493 matches
-
vreți - de a fi acceeptat, ca dat, Sistemul, de a-l fi cauționat cumva, simbolic, de a fi participat la el, în loc să fi luptat pînă la capăt împotriva lui." Chiar dacă soluțiile de evitare a termenului "postmodernism" sau argumentele lui Alexandru Mușina ne-ar părea interesante de multe ori (pentru că, iarăși, nu înseamnă că dacă am avut profesori care susțin postmodernismul noi nu putem vedea fisurile demonstrației lor sau nu ne putem îndoi de necesitatea sau adecvarea discuției la realitatea românească), astfel
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
discuții, lucrurile n-au fost înțelese așa: postmodernismul n-a fost și nu este considerat o dizidență, nici adepții lui niște eroi ai opoziției. Mesajul subliminal anti-comunist al literaturii acelor ani este cu totul altceva, nu e nevoie ca Alexandru Mușina să facă acum dreptate și să ne dezvrăjească pentru că n-am fost vrăjiți niciodată. Gestul �bărbătesc" de asumare a vinei nu e decît o pantomimă ieftină și care nu înseamnă nimic, care nu folosește nimănui și care nu are nici un
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
asumare a vinei nu e decît o pantomimă ieftină și care nu înseamnă nimic, care nu folosește nimănui și care nu are nici un fel de consecințe pentru cel care gesticulează. După vină, urmează penitența. Care a fost penitența lui Alexandru Mușina pentru că a participat la grotescul comunismului? Cursurile de "scriere creatoare", poate. Dar nu cenușă în cap așteptăm noi, ci ieșirea din acest sistem de explicații și cauzalități meschine: că Ion Bogdan Lefter nu i-a publicat eseul de 20 de
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
că Ion Bogdan Lefter nu i-a publicat eseul de 20 de pagini împotriva postmodernismului în celebrele Caiete critice, dar în schimb a produs el însuși un text de 30 de pagini în care îi răspundea "punct cu punct" lui Mușina cel nedreptățit; că Mircea Cărtărescu s-a opus ca el să apară în antologia Aer cu diamante ("am aflat mai tîrziu") și tot așa, un carusel amețitor de lucruri auzite, de ofticări, de procese rapide fără martori, de învinuiri și
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
unui umor fals, strident, de poante repetate la nesfîrșit, de obsesii, de prejudecăți. în spatele acestei fațade de bîlci se află și lucruri admirabile, uitate, ocultate de autorul însuși. De pildă, un excelent gust în materie de proză contemporană străină: Alexandru Mușina e cel pe care l-am auzit printre primii vorbind despre Italo Calvino, cu o admirație de cunoscător adevărat. Tot Alexandru Mușina are o foarte actuală și interesantă părere despre relația poeziei cu publicul, e un fel de democrat al
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
admirabile, uitate, ocultate de autorul însuși. De pildă, un excelent gust în materie de proză contemporană străină: Alexandru Mușina e cel pe care l-am auzit printre primii vorbind despre Italo Calvino, cu o admirație de cunoscător adevărat. Tot Alexandru Mușina are o foarte actuală și interesantă părere despre relația poeziei cu publicul, e un fel de democrat al acestei relații. Alexandru Mușina e unul dintre cei mai fini cunoscători de poezie universală și dacă toată ursuzenia creată de bătăliile pierdute
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
care l-am auzit printre primii vorbind despre Italo Calvino, cu o admirație de cunoscător adevărat. Tot Alexandru Mușina are o foarte actuală și interesantă părere despre relația poeziei cu publicul, e un fel de democrat al acestei relații. Alexandru Mușina e unul dintre cei mai fini cunoscători de poezie universală și dacă toată ursuzenia creată de bătăliile pierdute pe cîmpul literaturii (ce vocabular războinic desuet!) ar fi dată la o parte, ar rămîne poate un profesor de "scriere creatoare" pe
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
Ba mai face și dezvăluiri de tipul: Mircea Cărtărescu îl copia pe Traian T. Coșovei pînă și în felul de a se îmbrăca! O adevărată luptă de idei, de cea mai pură calitate! în concluzie: nu putea scrie despre Alexandru Mușina altfel cineva din București (pardon, Craiova), cineva nășit de Manolescu și apropiat de Lefter, cineva crescut la școala postmodernismului, deci convertit prin naștere, cineva prieten cu C. Rogozanu, cineva de sex feminin (poantele favorite ale lui Alexandru Mușina sînt cu
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
despre Alexandru Mușina altfel cineva din București (pardon, Craiova), cineva nășit de Manolescu și apropiat de Lefter, cineva crescut la școala postmodernismului, deci convertit prin naștere, cineva prieten cu C. Rogozanu, cineva de sex feminin (poantele favorite ale lui Alexandru Mușina sînt cu dame, gîsculițe, demimondene, provinciale, zburătoriste etc.), în fine cineva care scrie din orice altceva decît din convingere. Pentru că nu există convingere, părere, opțiune firească, relaxare în lumea culturală așa cum se vede ea dinspre "justițiarii" noștri de azi. Alexandru
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
sînt cu dame, gîsculițe, demimondene, provinciale, zburătoriste etc.), în fine cineva care scrie din orice altceva decît din convingere. Pentru că nu există convingere, părere, opțiune firească, relaxare în lumea culturală așa cum se vede ea dinspre "justițiarii" noștri de azi. Alexandru Mușina, Sinapse, Editura Aula, Brașov, 2001, 222p., f.p.
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
p. 28). Încărcătura esopică a ultimelor două silabe trebuie să fi sărit în ochi încă din 1981 (e drept că, din motive evidente, micul calambur n-ar fi putut fi explicitat public pe atunci). Ca și Budila-Express al lui Alexandru Mușina, acest poem e unul din marile poeme (cu substrat politic) ale ultimilor zece ani de comunism românesc. Afrontul continuă: „În ziua aceea,/ DICTATORUL însuși veni/ și-mi puse din nou întrebarea fatală:/ VREI ALT| LIBERTATE? ÎMPOTRIVA TA?/ Drept care, obișnuit cu
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
câteva titluri care au cunoscut relativ recente reeditări, în speranța de a nu omite vreunul: Aer cu diamante (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan), Ed. Humanitas; Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina), Ed. Tracus Arte; Vânt potrivit până la tare. Tineri poeți germani din România, Ed. Tracus Arte; Bucuria anonimatului (Eugen Suciu), Ed. Semne; Lucrurile pe care le-am văzut (1979 - 1986) (Alexandru Mușina), Ed. Tracus Arte; Lecția de anatomie (Emil Hurezeanu), Ed.
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina), Ed. Tracus Arte; Vânt potrivit până la tare. Tineri poeți germani din România, Ed. Tracus Arte; Bucuria anonimatului (Eugen Suciu), Ed. Semne; Lucrurile pe care le-am văzut (1979 - 1986) (Alexandru Mușina), Ed. Tracus Arte; Lecția de anatomie (Emil Hurezeanu), Ed. Tracus Arte; Izgonirea din Paradis (Denisa Comănescu); Cartea de iarnă (Ion Mureșan), Ed. Charmides; Levantul (Mircea Cărtărescu), ediție anastatică, Ed. Humanitas, 1, 2, 3 sau... (Traian T. Coșovei), Ed. Tracus Arte
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
domeniul poeziei și atestă faptul că lista absenților este mult mai mare. În 2012, anul luat în discuție, au publicat volume de versuri Șerban Foarță, Nora Iuga, Constantin Abăluță, Paul Vinicius, Ramona Fotiade, Mihail Gălățanu, Anca Mizumschi, Gheorghe Iova, Alexandru Mușina, Matei Vișniec, Liviu Ioan Stoiciu, Traian T. Coșovei, Liviu Antonesei, Nicolae Prelipceanu, Aurel Pantea, Liviu Georgescu, Rita Chirian, Ofelia Prodan, Andra Rotaru, Petru M. Haș, Iulia Militaru, Anca Bucur, Ana Dragu. Punând față în față toate aceste nume ale „refuzaților
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3826_a_5151]
-
Gheorghe Grigurcu Unul din capitolele cele mai incitante ale cărții pe care Alexandru Mușina o consacră chestiunilor poeziei este cel privitor la postmodernism. „Termen-șoc“, „termen-emblemă“, în suita altora similare precum structuralismul, semiotica, textualismul, postmodernismul a stîrnit la rîndu-i valuri în spațiul literar indigen, chiar dacă, precum și în cazurile precedente, a făcut act de prezență la
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
de ce nu ne-am construi prestigiul nu pe o reală competență și originalitate în gîndire, ci pe «controlul» surselor și pe «valorificarea» lor sub formă de «studii despre»...“. Mai pe șleau spus, postmodernismul s-a instituit ca o „modă“. Al. Mușina îi subliniază pe bună dreptate neutralitatea axiologică: „Termenul ca atare, postmodernism, nu e, în sine, nici bun nici rău. Totul depinde de contextul în care apare, de ce sens îi dăm, de ce influență are («pozitivă» sau «negativă») asupra calității și nivelului
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
reluare, neevitînd registrul ironic și parodic, al formelor anterioare, un eclectism voios ce s-ar putea să semnaleze o sleire a invenției, o ocultare a „originalității“. De unde un soi de histrionism („un simulator de emoții și de trăiri“ zice Al. Mușina), degajarea caracterului de artefact al poeziei care nu ezită a-și da în vileag procesul de fabricație, prin extinderea discursului critic și autocritic, așa cum în unele restaurante șic mîncarea e preparată în fața clienților. Inconsistența postmodernismului rezultă nu în ultimul rînd
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
și antreprenorii“. În Franța, audiența maximă în mediul intelighenției n-o mai au scriitorii ci, conform unei anchete a revistei Lire, încă din 1981, specialiștii în „științele omului“ precum Levy-Strauss, Michel Foucault, Raymond Aron etc... Care e atitudinea lui Al. Mușina în raport cu acest fenomen generator de derută cu toate că suficient de pregnant în dialectica dezbaterii literare în curs? Deși fără o fermitate la care-l oprește spiritul d-sale ager, difident, dispus a întoarce pe toate părțile obiectul asupra căruia se aplică
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
ar cuveni să recunoaștem doar o anume evoluție internă, o modificare a aceluiași țesut organic, aidoma unui fruct ce se coace. Cromatica rumenelii sale nu ne îndrituiește a vorbi despre un alt fruct... Acceptînd postmodernismul cu jumătate de gură, Alexandru Mușina nu înțelege însă a-i extinde raza și asupra generației ’80: „poeții și prozatorii generației ’80 nu sînt, în marea lor majoritate, niște postmoderniști; ca să ne rezumăm la poeți: în punctul de plecare, chiar și cei care pot fi cel
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
sol românesc (concept confuz, nevertebrat, pe care subsemnatul îl ocolește pe cît cu putință), n-am putea-o face decît, în primul rînd, cu exemplul optzeciștilor „lunediști“. Ultima chestiune la care ne oprim e cea a propunerii pe care Al. Mușina o face poeziei în perspectiva viitorului. Ofuscat de formulele aplicate modernismului de către Hugo Friedrich, precum „contestarea relevanței realului“, „dezumanizarea“, le opune, în numele acestora un „nou clasicism“pe care-l numește „antropocentrism“. Miza sa ar fi „umanul comun“, o „normalitate“ a
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
etc.“. Deoarece postmodernismul ar putea fi la nevoie taxat drept exclusiv un „proiect literar“ și în nici un caz un „proiect existențial“, poezia către care se cade să ne reorientăm trebuie să-și însușească un asemenea proiect. „Germenii“ acestui proiect Al.Mușina îi vede în Life Studies, volumul lui Robert Lowell, ca și în cărțile autorilor „siberieni“, ale lui Kundera și Sabato, menționînd și „trupul care știe mai mult“ al lui Gheorghe Crăciun, de asemenea „ingineria textuală“ a lui Mircea Nedelciu. Alte
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Nepotul lui Dracula, Brașov, Editura Aula, 2012, 432 pag. Dintre calitățile lui Alexandru Mușina, una singură n-a fost remarcată de nimeni: detașarea. Probabil și pentru că autorul n-a afectat-o niciodată. Așa se face că, astăzi, Mușina trece în
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Nepotul lui Dracula, Brașov, Editura Aula, 2012, 432 pag. Dintre calitățile lui Alexandru Mușina, una singură n-a fost remarcată de nimeni: detașarea. Probabil și pentru că autorul n-a afectat-o niciodată. Așa se face că, astăzi, Mușina trece în ochii multora drept un spirit mai degrabă cârcotaș și clevetitor, adeseori revanșard, ușor sociopat
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
Ciotloș Alexandru Mușina, Nepotul lui Dracula, Brașov, Editura Aula, 2012, 432 pag. Dintre calitățile lui Alexandru Mușina, una singură n-a fost remarcată de nimeni: detașarea. Probabil și pentru că autorul n-a afectat-o niciodată. Așa se face că, astăzi, Mușina trece în ochii multora drept un spirit mai degrabă cârcotaș și clevetitor, adeseori revanșard, ușor sociopat și, în tot cazul, foarte incomod. O asemenea încadrare nici nu e, la drept vorbind, complet lipsită de temeiuri. Oricine ar putea-o motiva
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
balnear (2007). Numai că, tot din aceste două cărți (ca să rămân numai la ele și să nu adaug în listă altele, mai elocvente) și tot prin aceeași metodă, se poate deduce, la fel de bine, și contrariul. De fapt, rechizitoriile lui Alexandru Mușina nu sunt acelea ale unei personalități lezate. (De unde și amănuntul că, oricât de intransigent formulate, ele nu alunecă în pamflet.) Nemulțumirile lui au, de fiecare dată, un nucleu abstract. Ele atacă strict modul deficitar în care funcționează lumea literară românească
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]