2,283 matches
-
o tentativă și atît. Ba m-a violat. Atunci vom face o reconstituire... Doamne ferește! Deci nu...? Nu-l puteți ierta? Să-mi dea 1000 lei. Ține, femeie, o sută de lei și gata. Băiatul se uită aiurit la tîrg și mormăie. Dar... am... Nu chiar, rîde procurorul. Lasă, ai să vezi tu cînd mai crești un pic. Adam își pune pardesiul și rîde satisfăcut că a stins litigiul. Aneta Drumeagul se oprea la casa lui Obadă, acolo unde satul de munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
gata să mănînce jar, să verse sînge, să dea foc, să dărîme și să calce în picioare. O să fii mulțumit, șefu'! Cei doi se despart amical. Doar Mircea nu încetează să pufăie nervos, să se scarpine pe chelie și să mormăie a furie. Începînd din acea zi, titluri de o șchioapă înfierează pe cel care nu dă terenul. Caricaturi, poze, răcnete, țipete și tot tărăboiul din lume încearcă să îndoaie cerbicia celui care nu dă. Atacurile sînt semnate de Mircea Armașu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dans și se avîntă, după o muzică imaginară. Hai, femeie, strigă domnul Cepoi. Era nervos. Se aștepta la moștenire și cînd colo mîncătorul de cîini era... galant. Nu mă duc pe jos. Du-te tu și adă mașina aici. Cepoi mormăie, protestează și nu vrea în ruptul capului. Dă-mi cheile, o aduc eu, se oferă Cazacioc. Lasă, mă duc eu. Pe unde o iau ca să ajung aici? De la răscruce o iei spre dreapta și peste 2 km o faci pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și tace. Continui: Din joaca și din plăcerea ta se naște un copil. Un copil are nevoie de tată și mamă. Te bucuri de plăcere, dar trebuie, la o adică, să-ți asumi și responsabilitățile ce decurg de aici. Știu, mormăie Donose. Și? Eu nu mă eschivez, dacă-i al meu... Mă enervez teatral: Cuuuum? Pui la îndoială... Doamne, ce mi-i dat să aud??! Am făcut impresie și nervii mei care țîșneau prin toți porii au avut succes. Evident că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
puțin. Deci deja port coarne? Ți-am spus că-s mititele. Nu fi prostuț. Ne leagă spiritul și nu impulsurile animalice. Viorel își privește nevasta. Este superbă, este a lui și, în fond, ar fi o tîmpenie... Bun și așa, mormăie pentru el. Ce-ai spus? Nimic. Ne-om înțelege noi. Nu de mult, Viorel și-a dat duhul. Începînd de la această dată a avut cea mai fidelă muiere de pe pămînt. Nevasta lui Rîmbu Deși avea patru decenii, profesorul Rîmbu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să se însoare. Totuși, l-am surprins că trage cu ochiul la studente. Pe la ora șapte Gheorghe sună la intrarea din vila profesorului. Răcoarea dimineții i-a ascuțit simțurile și avea o stare excelentă pentru discuții elevate. Așa de dimineață, mormăie profesorul a reproș. Dumneavoastră ați fixat ora. A, da. Uitasem. Bătrînețea, bat-o vina. Așteaptă în bibliotecă pînă termin și eu tabietul de dimineață. Pe hol Lupașcu observă niște ghetuțe pentru femei. Remarcă mai ales o cataramă din alamă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cuibușor de nebunii". Da' de unde, sare Ilona ca friptă. Adică cum? A venit cu o durere de șale groaznică. I-am făcut frecții, i-am dat diclofenac și abia se tîra, săracul. Așa de rău? spun, uitîndu-mă la Mitică. Da, mormăie acesta, abia camuflînd un zîmbet. Curcudel s-a schimbat De două zile și de două nopți lumina arde continuu în cămăruța lui Ion Curcudel. Nici o mișcare nu s-a observat prin curte și zăpada căzută între timp era imaculată, necălcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cosești pe ea, implora Aneta. Cum acumula veninul de două săptămîni, Aneta vede și nu crede, cum îi intră în curte cucoana Veta. Doamne apără-mă de Satana, uită-te că vine la mine! Bună ziua, doamnă Aneta. Poftim în casă, mormăie gazda. Am vrut să mai vorbim, să ne cunoaștem. Ce să ne cunoaștem? Fiecare cu viața lui, cu necazul lui. Așa este. V-am adus un șal. Doamne, mi-ai adus cadou! Am vorbit cu al meu să-ți facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
doare, hai? Dar mie să-mi placă dacă tu trădezi cauza Partidului și mergi pe la popi pe acasă ? Dacă vrei să-nveți la popa unguresc, Partidul o să te scoată de la școală și o să te lase la popă! Nu vreau, am mormăit, pentru că una ca asta chiar că nu-mi plăcea. CÎnd i-a mai trecut mînia, tata m-a Întrebat ce ne Învățase de fapt preotul maghiar. — Despre niște roșii... — Cum?! — Paradicsom, am devenit eu mai explicit. Răspunsul meu a stîrnit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de folclor i-au răspuns Încîntați că „De cînd nu te-am mai văzut... Dar bine că n-am avut motive de a da pe la tine pe la cabinet cu necazuri, ce bine că ne Întîlnim aici“. Ceilalți, În schimb, au mormăit ceva despre acordul lor cu mine, micșorarea ușoară a notelor, așteptarea zilei de mîine, asigurarea că au consemnat totul și un „la revedere“ adresat numai mie cu apelativul „domnul de la București“. Nume nu mai aveam, graba lor de a dispărea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ba se destrăma, ba se Închega În falduri curgătoare de albastru din ce În ce mai Întunecat, În perdele și flamuri. — Scoală, Zahar, Îl Înghionti pe tînăr, văd o minune! Rusul se frecă temeinic la ochi, tresări, Își făcu de trei ori semnul crucii, mormăi o rugăciune, apoi Încă una: — Ochiul lui Dumnezeu, Iuri, soarele nopții, ochiul Dom nului asupra noastră, nu te spăimînta, uite! Și ținti cu degetul spre un colț de cer unde verdele se făcea mai palid plouînd de sus cu raze
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Vecinul sosise. Bărbatul i-a dat masa. Când a vrut să-i plătească, bărbatul a spus că nu ia nimic pe lucrul lui; doar atât: să-i spună "mulțumesc Lui Dumnezeu" de câte ori se așează la masă. Uimit, vecinul a plecat mormăind: "Păi de-aia n-ai nici de unele în casă! Calic, da' cu nasu' pe sus!" Atunci, bărbatul s-a uitat la copil și am văzut cum în ochi îi juca toată bucuria și toată lumina soarelui. "Nu veniți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
din oraș. Dar unde sunt părinții, bunicii ?! Da, e adevărat, ici și colo vedeai câte un bătrân chiar în parc văzusem unul care semăna cu Einstein, plus niște ochelari cât roata carului pe nas, care-și așezase laptopul pe bancă, mormăi ceva spre mine, apoi se întorsese demonstrativ cu spatele și începuse să lucreze. După un timp, se răsuci spre mine și strigă : "Hei, nu-ți irosi timpul ! Fă ceva !"dar eu eram în vacanță și aveam chef să fac exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
lângă oaia aia bălțată cu mielul ei biata de ea ! -pe o parte mielul, pe cealaltă eu ! Și zău că era mai cald decât în cojoaca mea ! Repede, adormitule ! Se-ntâmplă ceva ! Dacă-mi spui iar de nu știu ce stea am mormăit eu să știi că te bat ! Stai acolo, taci odată și nu-mi mai spune de stele care luminează, care merg, care stau și nu mai știu ce! Și noaptea trecută, tot așa, m-ai trezit și degeaba ! Ți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
rând cu ei, dar mă apropiasem cam la o zvârlitură de băț și ei nu mă zăriseră. Mergeau cu capul în jos, uitându-se parcă la umbra care se desena în drumul din fața lor și-și vorbeau arar. Mai mult mormăiau. Nu-i văzusem niciodată așa. Unchi-mio, mai ales, despre care toată lumea spunea că e tare frumos, deștept și vesel și păcat că nu se-nsoară să se așeze și el la casa lui, cu copii cât e tânăr acu' era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
-mă-n pace ! Du-te de pe capul meu ! Am treabă ! Unul din cei doi copii: Așa vezi ! De unul singur în pădure ! Acuș cade noaptea! Ce faci aici, când maică-ta de două zile te caută înnebunită peste tot ?! Băiatul (mormăind): Păi, ea m-a trimis ! Celălalt copil (arată cu degetul spre postamentul de piatră) : Unde ? Singur, la statuia lui Vishnu ?! (întorcându-se spre el, râzând) Nu te cred ! Mă, tu vrei să fugi de-acasă ! Băiatul (hotărât, încruntat, cu pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cuvenea. Într-un târziu, drumul începu să coboare și din dosul unor răchite și sălcii, peste o apă mare, se ivi un sat. Am ajuns la Argeș, unchiule?... vru să știe Culae, nerăbdător să se vadă ajuns. Drept răspuns, căruțașul mormăi nu se știe ce și dădu bice cailor. Culae se ținu bine, ca să nu se răstoarne sau să nu cadă. Și așa, mă flăcăule, grăi căruțașul, greu la deal cu boii mici!... Al cui ești tu de pe-aicea, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se înființară doi necunoscuți, care intrară în curte ca la ei acasă și se prezentară grăbit și neprotocolar drept funcționari de la spațiul locativ, însărcinați cu luarea în primire a imobilului și a tot ce se mai găsea în el. Ababei..., mormăi primul funcționar, chel și gras, scoțând din buzunar o ștampilă și niște plastilină pentru sigilii. Ionescu..., grăi răgușit celălalt, slab și negricios, fără să se ostenească să-și scoată din gură țigara din care pufăia. La subțioară ținea un registru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ușa rămase mai departe închisă și nici un zgomot de pași nu se auzi din dosul ei. Răbdător, Mișu Leibovici apăsă din nou pe butonul soneriei. Soneria zbârnâi prelung, dar răspunsul fu iarăși aceeași tăcere ciudată. Atunci Mișu Leibovici, chibzuind puțin, mormăi în barbă că, pesemne, fiul său încă dormea și începu să bată tare în ușă. Bătăile insistente răsunară în tot coridorul, amplificate de ecou, și, drept urmare, două uși învecinate se deschiseră aproape în același timp. Din dosul primeia se ivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lucruri, pe care le puse pe măsuță. Fănel Trifu îl privi și zâmbi: Pentru bătrân sunt gata să pun mâna-n foc, zise. E un om de absolută încredere. Nu e cazul să ne facem griji din cauza asta... Camaradul său mormăi ceva cu o mină încă sceptică și dădu la iveală din rucsac un pistol-mitralieră, pe care îl verifică atent și îl ascunse apoi sub pat. Pe stradă se auzi trecând un camion greu, care făcu gemurile să zuruie, apoi liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să fie semnat. Ghiță Marangoci, care asistase tot mai apatic la ultimele verificări de gestiune, mirosind a transpirație și a trăscău de prune, văzând că Stelian terminase cu lucrul, se săltă de pe scaun și sughiță din fundul rărunchilor: Domn șef..., mormăi el umil și jalnic, domn șef... m-ai nenorocit!... Noi, Ghiță, să știi că nu ne-am făcut decât datoria aici și nimic altceva! îi explică cu îngăduință Stelian, folosind pluralul modestiei, și ridicând tocul de pe tejghea își puse fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se ocupă de secția de copii cu probleme psihomotorii, răspunde pe loc Victor. Bătrânul fotograf analizează cu minuție fotografiile marcate de trecerea anilor. Dora asistă cu răbdare și interes la retușarea și mărirea imaginilor. Ascultă și interpretează în gând vorbele mormăite de artizanului priceput în timp ce lucrează : "Ce tip de aparat să fi fost folosit oare ? Iată, reușesc să descifrez și anul marcat pe spatele fotografiei cu grupul de bărbați : 1948 ! Pe vremea aceea doar nemții aveau aparate de fotografiat portabile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
au așezat în formație, domnul îngâna misterios, ceva în genul îîîîîîîîîî, ăăăăăăăăăă, îîîîîîîîîîîî, eeeeeeeeeeeee, dar cu un fel de suferință, ca și cum l-ar fi apucat durerea de măsele. Ridica apoi mâna dreaptă în aer, după care începeau și negresele să mormăie, de parcă ar fi vrut să-l imite pe domn. Brusc, domnul se supăra, făcea o mișcare ciudată, cu aceeași mână, și mormăiturile încetau. Mormăia apoi el singur, înceta, relua mormăitul, după care întreba scurt: "Înțeles?" Nu răspundea nimeni. Când, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
apucat durerea de măsele. Ridica apoi mâna dreaptă în aer, după care începeau și negresele să mormăie, de parcă ar fi vrut să-l imite pe domn. Brusc, domnul se supăra, făcea o mișcare ciudată, cu aceeași mână, și mormăiturile încetau. Mormăia apoi el singur, înceta, relua mormăitul, după care întreba scurt: "Înțeles?" Nu răspundea nimeni. Când, într-un târziu, începeau să cânte ceva despre o înălțare la cer, unele negrese erau asediate de tuse, pe altele le apuca strănutul, moment în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mai elimina apa. Învățată cu eficiența teutono-niponă din ultimii cinci ani, a chemat un instalator, care, desigur, a întârziat vreo săptămână. În urma telefoanelor insistente, omul cu pricina s-a deplasat plictisit la apartamentul nostru, a examinat superficial instalația și a mormăit că mașina nu pare a avea vreo defecțiune, fiind vorba doar de un mic blocaj al furtunului de eliminare a apei, problemă care se remediază în câteva secunde. A pretins douăzeci de lei, bașca o mică atenție, deși, propriu-zis, nu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]