418 matches
-
în realizarea unor idealuri morale prin intermediul politicii ar deveni himerice 13. Chiar lăsând la o parte faptul că Jubb și Rossi operează o echivocație prin intermediul acestor observații (obiectând împotriva moralismului ca metodologie de argumentare în filosofia politică prin argumente împotriva moralismului ca teorie despre specificul și obiectivele politicii), nu pot să nu atrag atenția asupra faptului că ele sunt false. Afirmația că politica poate include și dominația (i.e., că nu toate actele politice sunt, așa cum susțin realiștii, acte politice legitime), nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
egalității fiecărei persoane. Și de vreme ce acestea sunt exemple tipice de valori utilizate în filosofia morală, este incomprehensibil pentru noi de ce cineva ar nega validitatea conceperii lor ca valori morale [...] Argumentul realist este acela că putem să ne descurcăm și fără moralismul politic, i.e., genul de teorie politică ale cărei teorii sunt fundamentate pe principii și valori morale. Dar dacă realiștii încep să argumenteze că acele valori pe care le considerăm în mod tipic drept valori morale sunt, de fapt, valori politice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ci numai prin întrebuințarea principiului moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și a principiului egalității umane fundamentale 25. Pe lângă avansarea unei concepții realiste implauzibile a legitimității politice, tot ceea ce realizează Sleat prin această "amendare" este înlocuirea unui moralism universalist cu un moralism parohialist. Această înlocuire nu aduce însă niciun serviciu realismului în disputa cu moralismul. Împotriva a ceea ce pare să creadă Sleat, moralismul parohialist este tot moralism, nu realism. Nu în ultimul rând, dacă Erman și Möller au
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
principiului moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și a principiului egalității umane fundamentale 25. Pe lângă avansarea unei concepții realiste implauzibile a legitimității politice, tot ceea ce realizează Sleat prin această "amendare" este înlocuirea unui moralism universalist cu un moralism parohialist. Această înlocuire nu aduce însă niciun serviciu realismului în disputa cu moralismul. Împotriva a ceea ce pare să creadă Sleat, moralismul parohialist este tot moralism, nu realism. Nu în ultimul rând, dacă Erman și Möller au dreptate în observațiile lor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
egalității umane fundamentale 25. Pe lângă avansarea unei concepții realiste implauzibile a legitimității politice, tot ceea ce realizează Sleat prin această "amendare" este înlocuirea unui moralism universalist cu un moralism parohialist. Această înlocuire nu aduce însă niciun serviciu realismului în disputa cu moralismul. Împotriva a ceea ce pare să creadă Sleat, moralismul parohialist este tot moralism, nu realism. Nu în ultimul rând, dacă Erman și Möller au dreptate în observațiile lor (și nu văd cum am putea să nu le dăm dreptate în aceste
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realiste implauzibile a legitimității politice, tot ceea ce realizează Sleat prin această "amendare" este înlocuirea unui moralism universalist cu un moralism parohialist. Această înlocuire nu aduce însă niciun serviciu realismului în disputa cu moralismul. Împotriva a ceea ce pare să creadă Sleat, moralismul parohialist este tot moralism, nu realism. Nu în ultimul rând, dacă Erman și Möller au dreptate în observațiile lor (și nu văd cum am putea să nu le dăm dreptate în aceste observații), situația nu se schimbă prea mult nici
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politice, tot ceea ce realizează Sleat prin această "amendare" este înlocuirea unui moralism universalist cu un moralism parohialist. Această înlocuire nu aduce însă niciun serviciu realismului în disputa cu moralismul. Împotriva a ceea ce pare să creadă Sleat, moralismul parohialist este tot moralism, nu realism. Nu în ultimul rând, dacă Erman și Möller au dreptate în observațiile lor (și nu văd cum am putea să nu le dăm dreptate în aceste observații), situația nu se schimbă prea mult nici în cazul celei mai
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este o poziție metodologică "fezabilă" sau "realistă" cu privire la întemeierea concepțiilor legitimității politice. Exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este imposibil de pus în practică. Realismul radical nu este decât un moralism deghizat. La aceeași concluzie ajungem și dacă privim lucrurile din perspectiva propusă de Alice Baderin. În cadrul unei execuții scurte și sumare (dar nu mai puțin eficiente) a pretenției realiștilor de a se fi "eliberat" de principiile și valorile morale "pre-politice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
refuză, pur și simplu, să le conștientizeze sau să le recunoască 31. Nu vreau să trec la următorul capitol fără să fac încă două precizări. Prima este aceea că, din punctul meu de vedere, realismul este caracterizat nu doar de moralismul evidențiat de Erman și Möller, ci de toate celelalte forme de moralism care i-au fost atribuite sau/și obiectate. Nu văd cum am putea să nu fim de acord, spre exemplu, cu Jonathan Floyd, în constatarea că și realiștii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Nu vreau să trec la următorul capitol fără să fac încă două precizări. Prima este aceea că, din punctul meu de vedere, realismul este caracterizat nu doar de moralismul evidențiat de Erman și Möller, ci de toate celelalte forme de moralism care i-au fost atribuite sau/și obiectate. Nu văd cum am putea să nu fim de acord, spre exemplu, cu Jonathan Floyd, în constatarea că și realiștii exprimă, la rândul lor, judecăți morale - desigur, de natură consecințialistă, nu deontologică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
William E. Scheuerman în sugestia că distincția realistă între politică și dominație este una moralistă (i.e., una impregnată de valori și principii morale). Mai mult, în opinia mea, realiștii s-au putut simți încrezători în legitimitatea și fezabilitatea proiectului alungării moralismului metodologic din filosofia politică nu numai pentru că s-au bazat și se bazează pe asumpții sau premise greșite în evaluarea șanselor argumentării de tip instrumental în rezolvarea problemelor de întemeiere pe care le întâmpină filosofii politici, ci și pentru că s-
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
bazează pe asumpții sau premise greșite în evaluarea șanselor argumentării de tip instrumental în rezolvarea problemelor de întemeiere pe care le întâmpină filosofii politici, ci și pentru că s-au sprijinit și se sprijină pe această formă deghizată (și neîntemeiată) de moralism, pentru că, în termenii lui Scheuerman, ei "au introdus prin contrabandă etica și moralitatea în chiar definiția politicii"34. În orice caz, mi se pare de netăgăduit că realismul recent din filosofia politică are la bază o concepție "idealistă" a politicii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
idealizare" - inclusiv, aș adăuga, în sensul unui proces de moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce răspunde imperativului de a fi corect față de realiști, este aceea că argumentarea prezentată în acest capitol nu arată că distincția între realism și moralism este una superfluă. Pentru ca distincția între moralism și realism să fie superfluă trebuie să fie adevărat că valorile morale sunt necesare (apelul la ele este inevitabil) în orice încercare (inclusiv în orice încercare realistă) de justificare a unei concepții politice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
proces de moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce răspunde imperativului de a fi corect față de realiști, este aceea că argumentarea prezentată în acest capitol nu arată că distincția între realism și moralism este una superfluă. Pentru ca distincția între moralism și realism să fie superfluă trebuie să fie adevărat că valorile morale sunt necesare (apelul la ele este inevitabil) în orice încercare (inclusiv în orice încercare realistă) de justificare a unei concepții politice normative plauzibile. Desigur, Ermann și Möller au
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aceasta nu înseamnă și că nu văd nimic indezirabil - în proiectul argumentării pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor pentru care insistă realiștii, pentru sau împotriva acestui tip de concepții politice normative. Ca atare, în opinia mea, o distincție între moralism și realism rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o arie de "aplicabilitate" mult mai restrânsă decât și-ar dori realiștii radicali. Despre realismul moderat Am sugerat la un moment dat - împotriva curentului de opinie dominant - că unul dintre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realist radical. Pasajele care susțin această interpretare sunt, de obicei, pasaje din In the Beginning Was the Deed. Însă In the Beginning Was the Deed nu este singura lucrare ce trebuie luată în calcul în interpretarea poziției lui Williams cu privire la moralism și realism în filosofia politică. Cel puțin la fel de importante în acest sens mi se par și recenziile pe care el le-a realizat lucrărilor fundamentale ale lui John Rawls sau Robert Nozick (principalii filosofi politici pe care i-a considerat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și trebuie să-și asume cele mai multe dintre sarcinile precizate de Waldron este, cred, dincolo de orice dezacord rezonabil 16. Filosofia politică nu poate fi, într-adevăr, redusă la studiul "idealurilor demne de urmărit în viață". Acest argument al lui Waldron împotriva moralismului ca teză despre specificul filosofiei politice se bazează, însă, după cum probabil ați observat deja, pe o uriașă - și extrem de surprinzătoare și dezamăgitoare, în cazul său - deformare a ceea ce susțin moraliștii atunci când definesc filosofia politică drept o ramură a eticii sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acestei caracterizări. Și nu am în vedere aici, așa cum s-ar putea crede, proiectul liberalismului politic centrat pe rațiunea publică. Realiștii nu s-au înșelat în opinia că liberalismul politic de acest tip constituie, la rândul său, o formă de moralism. Așa cum insistă și susținătorii săi, în ciuda caracterului său "politic", liberalismul centrat pe rațiunea publică rămâne o teorie a "moralității politice", un răspuns la întrebări de natură morală cu privire la sfera politicului sau/și un proiect filosofic de argumentare pentru idealuri care
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
parte însă, proiectul poate fi descris ca fiind, cel puțin parțial, și unul metaetic, de vreme ce el asumă o poziție metaetică de tip pragmatist. Iar metaetica este, la urma urmei, alături de filosofia morală normativă, o ramură a filosofiei morale. Despre justificarea moralismului De ce consider că moralismul reprezintă o metodologie la care filosofia politică este justificată să recurgă? Există o versiune lungă și una scurtă a răspunsului la această întrebare. Versiunea lungă - pentru a cărei expunere adecvată aș avea nevoie, practic, de o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fi descris ca fiind, cel puțin parțial, și unul metaetic, de vreme ce el asumă o poziție metaetică de tip pragmatist. Iar metaetica este, la urma urmei, alături de filosofia morală normativă, o ramură a filosofiei morale. Despre justificarea moralismului De ce consider că moralismul reprezintă o metodologie la care filosofia politică este justificată să recurgă? Există o versiune lungă și una scurtă a răspunsului la această întrebare. Versiunea lungă - pentru a cărei expunere adecvată aș avea nevoie, practic, de o nouă carte - ar face
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
așadar, versiunea scurtă a răspunsului meu, de vreme ce ea ne conduce mult mai rapid, poate mai puțin plictisitor - și, aș adăuga, la fel de convingător - la același rezultat. Potrivit versiunii scurte a răspunsului la întrebarea aflată în discuție, la baza convingerii mele că moralismul reprezintă o metodologie pe care filosofia politică este justificată să o întrebuințeze se află în special două temeiuri. Primul este constituit, în esență, de opinia că susținerile și argumentele oricărei teorii politice trebuie să fie compatibile cu anumite exigențe sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dintre ei apără, fie și numai în cazul societăților cu tradiție democratic-liberală, tot liberalismul sau, în orice caz, o versiune a acestuia, ca sistem sau ideal de organizare politică 4. Temeiul sau argumentul fundamental pe care îmi bazez opinia că moralismul reprezintă o metodologie la care filosofia politică este justificată să recurgă este totuși cel de-al doilea. Este vorba despre argumentul care a fost deja sugerat de remarcile și observațiile mele anterioare și care a stat dintotdeauna la baza moralismului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralismul reprezintă o metodologie la care filosofia politică este justificată să recurgă este totuși cel de-al doilea. Este vorba despre argumentul care a fost deja sugerat de remarcile și observațiile mele anterioare și care a stat dintotdeauna la baza moralismului, deși nu a fost formulat de foarte multe ori atât de explicit precum îl voi formula aici. Argumentul este acela că problemele filosofiei politice trebuie să constituie, în mod evident, probleme filosofice - sau, în orice caz, probleme care comportă și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că nu poate fi izolată de etică și că valorile, principiile și intuițiile sau convingerile morale nu pot fi alungate din metodologia sa, așa cum și-ar dori realiștii radicali. Nu cred că strică să repetăm parțial acest argument fundamental pentru moralism, de data aceasta cu referire exclusivă la dreptatea socială (una dintre temele mele preferate din filosofia politică). Argumentul are două premise fundamentale. Prima este premisa că, după cum s-a afirmat (sau măcar s-a presupus) de atâtea și atâtea ori
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
conținutul conceptului de dreptate socială, filosofia politică este îndreptățită (dacă nu chiar obligată) să utilizeze, pentru realizarea acestui obiectiv, principii, intuiții sau convingeri morale. În cadrul investigațiilor mele, am putut descoperi doar patru categorii de contra-argumente realiste la argumentul fundamental pentru moralism. O primă categorie neagă prima premisă. În această categorie includ, spre exemplu, mult citata afirmație a lui John Dunn potrivit căreia "nivelul interesului și al energiilor imaginative" pe care filosofii politici le-au investit în investigarea temei dreptății sociale este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]