1,950 matches
-
exemplu, profesorul spune la încheierea activității: „Toți deținătorii numărului patru trebuie să raporteze activitatea respectivă”). După cum se poate observa, prin prisma acestor două exemple, exercițiile de spargere a gheții tind să se desfășoare pe un parcurs de la „jocurile” cu efecte motivaționale și de reîmprospătare a capacităților de efort ale participanților până la o anumită individualizare în interiorul unora dintre metodele de interacțiune educațională și chiar prin construcția lor ca metode de sine stătătoare. Această caracteristică a exercițiilor de spargere a gheții ne conferă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pedagogie școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori în domenii diverse ale creației. Elementele motivaționale cuprind: trebuințele (de explorare, de cunoaștere, de realizare, de auto realizare, de independență, etc.), curiozitatea, interesele, nivelul de aspirație ș.a.. Atitudinile creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile motivaționale, temperamental-caracteriale, afective - anxietate, frustrări, conflicte). Formele creativității în privința formelor creativității, Anca Munteanu (17, pp. 138-174) pleacă în analiza sa de la două criterii de clasificare: aspectul creator și domeniul în care se manifestă creativitatea. De aici distincția dintre creativitatea individuală și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
000 de metri femei. A câștigat patru medalii de aur la jocurile Paralimpice de vară (olimpiadă pentru handicapați). în 2000, a devenit prima persoană cu handicap care a participat la o Olimpiadă din Sydney. Nicholas James Vujicic, predicator și speaker motivațional. S-a născut cu tetramelia, o afecțiune caracterizată prin lipsa tuturor celor patru membre. A avut o copilărie destul de grea din cauza handicapului său, însă asta nu l-a împiedicat să continue. La numai 17 ani și-a făcut propria organizație
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sau să antreneze persoana cu disfuncții fizice sau sociale. în cadrul activităților de abilitare manuală intra o gamă mare de activități - de la cele mai simple, elementare, până la activități profesionale, diferențiate în funcție de profilul acestora. Orice activitate umană are la bază o componentă motivațională, o structură organizată și un scop bine definit, în raport cu care se autoreglează. Activitatea lucrativă presupune o înlănțuire sau un sistem ierarhizat de acțiuni care, la rândul lor, cuprind operații prin intermediul cărora are loc transformarea obiectelor/materialelor, în scopul ameliorării sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
000 de metri femei. A câștigat 4 medalii de aur la jocurile Paralimpice de vară (olimpiadă pentru handicapați). în 2000, a devenit prima persoană cu handicap care a participat la o Olimpiadă din Sydney. Nicholas James Vujicic, predicator și speaker motivațional. S-a născut cu tetramelia, o afecțiune caracterizată prin lipsa tuturor celor patru membre. A avut o copilărie destul de grea din cauza handicapului său, însă asta nu l-a împiedicat să continue. La numai 17 ani și-a făcut propria organizație
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
combată și să prevină efectiv, si nu numai formal, pierderile școlare. Conceptul de succes școlar se definește prin formarea la elevi, În concordanță cu cerințele programelor școlare, a structurilor cognitive (sisteme de cunoștințe), operaționale (priceperi, capacități, abilități), psihomotrice (deprinderi), afectiv - motivaționale și socio - morale (aptitudini, trăsături de voință și de caracter).Succesul școlar trebuie analizat din perspectiva obținerii de către elevi a unui randament școlar superior care să le permită În viitor integrarea socio - profesională și realizarea că personalități productive, receptive față de
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
le guste, să le înțeleagă, e greu de presupus că vom putea mobiliza toate forțele sale și îl vom determina să dea tot ceea ce poate. Succesul în activitatea de învățare are triplă semnificație: a) indicator al unor aptitudini; b) element motivațional; c) expresie a atitudinii față de învățătură. Alt mijloc este transmiterea unor cunoștințe accesibile, pe deplin înțelese de către elevi (respectarea cerințelor principiului accesibilității). Inaccesibilitatea îi împinge pe elevi la învățarea mecanică, cu consecințele ei dăunătoare. Învățătura, în loc să-i dea satisfacții elevului
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în termeni uzuali instruirea și educarea, sunt componentele fundamentale ale procesului didactic, ale actului educațional, în sens larg. Între aceste două componente există un raport determinativ reciproc. Învățarea, acumularea de cunoștințe (informarea, deci) determină dezvoltarea proceselor și capacităților intelectuale și motivaționale antrenate în acest act, și invers, un nivel mai ridicat al intelectului va facilita și spori randamentul elevilor în activitatea de învățare, de informare. Dacă pentru activitatea de instruire a elevilor există criterii și instrumente de evaluare, în domeniul formării
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
foarte strânsă dintre dificultățile legate de accesul în instituțiile de învățământ superior și acțiunile de apel la autorități sugerează faptul că foștii deținuți care intenționau să-și definitiveze pregătirea profesională prin absolvirea unor studii superioare erau susținuți de un nivel motivațional foarte crescut. Acest lucru este confirmat și de faptul că, dincolo de toate obstacolele care s-au interpus, tergiversând procesul de formare profesională a foștilor deținuți politici, eforturile lor s-au soldat, în final, cu succes. O posibilă explicație a acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
va fi evoluția disciplinei în următoarele decenii. Ne putem întreba dacă evoluțiile tehnologice rapide la care asistăm vor provoca în continuare schimbări semnificative în logica și dinamica relațiilor interpersonale, iar acestea, la rândul lor, vor provoca mutații semnificate și domeniul motivațional, o nouă filosofie asupra vieții și a muncii, o nouă dinamică a relațiilor psihosociale în context organizațional. La aceste întrebări probabil vor răspunde competent experții de mâine, poate unii dintre studenții care, prin intermediul acestui volum, se familiarizează acum cu tematica
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Au fost propuse mai multe modele pentru analiza conjugată a factorilor de context și a variabilelor personale. Bobbitt și Ford (1980) propun o extindere a teoriei contingenței structurale pentru a lua în calcul, alături de factorii de contingență, orientarea cognitivă și motivațională a responsabilului. Ranson, Hinnings și Greenwood (1980) au un demers asemănător, acordând un loc puterii. Ei consideră că trei factori influențează structurarea organizațiilor: • sistemele de semnificație, scheme cognitive care permit organizarea experienței; • situația de putere, care face ca unii actori
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
responsabilități și avansare, adică de caracteristicile specifice sarcinii. Insatisfacțiile privesc elemente ale contextului: politica și administrarea firmei, comanda (aspectele tehnice), salariul, condițiile de muncă. Acești factori vor fi numiți "factori de igienă", în timp ce aceia legați de conținutul sarcinii constituie "factori motivaționali". Independența între factorii de satisfacție și de insatisfacție va avea consecințe practice importante: dacă se ameliorează factorii de context (salariu), se va diminua insatisfacția fără a crește motivația. Dimpotrivă, dacă salariatului i se dau responsabilități, satisfacția și motivația vor crește
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
context în care fie s-a renunțat la reguli, fie acestea sunt ignorate și ale cărui coordonate sunt definite prin introducerea culturii pentru competiție (dezvoltată prin compararea performanțelor obținute de angajați) și menținerea acestei culturi (în sensul creării unui climat motivațional care să stimuleze competiția), angajații au un aport considerabil la creșterea eficacității operațiilor din organizație. Incremetalismul. Agențiile guvernamentale sunt create pentru a realiza programe, iar așteptările sunt că acestea sunt realizate consistent și corect. Condiționările și circumstanțele în care agențiile
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
nivel organizațional, cât și la nivelul societății, în ansamblu. Am asociat acest nou tip de instituții unui stat guvernat de principiile statului de drept, în care corupția este sub control. Pericolul major pe care îl reprezintă corupția este vicierea climatului motivațional prin distrugerea încrederii sociale, ceea ce va conduce, implicit, la diminuarea drastică a capitalului social. Avem în vedere faptul că procesul de reclădire a climatului de încredere distrus este un proces pe termen lung, ale cărui costuri cu greu pot fi
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
al psihologilor și al neuropsihologilor pentru a-și susține punctele de vedere. Se evita însă utilizarea sintagmei "comunicare intrapersonală", atunci când sunt descrise diferitele procese interioare, preferându-se formule consacrate în domeniul psihologiei: secvențe perceptuale, transformări/episoade/procese etc. cognitive, factori motivaționali, conținuturi afective etc., procese care sunt și rămân în zona psihofiziologica, neputând fi transferate, cu tot ansamblul efectelor pe care le produc, zonei de comunicare. "Una este să afirmi despre comportamentul comunicațional că își trage seva din evenimentele sau procesele
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cel putin, chiar dacă într-un mod mai mult sau mai putin conștient), reflectarea acestui echilibru fiind relaționarea cât mai eficientă. Procesul în discuție se realizează în funcție de particularitățile perceptive ale fiecăruia, de expectantele avute, de factorii de personalitate și de cei motivaționali, de imaginea de sine. Această combinație de elemente interne se modelează pe componentele exterioare individului: cultură din care face parte, valorile sociale la care se raportează, poziția lui socială, natura relațiilor cu cei din jur. Jean Piaget utilizează sintagma vorbire
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în funcție de solicitările impuse de tipul de activitate didactică de la clasă; - organizează activități de intervenție personalizată în clasă sau în afara clasei; - desfășoară activități din sfera terapiilor educaționale și ocupaționale, individuale și de grup; - acordă asistență psihopedagogică: de limbaj, cognitivă, psihomotorie, afectiv‑motivațională; - realizează activitatea de evaluare și adaptare curriculară concretizată prin evaluarea potențialului de învățare și elaborarea de programe specifice sau individualizate, adaptate pe curriculum școlar; - proiectează și realizează activitatea de învățare itinerantă, individualizată care urmărește învățarea propriu‑zisă, adaptată la un
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
influențează nu numai performanțele cognitive, dar și funcționarea „biologică” a organismului. Dezvoltarea psihică a persoanei reprezintă un proces dinamic de formare și reconstrucție continuă, prin învățare și interacțiunea cu factorii de mediu, a structurilor cognitiv‑operaționale, psihomotrice, dinamico‑energetice, afectiv‑motivaționale și atitudinale, manifestate în comportament. Dacă privim din perspectivă genetică, dezvoltarea psihoindividuală este un proces intern care evoluează o dată cu vârsta printr‑o construcție progresivă (programată genetic), în scopul unei adaptări optime la condițiile de existență. Dacă analizăm dezvoltarea din perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află în strânsă legătură cu gândirea divergentă, a cărei principală caracteristică o reprezintă mobilitatea; ea interacționează cu reprezentarea și limbajul, procesele numerice, stările motivaționale, afective ale individului și cu alte laturi ale personalității, contribuind din plin la imprimarea originalității acestuia. Ca și gândirea, imaginația este și ea mai mult sau mai puțin afectată la copiii cu deficiențe, din cauza sărăciei și caracterului lacunar al bagajului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și accepțiuni acestui concept, fiind luate în discuție o serie de elemente care permit identificarea mai multor componente structurale. Astfel, într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
volitiv la care participă voința și care determină caracteristicile specifice ale activității persoanei. În lucrarea Dinamica personalității, M. Golu (1993) propune o împărțire a sistemului personalității după criteriul designativ‑informațional, deosebind următoarele procese: - sfera proceselor cu funcție de designare‑semnalizare - cognitive, motivaționale și afective; - sfera proceselor de fixare, păstrare și actualizare - memoria; - sfera proceselor de explorare, investigare, orientare, concentrare, acumulare - atenția; - sfera proceselor de reglare și autoreglare - voința; - sfera proceselor de comunicare, exteriorizare și transmitere - limbajul. Totalitatea subsistemelor și proceselor prezentate trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Imaginea de sine presupune conștientizarea a „cine sunt eu” și a „ceea ce pot face eu”, influențează atât percepția lumii înconjurătoare, cât și a propriilor comportamente 1. Este rezultatul unui demers al cunoașterii de sine bazat pe procese cognitive, afective și motivaționale, dar suportă influențe puternice și din partea factorilor de mediu. Imaginea de sine se dezvoltă o dată cu vârsta și cu experiențele prin care trecem; pe măsură ce înaintăm în vârstă, dobândim o capacitate mai mare și mai acurată de autoreflecție, iar confruntarea cu evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
eul posibil) vizează modul în care persoana își percepe potențialul de dezvoltare personală și se proiectează în viitor. Eul viitor cuprinde aspirațiile, motivațiile, scopurile pe termen mediu și lung, el având o structură importantă de personalitate, deoarece acționează ca factor motivațional în comportamentele strategice, în acest caz devenind eul dorit. Eul viitor, incorporează și posibilele dimensiuni neplăcute pe care ne este teamă să nu le dezvoltăm în timp și, în acest caz, poartă denumirea de eul temut. O persoană optimistă va
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]