod începînd cu 1884. Ideile sale s-au răspîndit în Europa datorită catolicilor sociali elvețieni (Gaspar Decurtins), austrieci (Karl de Kuefstein ambasadorul Austriei în Franța între 1895-1903), germani (Gustav von Blome și iezuitul Augustin Lehmkülh), francezi (Henri Lorin, prieten al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
preocupat de chestiunea socială, în timpul studiilor sale teologice la Roma, și a fondat în 1888 Liga Populară Catolică, apoi Liga Populară a Lucrărilor Catolice, în 1899. În Belgia, influența școlii de la Liège a fost foarte mare datorită principalilor ei animatori, Monseniorul Victor-Joseph Doutreloux, episcop de Liège, Godefroid Kurth și Antoine Pottier. Jean-Louis Jadoulle, biograful părintelui Pottier, spune că aceasta a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
efortul de a binecuvînta fructele libertății. În Franța, un grup de catolici a jucat un rol important în Adunarea Constituantă: Philippe Buchez a devenit președinte, guvernul era condus de Lamartine, iar Lamennais și Lacordaire făceau parte din Adunare, ca și Monseniorul Parisis. Ei erau sprijiniți de ziarul L'Ère nouvelle, fondat de abatele Maret cu sprijinul lui Ozanam, în efortul lor de a construi un viitor democratic și creștin. Prin părintele Lacordaire, care a preluat conducerea publicației, și Charles de Coux
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Ère nouvelle a fost scurtă; chiar din toamna anului 1848, grupul a început să se destrame, părintele Lacordaire distanțîndu-se, în timp ce influența socialistului creștin Buchez, ce preconiza asociații muncitorești de producție, creștea. Evenimentele din mai-iunie fuseseră marcate, mai ales, de moartea Monseniorului Affre, arhiepiscop al Parisului, apărătorul păcii și al fraternității, colaboratorul ziarului L'Ère nouvelle. Creștin- democrații erau afectați, dezbinați de conflictul dintre conservatori și socialiști și în final învinși de victoria celor dintîi, care nu le-au iertat ideile îndrăznețe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în decembrie garantîndu-le libertatea cultului, învățămîntului și asocierii și dreptul de a comunica în mod liber cu Roma. Conducerea Bisericii a invitat laicii și preoții să se angajeze în politică, dar nici în Parlamentul de la Frankfurt (din care făcea parte Monseniorul von Ketteler), și nici în Parlamentul prusac de la Berlin nu a luat ființă nici un partid confesional, catolicii separîndu-se în diferite grupuri. Totuși, în octombrie 1848 a fost organizat Katholikentag, zile de întîlniri care trebuiau să reflecte, în mod regulat, ritmul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
În general, catolicii germani rămîneau refractari la ideile avansate de Lamennais, preferîndu-le pe cele ale lui Peter Reichensperger, care propusese, în 1840, în La question agraire, o formulă corporatistă, cu un parlament ales pe baze profesionale. Cîțiva ani mai tîrziu, Monseniorul von Ketteler a publicat Die Arbeiterfrage und das Christentum, a cărei importanță am arătat-o deja. În aceeași perioadă au luat ființă, mai întîi în Rhenania, la inițiativa protestanților, casele de ajutor reciproc menite să vină în sprijinul agricultorilor. Ulterior
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
considerat ca fons unicus juris 3 conform unei concepții politice recent întărite de filosofia hegeliană. Kulturkampf s-a răspîndit și în Austria, prin intermediul legilor din mai 1874, și în Elveția, în cantoanele protestante: Mgr Eugène Lachat, episcop de Bâle, și Monseniorul Gaspard Mermillod, la Geneva, au fost excluși din diocezele lor în 1873; la sfîrșitul anului, Dieta federală a decis să rupă relațiile diplomatice cu Sfîntul Scaun. Noua constituție federală din 1874 conținea articole discriminatorii în materie confesională 4. Franța, în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]