37,049 matches
-
Ocean Beach, umplînd bazinul lung și verde al Parcului Golden Gate. Ceața îi camuflează pe cei care fac jogging dimineața devreme și pe practicanții singuratici de tai chi. Aburește geamurile de la Pavilionul de Sticlă. Se strecoară peste întregul oraș, peste monumente și peste cinematografe, peste bîrlogurile de narcomani din Panhandle și peste hotelurile părăginite din Tenderloin. Ceața acoperă vilele victoriene pastelate din Pacific Heights și învăluie casele în toate culorile curcubeului din Haight. Se plimbă în sus și-n jos pe
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
exista un precedent: o ediție a aceleiași cărți, Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, realizată în 1988 sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române, ediție coordonată de I. C. Chițimia, prilejuită de împlinirea a trei sute de ani de la apariția acestui monument de cultură și de limbă românească. Există diferențe sensibile între școala filologică bucureșteană și cea ieșeană. În Nota asupra ediției ieșene se precizează că s-a adoptat "principiul transcrierii fonetice interpretative, considerată a fi modalitatea cea mai suplă de redare
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
fi ceea ce se înțelege prin cuvintele “societate așezată”. Lumea aceasta seamănă cu un vast bîlci în care totul e improvizat, totul trecător, nimic înființat de-a binelea, nimic durabil. În bîlciuri se ridică barace șubrede, pentru timp foarte mărginit, nu monumente durabile, cari să mai rămînă și să folosească și altora decît acelor ce le-au ridicat.[...] ...La noi statul este aproape totul și societatea aproape nimica.[...]
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
Cristian Teodorescu Văzînd cît e de mare împotrivirea față de ideea demolării monumentului din Parcul Carol am crezut că se va renunța la ea. Ba chiar mi-am închipuit că ministrul Culturii va fi primul care va spune stop acestui proiect. Cînd colo, cine se laudă că și-a pus semnătura pe autorizația
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
am crezut că se va renunța la ea. Ba chiar mi-am închipuit că ministrul Culturii va fi primul care va spune stop acestui proiect. Cînd colo, cine se laudă că și-a pus semnătura pe autorizația de "strămutare" a monumentului? Însuși dl Răzvan Theodorescu, în ipostaza sa de ministru al Cultelor. Protestele arhitecților și ale unei părți însemnate a opiniei publice n-au contat pentru dl Răzvan Theodorescu. Monumentul comunismului trebuie îndepărtat din parc pentru a se face loc Catedralei
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
laudă că și-a pus semnătura pe autorizația de "strămutare" a monumentului? Însuși dl Răzvan Theodorescu, în ipostaza sa de ministru al Cultelor. Protestele arhitecților și ale unei părți însemnate a opiniei publice n-au contat pentru dl Răzvan Theodorescu. Monumentul comunismului trebuie îndepărtat din parc pentru a se face loc Catedralei Metropolitane! Dar ce să caute Catedrala într-un loc al promenadelor laice? Cîte parcuri care să-și merite numele mai are Bucureștiul în zona (relativ) centrală? Insula� Cișmigiului, maidanul
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
să-și merite numele mai are Bucureștiul în zona (relativ) centrală? Insula� Cișmigiului, maidanul din jurul Casei Poporului și acest parc Carol, ceea ce, pentru un oraș copleșit de blocuri, e nimica toată. De bine, de rău, bucureștenii nu mai văd în monumentul închinat odihnei veșnice a comuniștilor și ridicat pe vremea lui Dej o tranzacție în granit a comunismului cu eternitatea, ci un monument impunător, pur și simplu. Obiectul, ca să zic așa, arată bine și rimează cu parcul. S-a cheltuit imens
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
pentru un oraș copleșit de blocuri, e nimica toată. De bine, de rău, bucureștenii nu mai văd în monumentul închinat odihnei veșnice a comuniștilor și ridicat pe vremea lui Dej o tranzacție în granit a comunismului cu eternitatea, ci un monument impunător, pur și simplu. Obiectul, ca să zic așa, arată bine și rimează cu parcul. S-a cheltuit imens pentru ridicarea lui, întrebuințîndu-se un granit adus din străinătate. Nu contează! E monument comunist? Îi venim de petrecanie. Să mă ierte ministrul
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
tranzacție în granit a comunismului cu eternitatea, ci un monument impunător, pur și simplu. Obiectul, ca să zic așa, arată bine și rimează cu parcul. S-a cheltuit imens pentru ridicarea lui, întrebuințîndu-se un granit adus din străinătate. Nu contează! E monument comunist? Îi venim de petrecanie. Să mă ierte ministrul Culturii, dar cu această logică, cel mai bun loc pentru amplasarea Catedralei Metropolitane ar trebui să fie spațiul ocupat de clădirea faraonică a Casei Poporului. Fiindcă mai monument al comunismului dinastic
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
Nu contează! E monument comunist? Îi venim de petrecanie. Să mă ierte ministrul Culturii, dar cu această logică, cel mai bun loc pentru amplasarea Catedralei Metropolitane ar trebui să fie spațiul ocupat de clădirea faraonică a Casei Poporului. Fiindcă mai monument al comunismului dinastic decît acest edificiu nu există nimic în România. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne apucăm să dinamităm Casa Poporului ca să dovedim că am rupt-o cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu. Comunismul a băgat buldozerul
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
Național care, în loc să fie reparat, a fost ras de pe fața pămîntului � loc gol și azi. Muzeul Simu, pus la pămînt � nici azi nu e nimic în loc, la fel Muzeul Kalinderu. Ce facem acum? Ne falsificăm trecutul cu buldozerul în numele democrației? Monumentul comunist din Parcul Carol nu mai e un loc de pelerinaj al generației dejiste. Criptele fostului mausoleu au fost golite de conținutul lor, cum se știe. A rămas monumentul, unul dintre puținele impunătoare din zestrea Bucureștiului. O fi el făcut
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
Kalinderu. Ce facem acum? Ne falsificăm trecutul cu buldozerul în numele democrației? Monumentul comunist din Parcul Carol nu mai e un loc de pelerinaj al generației dejiste. Criptele fostului mausoleu au fost golite de conținutul lor, cum se știe. A rămas monumentul, unul dintre puținele impunătoare din zestrea Bucureștiului. O fi el făcut la comanda comuniștilor, dar, dacă a ieșit bine și dacă, mai ales, el a pătruns în memoria culturală a bucureștenilor ca obiect artistic, de ce să-l dizlocăm? Ca să dovedim
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
imobil adăpostind numeroase apartamente, magazine, ateliere etc. și care, la origine, fusese hotel - celebrul Hotel Petersburg, intrat în istorie prin adunarea de la 27 martie 1848 a revoluționarilor moldoveni) avea o latură spre Piața Unirii, iar din balconul unor vecini vedeai monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. În zilele de sărbătoare, chipul domnitorului plutea pe o mare de capete. În fața Universității străjuiau Kogălniceanu și Eminescu. În fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri“. Lîngă Biblioteca Fundației adăstau într-o curte, ciopliți din piatră gălbuie, cîțiva voievozi
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
nu li se găsise un loc în peisajul vechii capitale. În preajma Bisericii Trei Ierarhi ședea într-un jilț Gheorghe Asachi. În piața Palatului Administrativ, Ștefan cel Mare își strunea energic armăsarul de bronz. Dar nici una din aceste statui nu egala monumentul aflat pe aleea centrală a Copoului, unde copilul se plimba de mînă cu mama: Piramida leilor. Despre ea nu trebuia să întrebi nimic, pentru că vorbea singură cu o limpezime extraordinară. “În mijlocul aleii de intrare, C-o eleganță simplă modelată, Se-
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
arhitecturală. Abandonat zeci de ani, acum se află în renovare. Un oraș de provincie, cîndva prosper și echilibrat, cu o elită adevărată, acum trist și insipid. Sau poate mi se pare asta într-o duminică scăldată în soare. În căutarea monumentelor de altădată, poposim în cimitir. Semnătura lui Storck pare incredibilă aici. Lucrarea în marmură roșie mă obligă să o admir. Spre ieșire, ochii îmi cad pe cîteva rînduri săpate pe o piatră veche, cu aer nobil, aristocrat: “Acest monument l-
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
căutarea monumentelor de altădată, poposim în cimitir. Semnătura lui Storck pare incredibilă aici. Lucrarea în marmură roșie mă obligă să o admir. Spre ieșire, ochii îmi cad pe cîteva rînduri săpate pe o piatră veche, cu aer nobil, aristocrat: “Acest monument l-am ridicat iubirei, iubirei fără margini, care purifică și explică toate.” Elisa F. Bibian lui Nicolae Bibian, fost deputat al Romanațului, 1850-1905 Iubire, bucurie, tristețe, nostalgie. Am simțit că nimic din toate astea n-a fost întîmplare. Un drum
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
benevoli, cei mai mulți dintre aceștia învățători cu care autorul a fost pus în relație grație medierilor discrete ale lui Fr. Damé, în anii elaborării proiectului, sub-director la Ministerul Instrucțiunii Publice (vol. I, p. XLIX). „O lucrare unică în felul ei, un monument pentru literatura națională” — scria, aflat doar înaintea primelor două volume, cu entuziasm nedisimulat, în Precuvântarea la ediția princeps, G. Dem. Teodorescu (vol. I., p. XIV). Este „o caracterizare care o va însoți de-a lungul întregii sale existențe“, după cum observă
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași eroare apare și în ediția lui Arieșan (p. 121). Termenul respectiv se referă la cel de-al treilea - și ultimul - act care, în religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio, realizat de pontifices, și dedicatio, care revenea, sub Republică, magistraților superiori (consuli, praetori) în calitatea lor de oameni politici și preoți, iar în timpul Imperiului, așadar, și în cazul de față - suveranului, imperator și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul că monumentele epigrafice erau ridicate în special de ofițeri și mai puțin de soldați, aceasta reliefând posibilitatea financiară și situația etnică sau socială a dedicanților. Autoarea pune în legătură aceeași configurație etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care autorul își construiește analiza și din care își extrage încheierile. Realizarea unui asemenea corpus de surse, cu acribie, meticulozitate și spirit critic, este o încercare temerară, pe care autorul a dus-o la bun sfârșit. Deși sunt repertoriate doar monumentele care conțin inscripții, analizele propriu-zise folosesc și monumentele anepigrafe (reliefuri, statui, teracote etc., pentru care este citată bibliografia), pentru a avea o imagine completă. În cazul cultului mithraic analiza se bazează pe 181 reliefuri (54 cu inscripții), 26 de statui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
își extrage încheierile. Realizarea unui asemenea corpus de surse, cu acribie, meticulozitate și spirit critic, este o încercare temerară, pe care autorul a dus-o la bun sfârșit. Deși sunt repertoriate doar monumentele care conțin inscripții, analizele propriu-zise folosesc și monumentele anepigrafe (reliefuri, statui, teracote etc., pentru care este citată bibliografia), pentru a avea o imagine completă. În cazul cultului mithraic analiza se bazează pe 181 reliefuri (54 cu inscripții), 26 de statui (trei cu inscripții), patru teracote la care se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
inscripții, 11 statui, cinci reliefuri și două temple. Situația este asemănătoare și în cazul divinităților de origine egipteană adorate în provincia Dacia, pentru care autorul a identificat 30 de inscripții, 37 de statui, două reliefuri și trei temple. Toate aceste monumente sunt analizate metodic și unitar, urmărindu-se distribuția geografică (răspândirea cultelor în localitățile provinciei), problemele de cronologie și ana liza dedicanților din prespectivă sociologică. Partea a II-a se încheie prin discutarea unei probleme spinoase - anume identitatea divinității numită în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cele etnico-religioase). Lucrarea d-lui Carbó García se încheie cu un capitol de concluzii (IV. Conclusiones, p. 583-598), sintetic și bogat în idei originale. Concluziile autorului sunt susținute deplin de repertoriile detaliate, care denotă o bună cunoaștere a izvoarelor directe (monumente epigrafice și sculpturale) și o atentă și asiduă muncă de înregistrare a acestora. De asemenea sunt susținute și de o analiză modernă și pătrunzătoare, bine fundamentată metodologic, urmând principiile metodei istorico-comparative. Observațiile pertinente și inovatoare fac din lucrarea d-lui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
puțin constructiv prin soluțiile novatoare, originale propuse în creionarea tabloului de ansamblu al evoluției creștinismului și a societății în Dacia romană și postromană sau în teritoriile vecine (p. 40-68, 107-176, 266-284, 296-364), în analiza detaliată, datarea și sublinierea semnificației unor monumente, artefacte și simboluri creștine (p. 17-33, 36-39, 69-73, 118-121, 143-146, 177-265, 271-274, 285-295, 372-516), în întregirea sau intereptarea unor inscripții mărunte gnostice, creștine sau laice (p. 34-35, 177-187, 119, 143-144, 177-187, 218-265, 365368, 381-409, 418-422, 427-444, 448-488), în judecarea fără
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de pildă, al Odei către Napoleon, mult prea diferită de Oda (în metru antic) pentru a-i putea fi subordonată. Comparația e cît se poate de convingătoare. Cel de-al doilea procedeu propus de Creția, reconstituirea, seamănă cu restaurarea vechilor monumente: „S-a întîmplat prea adesea ca monumente arhitectonice ilustre să fi căzut pradă măcinării veacurilor [...]. Dar monumentul a existat cîndva în structura sa aurorală și sarcina restauratorului este aceea de a încerca să reconstituie ceva din vechea lui frumusețe și
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]