273 matches
-
în toată regula! Adelina era așa de dulce și nebunatică! În gara din Roman am coborât și m-am târât cu valizele până în cimitirul Pielea și Osu’, la mormântul bunicului. Era patru dimineața. Ploua mărunt, candelele clipoceau în întuneric, un moroi cu buze vinete se holba la lună de pe vârful unei cruci. Ce bine că nu eram la Paris, ce bine că bunicul nu era înmormântat la cimitirul Père-Lachaise! Acolo n-aș fi putut veni după un sfat la o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
arată în ele, ieșind din ape sau intrând, cum vrei s-o iei, scările, podul. Și așa se trece dincolo, printre vârfurile de copaci răsturnați în luciul apei. Priceput? Așa îi vorbește sticletele de pe ramura unei răchite sufletului unui înecat. Moroiul, verde-cenușiu, stă pe marginea apei, mototolit și nehotărât. Chiar și așa se vede că era beat când a murit, beat pulbere. ─ Ce zi urâtă! oftează. Dar n-a fost urâtă de la început. Nu, la început... Soarele a strălucit, au picurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
părăsit, unde se coceau primele mure, după iarba fiarelor sau ce ne închipuiam noi a fi iarba fiarelor. Rusalin citise într-o carte rufoasă că trebuia s-o culegi pe lună plină și-n miez de noapte. Cam înfricoșați de moroi, cu luna dodoloață bătîndu-ne fețele, strîngeam din cimitir, bolborosind un descîntec din G. Dem. Teodorescu, un braț de... mărarul calului. Firește, nu deschidea nici o broască, nici un zăvor. Era un băiat cu un comportament destul de contradictoriu. Cînd plin de bunăvoință și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de gogonele și castraveți pentru murături, știi cum e, o mână spală pe alta. A mai venit baga bontul ăla de azi-noapte ? — Nu l-am mai văzut. — Bine că l-am dat pe mâna Poliției ! Și cum arăta, parcă era moroi, Doamne iartă-mă... Da’ ce-o fi vrut, ai idee ? — Cine știe ? Cine stă să- ntrebe... Că nici nu mai știi ce să-ntrebi... Înainte era mai bine, oamenii aveau mai multă frică... Madam Gavrilescu își lăsă sacoșele pe trepte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
năluci, de vreme ce se auzi un pocnet, ca și cum cineva meșterea la portiera mașinii. — Văleu, Doamne ! icni Iadeș. S-au întors rușii ! Își suci capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, dând ochii cu moroii cu stea roșie în frunte. Dar fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându- se prin deschizătură cu o repeziciune care sugera furie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nordul Dunării, odată cu generalizarea modului de viață rural și începutul uniformizării civilizației și spiritualității locale. Menținerea în lexicul limbii române a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a unor semnificații avute de aceste cuvinte în mitologia, credințele și superstițiile autohtonilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vocabularul românesc ce desemnează credințe, superstiții, cutume (obiceiuri) cuprinde numeroase dublete (triplete) lexicale (latino-slave, thraco-latino-slave), ce oferă o imagine specifică despre interferențele și conviețuirile spirituale dintre romanici și slavi. De pildă, terminologia daimonologiei românești: alături de slavonismele duh, diavol, vârcolac, mor, moroi, zmeu, vrajă, vrăjelnițe se află lexemele traco-dace bală, balaur, dulf, zgripțor, zgripțuroaică, dar și latinul drac (draco) alături de care stau "cohorte" întregi de genii, îngeri, existențe divine suprasau sub-mundane de origine greco-romană și orientală ce au "populat" spațiul Daciei și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
foamea. Copiii sunt bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune, și-i lasă betejiți ca pe Grigore cel cu mâna moale. Refugiul în această lume este generat de căutarea purității pierdute. Neînvinsa nevoie de puritate explică și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cum de manifestau aceeași înclinație bolnăvicioasă deși erau atât de diferiți); la un moment dat mi-a făcut o limonadă, mi-a dat și un test de sarcină, dar eu n-aveam timp de prostii, l-am trimis înapoi la moroii lui... Închei repede povestea cu tocana: era groaznică; m-a consolat el că de vină a fost sarea, că era expirată și stricase mâncarea, apoi a comandat niște pizza. Tocana a ajuns în coșul de gunoi și s-a grăbit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de rău. Un alt termen frecvent utilizat, de origine greacă de data asta, este acela de vârcolac (de la grecescul vrykolakas), care se referă și la vampir, și la vârcolac. Locuitorii din sudul țării, din fosta Țară Românească, utilizează și termenul moroi (invar.), pentru a desemna o rasă încrucișată între vampir și vârcolac 68. Indiferent de origine, vampirul este o fantomă tridimensională, care nu poate sau nu vrea să moară și se hrănește cu sânge proaspăt ca să supraviețuiască și să-și perpetueze
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
păsările de noapte, cum ar fi de exemplu, bufnițele. Vampirii nu au vreo familie apropiată, în schimb au un "văr", și anume vârcolacul, în legătură cu care sunt menționați de obicei, după cum rezultă și din descrierea termenilor de mai sus (vârcolac și moroi). Creștinismul nu a putut sau poate nici nu a dorit să distrugă mitul vampirului, care a păstrat credința în viața de după moarte, în existența iadului și a dracilor și în puterea regenerativă a sângelui. Împărtășania, atât la catolici, cât și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
culturale și în Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în riturile de aducere a ploii și de alungare a pericolelor. Din lemn de tei se fac instrumente sacre: toaca din lemn ("care mângâie și cheamă credincioșii la biserică"), buciumul din coajă de tei ("cu care sunt alungați strigoii și moroii în noaptea de Sângiorz"), icoanele de lemn și biciul Mutului (zeul cabalin al Cetei călușarilor), copăița și leagănul. Se spune că sub coroana teiului se află un spațiu ocrotitor pentru om (în care dorm bolnavii pentru însănătoșire, se întâlnesc îndrăgostiții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în timpul furtunilor de vară. Ramurile de tei fixate între culturi, așezate la brâu, ori legate de coarnele vitelor, de stâlpii caselor și anexelor gospodărești, în zilele de Sângiorz, Constantin și Elena, Paști, Florii, Rusalii (Duminica Mare), Schimbarea la față, alungă moroii și bolile, fertilizează femeile. Copilul apare - într-o poveste - în urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel "fabricat". La trei ani devine flăcău și își cere darul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiorul etc. sunt tot atâtea semne care pot vesti întâmplări sau evenimente fericite sau nu. La fel sunt și semnele din naștere. Dacă un copil se năștea cu căiță 72 pe cap, era un semn că se va transforma în moroi, strigoi sau chiar vrăjitor. În unele zone se credea, dimpotrivă, că este un semn de noroc. De exemplu, "În Țara Românească asemenea se crede că copilul care se va naște cu căiță pe cap, va fi norocos. Acea căiță însă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
regulă, nefaste asupra oamenilor. Ele poartă numele de Rusalii, Iele, Vântoase, Șoimane. În valorizările populare, aerul este un spațiu al damnării, al celor care sunt obligați să bântuie între cer și pământ. Aerul mai este și locul spiritelor și al moroilor. El poartă cu sine o puternică încărcătură negativă. Tocmai de aceea, atunci când aerul se transformă în obiect al divinației, transmite numai mesaje negative. Nu oricui îi este dat să "vadă vântul" și să priceapă ce spune el. În Cultură spirituală
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pot fi citați Frank Norris, Theodore Dreiser, Upton Sinclair, John Steinbeck, Erskine Caldwell, John Dos Passos, Eugene O’Neill. În proza românească n. și-a pus amprenta în unele dintre nuvelele lui B. Delavrancea, cum ar fi Liniște, Paraziții, Iancu Moroi, Zobie, Milogul, ca și în scrieri ale lui I.L. Caragiale, și anume în nuvelele Păcat, În vreme de război, O făclie de Paști și în drama Năpasta. Frecvent în proza de la „Contemporanul” (Sofia Nădejde, C. Mille ș.a.), n. poate fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
a unor bolnavi de sicriu cu piroane metalice, prefigurând credințele, atât de îndelung viabile la urmași, în strigoi, care și în Moldova, ca și în alte provincii românești, au dus la ciopârțirea și arderea cadavrelor suspectate 5. Strigoii, vampirii și moroii au fost considerați mult timp, în Moldova, ca răspunzători de boli psihice. Asupra strigoilor, care se credea că se transformă în nebuni, se trăgea cu un pistol printre picioarele sau peste capul bolnavului, încă la începutul secolului al douăzecilea. (dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
primar, pleacă de la o ipoteză similară. * Pentru date orientative ne-am ghidat după Istoria României, Editura Academiei, București, 1960, vol. I, Cap. Comuna primitivă și sclavagistă. 5 V. L. Bologa, Raportul din 1756 al unui chirurg german despre credințele românilor asupra moroilor, în Anuarul Arhivei de folclor, III, pp. 159-168. 6 A. D. Xenopol, op. cit., p. 40. 7 Ovid Densușeanu, Folclorul cum trebuie înțeles, București, ed. a II-a, 1937, pp. 12-14. 8 Adolf Spamer, Die Volkskunde, Berlin, 1932, pp. 67-79. 9 Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și tehnicile de gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice (Dumnezeu, Maica Domnului, sfinții, pasărea „albă codalbă”, oamenii mari, boul breaz) care se luptă cu boala sau cu forțele malefice care au provocat-o - strigoi, moroi, deochiul, ielele, Muma Pădurii, Samca, omul roșu, vrăjitorii (I.A. Candrea, 1999, pp. 342-373). Dintre vindecările care solicită intervenția unor specialiști ritualici, cele mai cunoscute sunt „vindecarea prin sugerea răului” și „vindecarea prin starea de transă”. În primul caz, boala
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin magie, nici prin devoțiune religioasă. Copilul era botezat În biserică pentru ca, prin ritul religios, să fie integrat În ordinea sacră a universului (pruncii care mureau Înainte de botez erau Înmormântați În marginea cimitirului, fără cruce, fără nume sau cu mențiunea „moroi”. Mai multe credințe magice Îi asociau cu diavolul, pricolicii sau vârcolacii, precum și cu actele de vrăjitorie malefică). După șase luni sau un an de la naștere, avea loc obiceiul tăierii moțului (băieți) sau ruperii turtei (fete), care marca sfârșitul statutului de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cu toate că de ghicitul în palmă se ocupau pseudoștiințific, vechii locuitori ai Indiei, țiganii, astăzi chiromanția este o știință a viitorului, un scenariu ce reactualizează moartea și se poate afirma că spiritele, numite eufemistic zâne frumoase șoimane, strigoi morți sau vii, moroi, pot fi neutralizate prin introducerea unor adevăruri psihice, cu un sistem analitic și sintetic. În 1901, Scotland Yard a adoptat tehnica citirii amprentelor și azi, în mileniul al treilea, se pare că va fi o cheie, passe partout, multe boli
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă substituindu-i pe ceilalți), evocă atestările despre vampiri datorate fie unor medici trimiși de Curtea vieneză, fie clerului ortodox român, care condamna credința ca fiind deșartă. Urmează examinarea răspunsurilor la chestionarele lui B.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]