1,756 matches
-
limitata, ca si libertatea, și că nu putem să evadăm din „închisoarea materială” a naturii umane. Am văzut că omul este determinat genetic, biologic, psihologic si social, insă deasemenea este dotat cu rațiune și liber arbitru, care stă la baza moralului fiind exclusiv o componentă a lumii materiale stând la baza societății, armoniei si progresului, prin legi morale de la „Codul lui Hammurabi”, trecând pe la „Decalogul biblic”, până la „Carta drepturilor omului”. Am văzut deasemenea, că noi nu cunoaștem noumenul si lucrul in
METAFIZICA (6) – „SENSUL EXISTENŢEI” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355007_a_356336]
-
sau fiind influențată de aceasta, decât revelația directă din partea lui Dumnezeu. Si apoi, toate culturile au revelațiile lor. Religia este bazată pe frică, superstiție și egoism, dogme și rituri, iar in anumite situații pe fanatism și extremism. Frică, pentru că scopul moralului din punctul religios de vedere este dobândirea vieții veșnice, nu conviețuirea in armonie a persoanelor raționale, pentru că dacă nu aleg binele aleg moartea (...fiindcă plata păcatului este moartea, Romani 6,23), astfel că religia este „nuiaua” moralității, și prin asta
METAFIZICA (6) – „SENSUL EXISTENŢEI” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355007_a_356336]
-
umane, creând un continuu conflict existențial. Pe de o parte aspirația personală spre fericire, catalogată drept egoistă, iar pe de altă necesitatea socializării, provenită din instinctul de socializare (pentru că singurătatea înseamnă nefericire), și deci acceptarea “binelui comun”. În această ipostază moralul reprezintă echilibrul necesar impus de instinctul de supraviețuire având rolul de armonizare a trei caracteristici inerente naturii umane: impulsurile instinctuale, socializarea și supraviețuirea. Hazardul și nașterea angoasei ÎI, 35x45 cm Aspirațiile omului de eliberare din lanțurile biologice și sociale sunt
CONSTANTIN POPA HAZARDUL ŞI NAŞTEREA ANGOASEI de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355048_a_356377]
-
vedea boală, calamitățile naturale, moartea). Existența materială este produsul hazardului, absurdului, nicidecum al unei dreptăți cosmice. Hazardul și nașterea angoasei V, 40x60 cm Lupta pentru supraviețuire. Este înnăscuta în natura umana și exploatată de socializare. Societatea are obligația impusă de moral și instinctul de supraviețuire să intervină în procesul biologic al selecției naturale prin legi care să garanteze libertatea, fericirea, siguranța individului, si chiar dacă acum o face, se află la un nivel foarte firav (a se vedea lumea a treia, războaiele
CONSTANTIN POPA HAZARDUL ŞI NAŞTEREA ANGOASEI de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355048_a_356377]
-
grăsime nici nu li se mai aude inima. fetele tinere sunt doar miei la tăiere în preajma ghilotinei bărbaților avuți în de toate mai puțin în dragoste bărbații îmbătrânesc repede de aceea își iau în preajma femei tinere care să le ridice moralul aflat la pământ hai lasă-mă îmi spune el în timp ce alunecă în patul alteia mai tinere gras că un porc bătrân că un munte rece că și un șarpe se gudura la trupul cald al unei fete care știe ca
CUM ŞTIU FEMEILE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355561_a_356890]
-
în artă și îmi explica pe îndelete că Dostoievski nu se amesteca în viața personajelor sale, vocea sa nu se făcea auzită, ca la alții, care cuprind viața în toate elementele ei pure și impure și încearcă nu să separe moralul de imoral, ci să le umanizeze și, scria ea, “realitatea văzută de oameni n-are nici o valoare, dacă nu e filtrată prin cultură. Omul trăiește prin simțuri și prin emoții. Cunoașterea mai are nevoie de o dimensiune. Numai prin simțuri
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
a intervenit în lumea materială dând omului un model moral de natură divină, atunci ar trebui să considerăm că nu a dat doar unul, ci fiecare mare cultură are modelul ei divin (precum Guatama Siddhartha, Lao Tse sau Mahomed). Deasemenea, moralul este o condiție exclusivă a realității materiale, și scopul final al moralului nu ar trebui să fie mântuirea ci conviețuirea în armonie a oamenilor. Rolul religiei nu ar trebui să fie impunerea moralului prin frică morții eterne apărută în urmă
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
divină, atunci ar trebui să considerăm că nu a dat doar unul, ci fiecare mare cultură are modelul ei divin (precum Guatama Siddhartha, Lao Tse sau Mahomed). Deasemenea, moralul este o condiție exclusivă a realității materiale, și scopul final al moralului nu ar trebui să fie mântuirea ci conviețuirea în armonie a oamenilor. Rolul religiei nu ar trebui să fie impunerea moralului prin frică morții eterne apărută în urmă determinismul religios (Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
Guatama Siddhartha, Lao Tse sau Mahomed). Deasemenea, moralul este o condiție exclusivă a realității materiale, și scopul final al moralului nu ar trebui să fie mântuirea ci conviețuirea în armonie a oamenilor. Rolul religiei nu ar trebui să fie impunerea moralului prin frică morții eterne apărută în urmă determinismul religios (Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul Lui fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară ci să aibă viața veșnică. Ioan 3,16
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
al vieții. Scriu pentru că trebuie redată omului demnitatea știrbită pe de o parte de nihilism prin afirmarea ideii că suntem nimic, rodul accidentului, iar pe de alta de religie care reduce omul la „cerșetorul” grației divine. Scriu având convingerea că moralul trebuie înfăptuit nu în așteptarea vreunei recompense, ci pentru ca este necesar în procesul de socializare la care suntem obligati să participăm. Scriu pentru că „“natura umană” este victimă a vieții, și mă aflu în căutarea dreptații, chiar dacă asta înseamnă a fi
TAINA SCRISULUI (27) – SCRIIND CU PENSULA de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355052_a_356381]
-
Universul cu legile fizicii că un cadru în care să apară natura umana, ca a creat mecanismele necesare vieții, lăsând că aceste mecanisme să controleze viața. Am observat că Dumnezeu a dat omului rațiunea, ca rațiunea naște liberul arbitru și moralul, ceea ce face ca Dumnezeu să nu intervină direct în viață omului, lăsându-l liber să aleagă ceea ce îi este necesar vieții materiale limitate, ca moralul trebuie înfăptuit nu pentru mântuire, ci pentru supraviețuire și armonie. Și dacă considerăm că Dumnezeu
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
viața. Am observat că Dumnezeu a dat omului rațiunea, ca rațiunea naște liberul arbitru și moralul, ceea ce face ca Dumnezeu să nu intervină direct în viață omului, lăsându-l liber să aleagă ceea ce îi este necesar vieții materiale limitate, ca moralul trebuie înfăptuit nu pentru mântuire, ci pentru supraviețuire și armonie. Și dacă considerăm că Dumnezeu a creat lumea, atunci este necesar să considerăm că există și un motiv pentru creație. Însă, cum nu putem cunoaște ... Citește mai mult Până acum
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
Universul cu legile fizicii că un cadru în care să apară natura umana, ca a creat mecanismele necesare vieții, lăsând că aceste mecanisme să controleze viața. Am observat că Dumnezeu a dat omului rațiunea, ca rațiunea naște liberul arbitru și moralul, ceea ce face ca Dumnezeu să nu intervină direct în viață omului, lăsându-l liber să aleagă ceea ce îi este necesar vieții materiale limitate, ca moralul trebuie înfăptuit nu pentru mântuire, ci pentru supraviețuire și armonie. Și dacă considerăm că Dumnezeu
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
viața. Am observat că Dumnezeu a dat omului rațiunea, ca rațiunea naște liberul arbitru și moralul, ceea ce face ca Dumnezeu să nu intervină direct în viață omului, lăsându-l liber să aleagă ceea ce îi este necesar vieții materiale limitate, ca moralul trebuie înfăptuit nu pentru mântuire, ci pentru supraviețuire și armonie. Și dacă considerăm că Dumnezeu a creat lumea, atunci este necesar să considerăm că există și un motiv pentru creație. Însă, cum nu putem cunoaște ... IV. CONSTANTIN POPA - METAFIZICA (5
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
materială, pentru că un determinism metafizic - predestinația, ar însemna controlul lui Dumnezeu asupra vieții, și deci lipsa absolută a liberului arbitru, fapt pe care il considerăm fals. Așadar, liberul arbitru este propriu naturii umane, a realității materiale și stă la baza moralului, la baza supraviețuirii, interacțiunii și armoniei dintre ființele raționale. Animalele nu au liber arbitru și nici moral, pentru că diversitatea biologică este o consecință a luptei pentru supraviețuire (selecția naturală), si nu o consecință a alegerii prin rațiune și voință. Natura
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]
-
a se asigura resursele energetice, constituirea unui număr de unități pe măsura resurselor țării, asigurarea cantității de armament, încadrarea unităților cu cadre militare cu capacitate de conducere, înființarea de centre de instrucție, crearea unui sistem de pregătire foarte bun, ridicarea moralului armatei, ajutorarea familiilor celor care duceau greul războiului, crearea unei motivații a luptei. De asemenea, a fost amintit ajutorul oferit de natură și de biserică: primăvara anului 1917 a fost blândă și a permis cultivarea de legume chiar în grădinile
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
suprapunere: „Descrierile lui Barbu nu se desăvârșesc niciodată în plan. Ele au totdeauna adâncimea unei semnificații morale. De aceea, din poemele ciclului pe care-l analizăm acum, unele, cum este de pildă „Arca”, păstrează deopotrivă termenul concret și pe cel moral al unei comparații; în timp ce altele, cum este „Copacul”, „Lava”, sau „Râul”, păstrând numai termenul concret al unei comparații implicite și amputând pe cel moral, devin de fapt niște alegorii( T.Vianu- Ion Barbu...) Prin analiza elementelor formale, sensul original al
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
-l analizăm acum, unele, cum este de pildă „Arca”, păstrează deopotrivă termenul concret și pe cel moral al unei comparații; în timp ce altele, cum este „Copacul”, „Lava”, sau „Râul”, păstrând numai termenul concret al unei comparații implicite și amputând pe cel moral, devin de fapt niște alegorii( T.Vianu- Ion Barbu...) Prin analiza elementelor formale, sensul original al poeziei barbiene se detașează evident: „Obiectivitatea parnasiană aducea o respingere a orcărei porniri de intervenție subiectivă a poetului...Barbu este mai retoric. Unele din
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
tinere aspirante la o dezumanizantă viață ”mai ușoară”. Implicațiile psihologice ale romanului sunt majore, individul catalogat ”altfel” are de îndurat o umilință atroce, eticheta pusă devenind o cruce greu de purtat, într-o societate nepregătită să accepte ori să ridice moralul. Multe dintre personaje își ascund trecutul, din teama față de oprobriul public, fiecare poveste în parte fiind strigătul mut al dreptului la o viață normală, lipsită de orgolii sau de timidități excesive. Bine scris, cu vervă și forță creatoare, romanul Georgetei
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
prea venisem fără probleme până aici,am încercat eu să o dau în glumă, dar vocea îmi era falsă, neonvingătoare. - Lăsați, o să treacă - Eu nu circul permanent cu mașina. Și șaizeci de zile nu sunt o veșnicie. Dar mă sâcâie. Moralul meu labil cedase. Mă blazasem. Am mai discutat noi pe drum dar nu ne-am mai înviorat. Plutea o atmosferă de câine plouat, de copil bătut pe nedrept. Îmi venea să opresc mașina într-un loc aglomerat, să mă urc
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
omului care se observă îi este greu să găsească un doctor care să priceapă mai bine ca el să-i caute de sănătate. Platon, discipolul lui Socrate, asemuia binele cu soarele, ca binele metafizic care-l cuprinde și pe cel moral. A ajunge la ideea de bine, însemna a vedea lucrurile în lumina soarelui. Întrucât Dumnezeu a făcut o lume bună, principiul binelui îl identifica cu Dumnezeu. Ca și Socrate de altfel, presupunea că El este creator, că El creează binele
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
lume”, voind să știe din ce elemente este constituită. Socrate a fost cel care a mutat preocuparea de până atunci asupra lumii exterioare, la cea interioară, de la cosmos la om, adică a reorientat reflecția filozofică de la universul fizic la cel moral. Filozoful roman Cicero (106-43 î.Hr.) considerat „homo universalis” aprecia că Socrate a coborât filozofia din cer pe pământ. Socrate a fost un martir al filozofiei murind nevinovat, prevestind parcă, soarta celor martirizați pentru mărturisirea credinței creștine, numit mai târziu, de către
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
civilizatoare (învățământ, biblioteci, sănătate) ale statului să funcționeze. La cota de avarie. Cu efecte dezastruoase la nivelul poporului. Noroc că Biserica e instituție privată, altfel era și ea pusă pe butuci cu managementul de stat! E singura care mai menține moralul credincioșilor. În astă vreme „fanii de partid” se ceartă între ei arătând, doar pe ce li se livrează de tembelviziuni, a cui hoți sunt mai șmecheri. Să nu știe că toți decidenții postdecembriiști fac parte din aceeași gașcă? În rest
TABLETA DE WEEKEND (124): TRĂIASCĂ ISTERIA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369756_a_371085]
-
o vorbă populară că adevăratele prietenii între oameni se fac în condiții mai grele, de pildă, în război, în armată, în spital etc. Cum în orice rău există și un lucru bun, bătrânelul meu, cu toată boala lui, avea un moral personal ridicat, o credință puternică și o motivare crescută de a nu se da bătut, de a merge mai departe cu viața, cu bune și cu rele, de a fi alături de soție, de cei trei copii (Maria, Ionel, Remus) și
DOAMNE, NU MAI POT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368182_a_369511]
-
îndelete în ce constă această economie... despre care bineînțeles eram foarte curios. M-a privit în ochi și mi-a explicat cu mare bucurie și satisfacție că... până la „invenție”, muncitorii, pentru a-și lecui setea și a-și mai ridica moralul, pierdeau timp să coboare la subsol, în pivnița unde erau butoaiele uriașe cu licoarea lui Bachus! Acolo, deschideau caneaua și umpleau o cutie de conservă goală cu vinul preferat! Fiind în grabă, deseori nu închideau bine robinetul și din „pic
BANCA AMINTIRILOR (1) – PUNGA CU ARDEI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368189_a_369518]