291 matches
-
Capitolul 3 (Codul FSS) Regula II-2/10.10.1, Rezoluția OMI MSC.97(73) 7.10.3.2.1(Codul HSC din 2000), Rezoluția OMI MSC. 98(73) Capitolul 3 (Codul FSS) A.2/3.14 Furtunuri de incendiu (tip mosor) Regula II-2/4.7.1, Regula X/3 Regula II-2/4.7.1, Rezoluția OMI MSC.36(63) 7.7.8.5 (Codul HSC din 1994) EN 671-1 (1994) + AC (1995) Regula II-2/10.2.3.1.1, II-2/10
jrc5642as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90812_a_91599]
-
3923 30 - Bidoane, sticle, flacoane și articole similare: 3923 30 10 - - De o capacitate care să nu depășească 2 l 22 8,4 - 3923 30 90 - - De o capacitate care să depășească 2 l 22 8,4 - 3923 40 - Bobine, mosoare, canete și alte suporturi similare: 3923 40 10 - - Bobine, role și suporturi similare pentru rularea filmelor și peliculelor fotografice și cinematografice sau a benzilor, filmelor și altele prevăzute la pozițiile nr. 8523 și 8524 16 5,3 - 3923 40 90
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
de toate felurile, din hârtie sau carton, chiar imprimate: 4821 10 - Imprimate: 4821 10 10 - - Autoadezive 20 10 - 4821 10 90 - - Altele 20 10 - 4821 90 - Altele: 4821 90 10 - - Autoadezive 20 10 - 4821 90 90 - - Altele 20 10 - 4822 Mosoare, tamburi, bobine, canete și suporturi similare din pastă de hârtie, hârtie sau carton (chiar perforate sau întărite): 4822 10 00 - De tipul celor utilizate pentru rularea firelor textile 19 11 - 4822 90 00 - Altele 19 11 - 4823 Alte hârtii, cartoane
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
decitex sau mai puțin; (d) firelor simple, răsucite sau cablate din orice materiale textile, prezentate: (i) în sculuri cu depănare încrucișată; (ii) pe suport sau sub altă formă condiționată care indică utilizarea acestora în industria textilă (de exemplu: pe tuburi, mosoare, țevi, bobine conice sau conuri pentru războaiele de țesut sau prezentate sub formă de cocon pentru războaiele de broderie). 5. În sensul prevederilor de la pozițiile nr. 5204, 5401 și 5508, prin "ață de cusut" se înțeleg firele răsucite sau cablate
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
decât ebonită (poziția nr. 4016); (b) articolele din piele naturală sau din piele reconstituită (poziția nr. 4204) sau din blană naturală (poziția nr. 4303), de tipul celor utilizate la mașini sau dispozitive mecanice sau pentru alte utilizări tehnice; (c) bobinele, mosoarele, conurile, tuburile și suporturile similare din orice material (de exemplu: Capitolul 39, 40, 44 sau 48 sau Secțiunea XV); (d) cartelele perforate pentru mașinile Jacquard sau mașini similare (de exemplu: Capitolul 39 sau 48 sau Secțiunea XV); (e) curelele de
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
25.14.13 Hârtie de țigarete sub formă de colițe sau tuburi 4813.10 kg S 21.25.14.15 Hârtie de țigarete sub formă de rulouri cu lățimea ≤ 5 cm 4813.20 kg S 21.25.14.20 Bobine, mosoare, canete și suporturi similare din pastă de hârtie, hârtie sau carton, utilizate la înfășurarea firelor textile 4822.10 kg S 21.25.14.30 Bobine, mosoare, canete și suporturi similare din pastă de hârtie, hârtie sau carton (excl. cele utilizate
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
rulouri cu lățimea ≤ 5 cm 4813.20 kg S 21.25.14.20 Bobine, mosoare, canete și suporturi similare din pastă de hârtie, hârtie sau carton, utilizate la înfășurarea firelor textile 4822.10 kg S 21.25.14.30 Bobine, mosoare, canete și suporturi similare din pastă de hârtie, hârtie sau carton (excl. cele utilizate la înfășurarea firelor textile) 4822.90 kg S 21.25.14.51 Hârtie și carton de filtru, decupate 4823.20 kg S 21.25.14.55
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
litri 3923.30.10 kg S 25.22.14.70 Bidoane, sticle, flacoane și articole similare din materiale plastice pentru transportul sau ambalarea mărfurilor, cu capacitatea > 2 litri 3923.30.90 kg S 25.22.15.21 Bobine, canete, mosoare și suporturi similare din materiale plastice, pentru filme fotografice sau cinematografice sau pentru benzi de tipul utilizat la înregistrări sonore sau similare 3923.40.10 kg S 25.22.15.23 Bobine, canete, mosoare și suporturi similare din materiale plastice
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
25.22.15.21 Bobine, canete, mosoare și suporturi similare din materiale plastice, pentru filme fotografice sau cinematografice sau pentru benzi de tipul utilizat la înregistrări sonore sau similare 3923.40.10 kg S 25.22.15.23 Bobine, canete, mosoare și suporturi similare din materiale plastice (excl. pentru filme fotografice sau cinematografice sau pentru benzi de tipul utilizat la înregistrări sonore sau similare) 3923.40.90 kg S 25.22.15.25 Capsule de înfundare sau de astupare din materiale
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
care, acaparând regiunile bogate în petrol, și-au dezvoltat o economie complexă de tip agro-industrial. Astfel, pe domeniul Ghika apar zeci de gropi de petrol la Dofteana, Tisa-Comănești, Moinești etc. și aici se instalează și prima sondă mecanică din țară (Mosoare, 1861). Extracția mecanică cu ajutorul sondelor reprezintă un pas important în dezvoltarea industriei petroliere de aici. Alături de sonde, apar un număr mare de distilerii, fiecare proprietar încercând să-și instaleze mijloace cât mai complete pentru valorificarea acestei bogății. La Lucăcești apăruseră
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
își va schimba numele în "Ocna"), peVâlcica, unor frați de origine transilvăneană, iar la 3 septembrie 1448 voievodul Petru al-II-lea dăruia satul Tisești tot unor frați transilvăneni. Celelalte așezări sunt menționate fie la sfârșitul secolului al VIII-lea Gura Slănicului, Mosoare, fie în prima jumătate a secolului al XIX-lea Geoseni, Văleni, Poieni, Pacuri, fie mai recent cartierul Galean. În sec. al-XVIII-lea, cele două localități vecine, Ocna și Trotuș , se vor afla în competiție pentru întâietate în zonă, iar la inceputul
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
reședință a raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, el a pierdut rolul de reședință de unitate administrativă, fiind subordonat din nou județului Bacău, reînființat; tot atunci i s-au arondat și localitățile componente Poieni și Vâlcele; fostele sate Mosoarele și Păcuri au fost atunci alipite localității componente Poieni, în vreme ce fostele sate Geoseni, Tisești și Gura Slănicului au fost alipite localității principale a orașului. În orașul Târgu Ocna se află două monumente istorice de interes național: (construită în 1580, cu
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
dricuri de car, juguri, obede, grindeie de plug, greble, furci, ""coșuri"" și ""leși"" pentru [[Căruță|căruțe]], ""țâchiri și chelteauă""(coșuri) de diferite mărimi și forme, produse în special de ""băieșii"" din capătul satului. Alte produse din lemn ca: linguri, fuse, mosoare, troci și trocuțe, aveau însă o pondere mai scăzută în "balanța comercială" a satului. De menționat faptul că ultimele "bolte" din sat și-au încetat activitatea o dată cu apariția "Magazinului cooperației de consum", respectiv a "Cooperativei" comuniste ce a precedat actualului
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
XV-lea sunt menționate gropile de păcură de la Lucăcești (cartier al Moineștiului, Județul Bacău (1440-1442), iar în secolul al XVIII-lea cele din sudul Depresiunii Dărmănești și în jurul localității Moinești. Marco Bandini relata în 1646 faptul că locuitorii din satele Mosoare, Poieni, Dofteana și Păcuri foloseau ca leac țițeiul extras prin puțuri. Mai târziu, Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae amintește de existența și exploatarea petrolului din această regiune. Extracția petrolului este cunoscută în această regiune de peste cinci secole. Inițial reprezentată prin
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
ață care sînt intercalate și fixate cu ajutorul unor ace fixate pe schema de pe pernă. Dantela este obținuta prin înnodarea, răsucirea legarea firelor intre ele, firele fiind atașate de cioănele din lemn. Modelele obținute erau geometrice, uneori figuri umane. Dantelele pe mosoare, se obțin cu mai multe fire răsucite pe mosoare, care apoi sunt întrețesute pe o pernă sau un gherghef care conțin desenul de reprodus; se fixează cu ace în anumite locuri ale pernei pentru facilitarea realizării dantelei. Dintre dantelele pe
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
fixate pe schema de pe pernă. Dantela este obținuta prin înnodarea, răsucirea legarea firelor intre ele, firele fiind atașate de cioănele din lemn. Modelele obținute erau geometrice, uneori figuri umane. Dantelele pe mosoare, se obțin cu mai multe fire răsucite pe mosoare, care apoi sunt întrețesute pe o pernă sau un gherghef care conțin desenul de reprodus; se fixează cu ace în anumite locuri ale pernei pentru facilitarea realizării dantelei. Dintre dantelele pe mosoare se pot cita: dantelele de Valenciennes, Chantilly, Malines
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
se obțin cu mai multe fire răsucite pe mosoare, care apoi sunt întrețesute pe o pernă sau un gherghef care conțin desenul de reprodus; se fixează cu ace în anumite locuri ale pernei pentru facilitarea realizării dantelei. Dintre dantelele pe mosoare se pot cita: dantelele de Valenciennes, Chantilly, Malines, Bruges, Puy, dantelele Duchesse etc. Dantela cu acul este definită mai des de tehnica cusutului folosită (reticello, punto in aria), iar dantela pe mosoare este numită după orașul sau țara în care
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
pernei pentru facilitarea realizării dantelei. Dintre dantelele pe mosoare se pot cita: dantelele de Valenciennes, Chantilly, Malines, Bruges, Puy, dantelele Duchesse etc. Dantela cu acul este definită mai des de tehnica cusutului folosită (reticello, punto in aria), iar dantela pe mosoare este numită după orașul sau țara în care a fost lucrată ca: Genova, Milano, Flandra. Există două tehnici de fabricare a dantelei de acest tip. Prima este efectuată de un număr mare de mosoare și este țesută "de-a întregul
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
punto in aria), iar dantela pe mosoare este numită după orașul sau țara în care a fost lucrată ca: Genova, Milano, Flandra. Există două tehnici de fabricare a dantelei de acest tip. Prima este efectuată de un număr mare de mosoare și este țesută "de-a întregul". Acest tip este numit Torchon, sau dantelă numărată. A doua tehnică este lucrată cu un număr mic de mosoare cu ajutorul cărora se țese o panglică care repetă un ornament cursiv, golurile sînt umplute cu
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
de fabricare a dantelei de acest tip. Prima este efectuată de un număr mare de mosoare și este țesută "de-a întregul". Acest tip este numit Torchon, sau dantelă numărată. A doua tehnică este lucrată cu un număr mic de mosoare cu ajutorul cărora se țese o panglică care repetă un ornament cursiv, golurile sînt umplute cu o bază (plasă) de fundal. Al doilea tip de dantelă este numită dantelă de Bruges sau de Rusia. Dantela cu panglică folosește o panglică care
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
pentru uz medical 25223000-0 Containere din plastic dur 25223100-1 Cutii din plastic 25223110-4 Cutii din plastic pentru sticle 25223200-2 Lăzi din plastic 25223300-3 Containere din plastic pentru deșeuri 25223310-6 Butoaie din plastic 25224000-7 Baloane, sticle și flacoane din plastic 25225000-4 Mosoare și bobine din plastic 25226000-1 Dopuri, capace și capsule din plastic 25226100-2 Dopuri din plastic 25226200-3 Capace din plastic 25226300-4 Capsule din plastic 25227000-8 Produse din polistiren 25227100-9 Folii din polistiren 25227200-0 Plăci din polistiren 25230000-2 Articole de construcții din
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
pentru uz medical 25223000-0 Containere din plastic dur 25223100-1 Cutii din plastic 25223110-4 Cutii din plastic pentru sticle 25223200-2 Lăzi din plastic 25223300-3 Containere din plastic pentru deșeuri 25223310-6 Butoaie din plastic 25224000-7 Baloane, sticle și flacoane din plastic 25225000-4 Mosoare și bobine din plastic 25226000-1 Dopuri, capace și capsule din plastic 25226100-2 Dopuri din plastic 25226200-3 Capace din plastic 25226300-4 Capsule din plastic 25227000-8 Produse din polistiren 25227100-9 Folii din polistiren 25227200-0 Plăci din polistiren 25.23 Articole de construcții
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
3923.1 25223110-4 Cutii din plastic pentru sticle 3923.1 25223200-2 Lăzi din plastic 3923.9 25223300-3 Containere din plastic pentru deșeuri 3923.9 25223310-6 Butoaie din plastic 3923.3 25224000-7 Baloane, sticle și flacoane din plastic 3923.4 25225000-4 Mosoare și bobine din plastic 3923.5 25226000-1 Dopuri, capace și capsule din plastic 3923.50.90 25226100-2 Dopuri din plastic 3923.50.90 25226200-3 Capace din plastic 3923.50.10 25226300-4 Capsule din plastic 3920.30+3921.11 25227000-8 Produse
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Zdrenghea, Ioan Săbăduș, Iosif Sîrbu, Pamfir Haiduc, Ioan Malea și Vasile Vasiu. "Rudăritul" era apanajul băieșilor. Ei confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare, lăzi de făină, troci pentru pâine, trocuțe, furci, greble, uneori și jucării pentru copii. Fuse, linguri, mosoare, etc., erau făcute de către „regățenele” din Țara Loviștei. Rudari, băieși, vestiți au fost „Lia Damii”, „Mitiu' Rîpii” și Anghel Crucean. "Tâmplăritul", numit și „măsărit”, tâmplăritul a fost larg răspândit în sat, „măsarii” confecționând din cele mai vechi timpuri piese de
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
și a altor creștini care au contribuit cu masa și material așa cum se vede în registrul istoric al sf[intei] biserici. S-a sf[ințit] în ziua de 25 martie 1950 de către părintele protoereu Emil Nedelescu în timpul pr[eotului] David Mosor și în timpul arhipăstoriei și de Hr[istos] iubitor d[e] D[umnezeu] Iosif Sinaitul, ep[iscop] al Eparhiei Râmnicului și Argeșului 1950 martie 25.”" Cronica pisaniei reține în a patra parte o renovare a picturii în anul 1970: "„În anul
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]